MOES1930
CHM
-Corpus of Historical Mapudungun (Corpus Histórico del Mapudungun)
https://benmolineaux.github.io/bookshelf/
-------------------------------------------------------
TEXT: 28 (Mapudungun)
TITLE: Vida y costumbres de los indígenas araucanos en la segunda mitad del siglo XIX
AUTHOR: P. Ernesto Wilhelm de Moesbach
DIALECT: Lafkenche (Central Mapudungun)
INFORMANT: Pascual Coña
DATE COLLECTED: 1924-1927
TRANSCRIBER: P. Ernesto Wilhelm de Moesbach
LOCATION: Lake Budi
YEAR: 1930 (1st Edition)
PRINTED IN: Santiago de Chile, Imprenta Cervantes
CATEGORY: Ethnographic Texts
ORIGINAL DOCUMENT: Biblioteca Nacional de Chile id: 232322
DOCUMENT SCAN: Memoria Chilena (MC0008879) http://www.memoriachilena.cl/602/w3-article-8190.html
TEXT OCR: Gertrudis Payás
ADDITIONAL OCR CORRECTIONS: Benjamin Molineaux
ENCODING: Unicode (UFT-8)WORD COUNT: 69000 (currently)
VERSION: 0.2
-------------------------------------------------------
COMMENTS:
-------------------------------------------------------
PRÓLOGO DEL NARRADOR PASCUAL COÑA
Kuifike mapuche yem chumŋechi ñi admoŋefel eŋn.
Kiñe dëŋu pian:
Deu füchan iñche, doi pura mari tripantu nielu trokiuwn.
Fei tëfachi fentren ñi moŋemum kimyepafiñ ñi chumkefel kuifike che yem, kom ñi kakeume admoŋefel kimnieken; kümeke adŋefuiŋn, weshake ad káŋefuiŋn.
Itrokom tëfá nütramafiñ feula: konünpaiafiñ chumŋechi ñi tremmum iñche ka chumŋechi ñi moŋefum füchake l·aku em.
Feula kalewetui moŋen; tëfachi weche mëtewe wiŋkatuiŋn; allwe ŋoimarpuiŋn taiñ küpal ñiŋülam ka ñi dëŋu; kalli rupape kiñe mufü tripantu, fei meu epe kimwerpulaiai ñi mapu dëŋun eŋn.
Fei meu, dëŋulpe tëfachi lifro eŋn kiñeke naq rume!
Piken mai ta tëfá.
Pascual Coña.
Capítulo I.- Recuerdos de la Infancia
Lo que me contaba mi madre: Naufragio del buque «Joven Daniel»; inculpación de dos caciques; llegada del P., Constancio; astucia de un cacique nortino.
Mi primer recuerdo: Fui robado por una tribu cercana en calidad de rehén.
Mi familia: Mis padres y abuelos; mis hermanos y sus descendientes.
Juegos y ocupaciones en la niñez: En el manzanal; juego de las habas; el columpio; carreras a pie; juego de la chueca.
1)
Kuifi ñi pichikael nütramkakefeneu ñi ñuke yem. Wëne fei pieneu: Tripauyei nafiu tëfachi Puauchu (1) ñi playa meu.
Feichi mu eimi kupülwe meu miawëleyu yu pemeafiel tëfachi nafiu; fei tripalu traforkei; «Joven Daniel» piŋefui (2).
Triparkei fei meu werá weshakelu: itrokom ropa, fentren rëŋotrapilen; kom playa kelükefui trapi meu; keyü pülku ŋmchemchi kake weshakelu kai.
- Ká triparkei kiñe ülmen wiŋka moŋen, ka pu chiñura, moŋen kiñeke, kakelu l·a, ka kiñe füchá trewa.
Feichi trewa anüñmaniekefui ñi ñidoltrewakeeteu.
Ŀaŋémŋei, piam, feichi kafalleru meu, l·aŋëmeyeu pu mapuche.
Feichi chiñura, moŋentripayelu, yeŋei, piam, Forowe. Fei meu wimpui, yepatufeyeu ñi pu moŋeyeel, piam, pilai ñi amutual eŋn, mëlekai pu mapuche meu. (3)
Feichi nafiu meu tripalu werá weshakelu ŋëlëmi pu lonko, keyü kon·a tui feichi kom weshakelu.
Mëlefui kiñe lonko Malalwe (1), Kuriñ piŋefui, Pedro Paineñ ñi chau em.
Fei, piam, anümuwi kiñe lolo kura meu ina lil. Fei, piam, wiñamelŋei tëfachi weshakelu, kom apolfi, piam, feichi lolo kura fentrén kakeume weshakelu meu.
Ká tëfachi kake mapuche ká fei fenten wiñami weshakelu, apoli, piam, ñi ruka yeŋn.
Tëfachi pülku pütufiŋn, fentéŋolliŋn, piam, kiñeke l·ayeiŋn trëfŋollilu; fenté kütral femŋefui ñi newenŋen tëfachi pülku.
Fei meu l·ayelu eŋn, «pütuwelaiafiiñ feichi pülku», piaŋn kiñeke ñóm «tëfá nierkei funapue», pikeiŋn.
Fei meu wëtrunentufiŋn, piam.
Feichi tripachi nafiu meu werinelŋei pu lonko.
l·Ŀ˙Fei meu yeŋepai Kuriñ piŋechi Pedro Paineñ ñi chau em.
Ká yeŋepai Werapill, mëlelu Raukenwe.
Valdivia pële rulŋemeiŋu, fei tëkuŋeiŋu nafiu meu, nentuŋepui Valparaíso eŋu.
Fei meu ká puwëlŋeiŋu Santiago trokikelu meu.
Feichi mu mëlefui kiñe ñidol-lonko Kollil·eufü meu,
Wakiñpaŋ piŋefui.
Mëtewe shakiŋefui fillpële tëfachi mapu meu; kom Troltren pële ka Forowe pële ŋëneniefui ñi pu lonko .
Fei tëfachi Wakiñpaŋŋënaiturkei tañi epu lonko amulu Santiago.
Fei inarkefi eŋu, puwi Santiago, dëŋupui tëfachi Presidente.
«Inapan tañi epu lonko ; chem werin kam niepeiŋu?»pipufi.
Fei meu mai fei piŋefui: «Eimn mn mapu meu inautupui kiñe nafiu; fei meu kom nüfimn ñi weshakelu; feichi werin nieimn", piŋei Wakiñpaŋ.
Fei meu, piam, fei pi Wakiñpaŋ lonko : «Iñchiñ kam chem mu werinŋeafuiñ, iñchiñ kam ŋënefiiñ feichi l·afken· ka feichi kürëf?
Fei mai entueyeu tëfei ina playa meu;fei meu trafoi.
Fei meu kam iñchiñ chumiñ tëfei meu?
- Felei ñi nüŋen feichi weshakelu, kom kam ŋënampraiafulu piŋei mai, deuman·ümüŋei. Mëtewe mai rume werinŋelaiñ iñchiñ.
Fill inautukan mëlekelu, fei meu mai inautui feichi nafiu».
Fei meu eluŋetui ñi epu lonko , wallŋënaituŋetuiŋu.
Fei ká piŋeiŋn: «Fantén meu mai ñi ŋenoam wesha dëŋu eluwaiñ kiñe Padre;
yeyeafimn tëfachi Padre.
Nielmn pu fotëm kimelelŋeaimn, papeltuaiŋn, itrokom kümeke dëŋu kimelŋeaiŋn; eimn ká fei kimaimn.
Fei meu kümeleaimn, chem dëŋu rume ŋelaiai», piŋerkeiŋn.
Fei meu feyenturkei feichi ñidol-lonko Wakiñpaŋ.
Deuma yemefilu ñi Padre-P., Constancio piŋefui-fei ñidolpoyeniefui ñi Padre;ŋen· padre ŋefui. Femŋechianümpafi rulu meu, feula Puerto Saavedra piŋei feichi mapu.
Deuma mëlepatulu eŋn rupan ŋemeuma Santiago pichin meu ká tripapai kiñe lonko mëlelu Paikawí, fël Cañete, Nekulpaŋ Zúñiga piŋefui.
Fentreŋei, piam, akui Bajo Imperial; fei meu anümuupai.
Femlumekepai, piam, ñi pleitun feichi nafiu meu tripachi weshakelu meu.
Llükai, piam, pu lonko , pleituŋepaiŋn, wülyetuiŋn, piam, feichi kom weshakelu ñi tuñmufel eŋn nafiu meu, keyü milla, plata, fei ká tripafui nafiu meu.
Kiñeke kon·a ŋillarëtrafuiŋn feichi plata rëtrafe meu, deumafui, piam, ispuela; fei ká komwëltuiŋn.
Fitukulliŋenolu ñi trokiuwn feichi lonko Zúñiga ká kulliŋei, piam, waka ka
manshun. Itrokom lonko keyü kon·a trürëmi, piam, tëfachi kulliñ.
Fei meu ŋëlëmpai, piam, werá waka, tuntenchi, patakachi, kimfal-lai, itrokom ché kam kullillu. Ká iŋche ñi chau wëli, piam kiñe manshun.
Femŋechi ŋëlëmpalu ñi kulliñ, fei amutui, piam, tëfachi lonko , amutulu fei ŋewelai dëŋu.
Feichi mu iñche pichikael kimlafuiñ tëfachi dëŋu. Ká ñi akun feichi P. Constancio ká kimlafuiñ, ŋellu-ŋellu wëla kimrumen.
2)
Kiñe naq nücheŋeparken, fei lliwafiñ.
Akui werá ché iñ wël·ŋiñ ruka meu.
Fei meu iñche ñi ñuke metanenturukaeneu wekun pële, yeniefeneu kadil ruka meu. Fei meu katrütuŋemei, lefentuñmaŋemei ñi pëñeñ metanielu lipaiŋ meu.
Femel iñche, fei wirarkawi ñi ŋüman ñi ñuke yem, deu nentuñmael ñi pëñëñ.
Kimlafiñ iñche chem dëŋu mu felechi tëfá.
Fei wëla yeŋepan wente kawellu. Kimlafiñ cheu ñi rulŋemefel, pichi lliwalan rume.
Ká antü anülerken raŋi werá ché kiñe lelfün meu.
Fei meu che pepurkeeneu ñi chau em, yelërkeeneu pichi mürke, fei
ifun.
Iñche ñi man pële anülerkei kiñe ñidol-lonko : fei tëfachi Wakiñpaŋem ërke.
Fei düngurkeingün.
Pichin meu wëla ŋillatumeturkeeneu ñi chau em, fei yemeturkeeneu; welu iñche lliwalafiñ cheu ñi rulpatufeteuchi.
Ká ñi akutun ruka meu ka ñi peputun ñi ñuke yem, ká fei kimlafiñ; mëtewe pichi perkelafun, fei meu lliwalan tëfachi dëŋu.
Feichi pu lonko ñi nüchepaeteu, kiñe Lefimañ piŋefui, kaŋelu Kallfümañ, kaŋelu Kayull; werá chéŋëlëmërkeiŋn ñi nüchemeaeteu iñche eŋn; Kal·of (1), Katrümalal fei pële tuuchi pu lonko eŋn tëfá.
Wenen-dëŋu meu piŋefui ñi konümpaŋekefel, welu iñche kimlafiñ ñi chumletufel, turpu ŋewerkelai tëfachi dëŋu, kimpramen.
3)
Deuma ñi kimprameel pepafiñ kiñe trem ché, fente kusheŋefui, niepefui doi pataka tripantu.
Fenten ñi kushen aŋkürkefui ñi kuralŋe yem, ká niewelafui foro, re ürüm mëten ŋefui.
Ká allküwelafui, piluŋewefui; welu nütramkaŋei
ina pilun; fei mëte küme nütramkakefui.
Feichi kushe Picholl piŋefui, iñche ñi furi rüŋkoi yem.
Wechuñpaŋ piŋerkefui ñi fëta yem, iñche ñi yom l·aku.
Feichi Wechuñpaŋ nierkefui fotëm, Aillapaŋ piŋerkefui, iñche ñi l·aku tëfa, kureŋerkefui, welu feichi kure, iñche ñi kuku, fei kimpalafiñ.
Feichi Aillapaŋ ñi fotëm Tomás Coña piŋefui, iñche ñi chau em tëfá, lleqfui tëfachi ina l·afken meu
Reukenwe piŋei tichi mapu.
Iñche ñi ñuke yem lleqërkefui Wapi, cheu mëlei tëfachi kapilla feula, Kolwe piŋei feichi mapu; ñi chau em Paillau piŋerkefui.
Fei tëfachi füchá wentru ñi chau em ñi ñuke yem, ka iñche ñi cheche.
Ni ñuke yem ñi ñuke, iñche ñi chuchu, Wentér piŋerkefui; mëlerkefui Maiai, cheu mëlei feula Marta, l·antu Pichipainemill em ñi domo.
Nierkefui kiñe lamŋen ërke Painekeu em, welu feichi ŋen·ñawe, iñche ñi yom cheche, kimpalafuiñ.
Feichi Paillau ñi ñawe, tañi ñuke yem, Wentér ñi pëñeñ, ŋapitupei ñi chau; «deuma niefilu mafün», pikelu kam. Femŋechi nieufuiŋu Raukenwe piŋechi mapu meu.
Ñi ñuke yem fenté küdaufeŋefui, chofüŋelafui; deumakefui, ŋëpüñ makuñ, al·ün ŋëpüñ kimniefui.
Ká küme piuke ŋefui, rëkülŋelafui; mëtewe ŋënaituchen ŋefui, illkunŋlafui, fenté küme piuke ŋefui yem.
Ñi chau em fei pichi illkunŋefui; kiñeke mu kewakefui ñi kure, welu rupalu ñi lladkün kümelkaukëlekatukefuiŋu.
Fei kimpafiñ iñche ñi tremel.
Feichi mu kom ché kristiano üiŋelafui.
Feyeŋu ká felefui, morolefuiŋu.
Welu ñi ñuke yem admarkefui kristiano üi, fei meu Juana piŋefui; ñi chau em ká femŋechi admarkefui kristiano üi, fei meu Tomás piŋefui.
Fei nieulu eŋu choyüiŋu, fenté yalliŋu; niei wentru yall eŋu ka domo yall.
Wëné yall-lu eŋu, fei ta iñche.
Ká inapai Felipe.
Kiñewn tremiyu, welu ñi peñi konlai chem escuela meu no rume, fei meu kimlai chillkatun.
Wëne kureŋei, Panchilla pinŋefui feichi domo.
Fei meu yalli, niefui küla fotëm ka meli ñawe, welu ñi l·ayelmum kake yall pichikelu.
-1
Tëfachi kiñe fotëm Segundo Coña wëne kasarafi, iglesia meu Isafel Wenchuleu; fei meu wëla wedwedkechi adentufi kuifike ché yem ñi moro-dëŋu, ŋëlëmfi küla kake domo kure femŋelu.
Feichi Segundo mëten moŋelewei, kakelu l·aiŋn.
Kiñe ñawe María Coña piŋei, kaŋelu Carmelita.
Fei moŋelei Wapi meu; Domingo Paillañ piŋefui ñi fëta yem, ürfilu l·ai weŋen wëla.
Ká epu ñawe moŋelei; fei kimeñmalafiñ ñi üi, ká mapu mëlei.
Felipe l·antui.
Fei meu niefui ká kiñe domo; fei pëlletu kishu l·aŋëmuwi, allwe wedwedŋefui, ko meu ürfiluupurkei.
Feula kiñelewei ñi peñi, deumalkeeyeu ñi ial ñi l·aku, Daniel em (Felipe ñi fotëm) fei ñi ñawe tëfa, Clorinda Coña piŋei.
Kakelu inapalu, fei kimlafiñ ñi üiyeŋefel kam ñi üiyeŋenofel fenté pichikelu l·ayei melichi kechuchi newe kimwelafiñ.
Kakelu füchake tremfui; feyeŋn küme kimpafiñ.
Wëne l·ai ñi lamŋen em, María piŋefui. Niepefui mari pura tripantu, kauchulekafui; kimlafiñ
ñi deuma kristianoŋefel kam ñi morolefel; l·ai cólera kutran meu.
Ká lamŋen Carmelita piŋefui, fëtaŋefui Mañiu pële; Kadiñ piŋefui feichi wentru niefeyeu; fei wëdatui wëla.
Niefui kiñe pëñeñ, Zenón piŋei, iñche ñi chokëm, küme wentru ŋefui, welu feula wëñotui, kiñe wesha mapuche ñi duam.
Wëdatulu Carmelita, fei niefeyeu Ignacio Melillaŋ, Kechukawiñ piŋechi mapu meu; fei l·apui, kristianoŋefui.
Kaŋelu kál·ai iñaŋemu (2), Fidel Coña piŋefui, moŋelefui Kallfükeu, mapuche ad kureŋefui.
Niefui kiñe fotëm Domingo Coña; fei kamel l·ai allfen meu.
Witrañprampefilu kiñe kareta wechun meu, witrafi furitrekanlu.
Fei meu mëtrorüi ka pail·anaqi; feichi faral trañmaeyeu wente pütra; fei meu tui ñi kutran.
Mëtrëmelfiñ Padre, konfesañmuwi ka kasarafi ñi domo ñi niefel.
Fei meu pëlletu l·akai; küme weche ŋefui.
Ñi af lamŋen Clorinda Coña piŋei.
Fei fëtaŋefui ma
puche ad meu Juan Marifil eŋu Kudiko piŋechi mapu meu.
Niei kayupëñeñ tremlu, pu n·an·eŋ ka pu llalla ka al·üke pu chuchu ŋu kuku.
Ŀalu ñi piñom welunieyeu Waikill Flanku.
Chumël allfülewei kiñe ŋollin wesha wiŋka ñi kawell meu, fei meu kasai Padre meu.
Llafi wëla.
Feula (1) iñ külaŋen meu moŋeleiñ: Iñche Pascual Coña, ñi inan peñi Felipe Coña ka ñi af lamŋen Clorinda Coña.
4)
Deuma Kimrakiduamlu moŋelerkefun ñi chau em ñi ñuke yem eŋu tëfachi ina l·afken meu, Raukenwe piŋei tichi mapu.
Fei meu tremn.
Nierkefui ñi chau kiñe füchá welta (=huerta) manshana; fill manshana mëlefui ka mëtewe fën·kefui.
Amukefuiñ iñ pichicheŋen tëfachi welta manshana meu.
Iñ yemeal kochi manshanás ŋëneltuiaukefuiñ feichi aliwen-manshanás.
Fei meu iñ ayüñmafiel ñi fën·ŋen meu ñi chodn meu deuma, re mëtrüfuiñ mamëll meu.
Kiñeke meu kamputukefuiñ pichike mamëll meu, kaŋen meu wimolütuprakefuiñ feichi aliwen.
“Doi naqai” iñ pifiel ŋeikukefuiñ feichi fën·ŋechi
chaŋ.
Fei meu fulfulikefui ñi naqn tëfachi manshanás ka üŋarkëtuyekefiiñ iñ ifiel.
Ká awarkudekefuiñ.
Fei meu ŋëlëmŋekefui pura awar, chafŋekefui kiñepële aŋe meu ka kuyul meu kurükernoyeñmaŋekefui ñi chafŋemum eŋn.
Deu felelu káŋëlëmŋekefui epu mari kou: külwi, ka alfid, ka awar, ka pichike maméll, kiñelketu.
Deuma kudealu elŋekefui kiñe ültu-ŋëtantu pülli meu.
Fei wëla anüi feichi epu weche lüqalu puñmawiŋu; kiñeke niei ñi epu mari kou kiñepële afkadi meu.
Femlu eŋu “kudeaiyu mai” piwiŋu.
“Chem pilelaen?” pifi ñi kaiñe feichi kiñeŋelu.
“Tëfachi lashu ranelayu”.
“Eimi ká, chem pilelaen?”
“Tëfachi lama, kuchillo rume, tuchiŋenke ayülmi, ranelayu”, pi.
“Lama ayün”.- “Kümei”.
Fei koni ñi kuden eŋu.
Feichi pura deuman awar kudewe piŋei.
Fei tui kiñeŋelu, wëne man kuq meu trunafi, patrünakëmfi wëla wente ŋëtantu.
Tëfachi awar-kudewe meli
pail·anaqlu (1) ka meli lëpünaqlu (2) fei “paro” piŋei; fali kiñe kou.
Welu feichi pura awar kom pail-anaqlu, kom lëpünaqlu rume, fei “kurü”, “liq” rume, piŋei; fali epu kou.
Tulu paro rulpai ñi kiñe kou ñi kañpële lipaŋ meu; kurü kai tulu liq rume, fei epu rulpai ñi kou kañpële afkadi meu cheu ñi rulpamum feichi wënetu.
Tunielu paro, kurü nune, fei afel-lai ñi ütrëfnien. Deuma tunolu kurü, paro rume, fei ütrëfwalai, fei koni ñi kaiñe; fei ká femŋechi kudekei.
Feichi kudekelu petu ütrëflu ñi kudawe eŋu, ülkantulkefi: “amuyu! kudewe; fërenean! kudewe; kurü meu amuaiyu! kudewe”, pikei ñi ül eŋu.
Femŋechi kudelekei feichi epu kaiñe.
Tuchi wëne apëmlu ñi kou ñi rulpanien kañpële lipaŋ, fei weukei.
Welu petu lloulai ñi wewaelchi ran; raŋiñkei mëten kuden, epu naq femŋekei.
Fei meu ká yechiltukeiŋu, ka femŋechi amulei ñi kuden.
Ká wëne apëmkalu ñi
kou feichi wënetu apëmuuma fei wëla afi kuden; welu traftuŋelu aflai, mëlei ñi inakudeal eŋu. (1)
Tuchi inau-inau apëmlu epu naq ñi kou, fei küme weukei, fei nükei ñi ran.
Kuifi “lüqn” (2) piŋekefui tëfachi awarkudeken
Kiñeke mu piuchillkantukefuiñ.
Iñ aukantuael meu amukefuiñ lelfün meu cheu ellolechi füchá rou mawida meu.
Fei meu ütrëfrumekefuiñ kiñe lashu.
Këllwadülu deuma, fei chaqëñmakefuin ñi epu wechun fei përokënukefuiñ.
Felelu ñi përolen, elelkefuiñ pichike takun, iñ anüam feichi wente përon lashu meu.
Fei meu anüel piuchillkantualu pichi wiŋkulkëlechi mapu meu eluumei al·üpu, küme tuniewi epuñpële nëtrëŋkëelechi lashu meu; fei witrañprami ñi epu n·amun, ka müchai mëten piuchillkantui.
Kaŋen meu notukalefkefuiñ; kuifi ñi pichike cheŋeel rumenka aukantuniefuiñ.
Fei meu epu pichike ché lefalu kiñewn kënuukeiŋu. Fei wëla «ya!» pikeiŋu.
Fei amukei ñi lefn eŋu.
Feichi doi leflu wëne tripapukei cheu ñi tripapuam.
Fei «weweyu» pikefui; iñaŋe tripapulu weuŋekefui.
Ka kiñeke naq palikefuiñ.
Trauukefuiñ mari pichike ché, kom kishuke niekefui ñi wëño, küme trëfëlkëleu ñido meu.
«Paliaiñ mai», piukefuiñ.
Fei meu wëne adkënoŋei paliwe, küme liftuŋekei.
Fei wëla wariŋekei epuñpële wif, trürŋei ñi, fentenn, katrülwe piŋei tëfa, lashu meu küme norëmŋekei feichi katrülwe.
Feichi epuñpële wechun katrülwe meu deumaŋekei ká seña: katrütëkupülliŋekeicheu ñi tripapuam feichi pali; tripalwe piŋeitëfachi epu lonko paliwe.
Feichi katrülwe ñi epuñpele wif doi füchakënoŋei, tripalwe doi pichi rupai.
Epuñpële tripalwe meu elŋekei pichike rewe, Paliwe ñi raŋiñ meu kënuŋekei pichi lolo, shëŋëlwe pinei.
Kom pepikawel kishuke kintukei ñi konyewalu; femŋechi kechu konwen mëleweiñ; kaiñewen piŋei kai.
«Iñchiu konuwaiyu», piukeiŋu.
«Ya mai», pi kaŋelu
«tëfachi pañu ranelayu».
«Iñche kai tëfachi witruwe», pi kaŋelu.
Ká femŋechi fei piukei feichi kechu konwen (1).
Fei meu wëla fei pikei feichi kiñe kelluwen: «Iñchiñ fapële entuaiñ».
«Kümei mai», pi kaŋelu iŋkawen, «iñchiñ fapële», wichuke dullikei ñi tripalwe, cheupële nentual ñi pali eŋn.
Kom trürlu ñi felen eŋn fei konkei kiñe konwen shëŋëllafilu feichi pali shëŋëllwe meu mëlelu.
Feichi epu shëŋëllfe ñidolŋeiŋu kom paliñ meu.
Feyeŋu tëkulelfi ñi wëño, raŋiñmaŋei pali wëño meu, küfinentual pali cheu ñi tripaiam.
Tuchipële tripalu nükeeyeu feichi kake pu konwen afkadiŋelu shëŋëllfe meu.
Fei mekekei ñi palifiel eŋn; kiñe kelluwen rëtrekei pali ñi tripalwe pële, kaŋelu iŋkawen katrütupalikei.
Femŋechi palituli eŋn tripachi pali kiñepële tripalwe meu, fei «kiñeliiñ», pikei feichi
iŋkawen entuyelu.
Fei ká koni ñi shëŋëllŋen pali.
Welu feula kañpële kaiñewen tripakalu pali, fei meu traftuwiŋn; ñamtui wëne tripalu; ŋelai kuden.
Ka koni.
Furi katrülwe tripalu pali, fei falilai; «katrüi» piŋei.
Femŋechi afkentu mekekei ñi paliñ eŋn.
Meli naq inau-inau tripachi pali kiñepële iŋkawen meu, fei wëla mëten mëlei wewn; welu traftuniekale, fei meu awe ŋekelai ñi wewn eŋn.
Femŋechi paliñ kudekefuiñ iñchiñ; fei tëfa pichi paliñ piŋei, palikantun ká piŋei.
Ká mélei fücha paliñ; fei paliñkawiñ piŋei.
Fei meu deukei fentren pülku ka pepikaŋekei kulliñ iloal.
Fei meu kiñe lof trawi fücha lelfün meu; përukeiŋn, fill dëŋulkei ñi ayekawe ñi niel eŋun: pifëlka ka rali ka trutruka, itrokom.
Fei meu konuukeiŋn palialu, raneluukeiŋu kishuke konwen; deu raneluulu konkei ñi paliñ eŋn.
Feichi pu domo ŋen·ke
paliñ mekekei ñi deuman challa-korü iaqel eŋn, ñi ial feichi palife rupan palilu eŋn.
Kake pu domo kiñepële tripalwe mëlekeiŋn ina rewe.
Fei mekekei ñi përum eŋn. Ká mëtrëmkefi feichi pali eŋn. «Küpape pali weupe iñ pu wentru», pikei ñi ül, petu shëŋllelchi pali.
Kañpüële tripalwe kake pu domo ká femŋechi palilülkantulekeiŋn.
Rupan palilu eŋn fei anümuukei trëlke meu pontro meu rume, kishuke konwen.
Komikeiŋn kapütukeiŋn ka ŋollikeiŋn.
Kuifi pu mapuche mëte poyekefui feichi paliñ.
Kiñeke naq re paliñ meu trürëmkei ñi dëŋu eŋn.
«Iñchiñ téfachi dëŋu ‘feleai’ pikeiñ; eimn ‘felelaiai’ pikeimn; fei meu ‘paliaiñ’; tuchi weule fei feleai» pikeiŋn.
Femŋechi femuyei kuifi Purulón mëlechi Misión meu.
Kiñe naq ayüŋefui ñi l·aŋëmŋeafel feichi Padre Octaviano, welu kakelu ‘l·aŋëmfal-lai’ pifuiŋn.
Fei meu feichi üdepadrelu ‘paliaiñ’ piŋn; iñchiñ ‘l·aiai’ piaiñ weuliiñ.
Feichi ñi paliael eŋn, paliŋn, piam; wewi Padre ñi pu kellu.
Femŋechi montui tëfachi Padre ñi Misión eŋu.
‘Nënechen ñi adel tëfá’ pikeiŋn.
CAPÍTULO II.- ALIMENTACIÓN DE LOS INDÍGENAS EN MI NIÑEZ
1)
Vegetales silvestres y cultivados: Escasa siembra en aquel tiempo; lo que prestaba la naturaleza sin cultivo; cosecha de productos verdes cultivados.
2)
Los mariscos: Su recolección; modo de preparar y comer algunos.
3)
Pescados: Pesca con red barredera; con anzuelo; con tridente.
4)
Caza de aves: la trampa y su construcción.
1)
Iñche pichikalu kellukefuiñ ñi chau em.
Fei küdaukefui mapu meu, ketrakefui, ŋan·kefui pichin kachilla, pichin kawella, alfid, liñu, uwa, awar, küllwi, poñü; re pichike konkerkefui: newe adëmlafui küdau kuifike ché yem.
Fei meu deuma dipachi pramuwnŋen kom pramyetukefui tëfachi ketran. Welu müchai mëten aftukefui iŋen meu; fei meu wëla mëletukefui füchá filla.
Ṉewenolu ñi moŋeam ta ché, kintukaukefui lelfün meu ñi moŋeñmuam tañi pu el ché.
Kintumekefui feichi kakeume kachu, feichiŋëdoñ, napur piŋei kai, ka llaqe kachu, ka ilfafen, koleu rume, ka troltro, kaŋalka, ka añpe.
Mëleyüm pukem lleqfui feichi pëke, ka chaŋdi, ka loyo, ka llonko no, funa folil mamëll meu tripakefui tëfa; ká mëlefui feichi pitro kake kai; fei pülli meu tripai.
Tëfachi weshakelu korúŋekefui, ká poñü eŋu reyükénoŋekefui; afülu fei iŋekefui.
Kom ché ká poyekefui feichi diweñ tremlu koyam mamëll meu.
Afüyün ká yemekefuiñ mëchai, ka mullwëŋ, ka kelleñ, ka lawü, ka doka, ka nüyu, ka mulul, ka maki, ka fol·o, ka pëcha, ka kowël, ka kopiu, ka üñü, ka manshanás.
Deqiñ meu ká yeŋemekei feichi kümeke ŋëlliu.
Akuyün feichi pichi walëŋ, (1) mëleyüm karü ketran, fei amukefui pu domo, tualu ñi awar eŋn, alfid rume; yekei ñi külko eŋn keyü chaiwe.
Apolu ñi yewëlchi weshakelu eŋn ayüwnkechi amutukefuiŋn.
Ruka meu shollkiŋekei feichi karü awar; rupan shollkiel fei anümtëkuŋei pu kütral kiñe füchá challa meu, apolen; fei meu wadkümŋekei.
Küme afülu nentuŋekei pu kütral meu
challalen.
Fei widpünentuŋekei kiñe fuchá chiñü meu.
Iŋnen meu ká deukei korü: kachu-korü kiñeke mu, ŋëdoñkorü, kaŋen meu lua-korü, kollof-korü, kuram-korü ká.
Chadi ŋelafui feichi meu.
Fei meu yeŋemekefui chadiko l·afken· meu; fei meu kotrüŋekefui feichi korü ka kom ial; ká yiwiñmaŋekefui, fei meu kümekakefui.
Femŋechi korü eŋu intëkumekefui tëfachi afün awar, pishku (1) piŋekefui ká.
Rupan ikelu eŋn kiñe troŋko mürke l·el·ümŋekefui fill iaqel meu.
Feichi mürke wëlŋekefui iñaŋemu rupan iŋen chem ial rume, ñi pütokontëkuŋeal deu in meu.
Fei meu wëla küme apokefui ñi pütra eŋn.
2)
Ká amukefuiñ l·afken püële ŋañfütualu.
Kakeume iŋefalchi kufüll mëlei inal l·alken· meu: tranalei feichi kollof ka mëŋo lëmfü eŋu, ka lua, ka luche.
Ká kintukefuiñ yupe, ka mailí, ka koinawe, ka macha, ka chaŋai, ka chomëllko, ka dalle, ka maiko.
Inal·eufü ká mëlei masheu, ka pu l·eufü feichi dollëm.
Ká mëlei kiñeke kura pu l·afken, fei niekefui piwü ñi kadil meu.
Ṉewenolu reu l·afken kontuŋekefui feichi füchake kura; fei ŋeduñmaŋekefui ñi piwü pën·alelu kura meu.
Ká mëlei pellu ka loko.
Fei kom tëkunieŋekei wilal meu.
Apolu wilal nentupakefiŋn pu l·afken; elupakefiŋn ñi pu domo, inal l·afken mëlelu Fei meu ká kontukefui l·afken, meu feichi wentru, káfemŋechi apolmei ñi wilal, ká elupafi ñi pu domo. Feichi pu domo kom küme adkënokefi feichi kakeume l·afken-kufüll.
Deu femel eŋn, apolkënoyeŋetui ñi wilal eŋn; fei meu meñkuyetufiŋn kishuke ñi apolechi wilal ka amuyetuiŋn, ruka meu. Ká petui ñi moŋeam eŋn.
Ruka meu puulu eŋn kintukeiŋn challa, fei apolkefiŋn ko meu; ka kütral meu anümtëkukefiŋn.
Femlu widpüntékuyelŋei feichi piwü, ñi afümŋeam.
Washkülu ti challa, fei afükei tëfachi piwü; fei wëla entuŋei pu kütral, entuel wellimŋei pu kütral, entuel wellimŋei rali meu.
Ka mëlekei feichi mallun poñü, fei ká wëdalŋei ká rali meu.
Feichi rali piwü eŋu kafeichi rali mallun poñü, fei mür kiñewn eluŋei kiñe wentru, kiñe domo rume; ká eluŋei kiñe katawe (1) eŋn.
Fei meu ialu feichi wentru, domo rume, nükei kiñe piwü ka feichi katawe meu katakei, wicharükei.
Fei meu ká nükei ká rali meu kiñe mallun poñü; fei üŋartëkuei wëñ meu.
Deuüŋartëkuel nentukei katawe meu feichi fën piwü; fei intëkukei poñü eŋu; femŋechi mëte kümei.
Ká niei korü feichi piwü katael, fei wayonpramŋekei wën meu korütual.
Femŋechi tui ñi ŋëñün tëfachi füchake ché yem kuifi.
3)
Kiñeke rupa ká challwaiñ tëfachi Fudi l·eufü meu.
Tëfachi challwa ñeweñ meu tuŋekei.
Lisatue-ñeweñ tëkulelŋelu l·eufü, fei meu tuŋekei lisa, witrempe piŋefui kuifi.
Kiñeke mu ká konkei wakëlpe ka ŋomakechi kudwachallwa.
Ká deukei llaŋekanitueñeweñ; fei pichike ŋe ŋei.
Fei meu
konkei feichillaŋkani, mënake challwa, ka remü challwa, ka puye challwa.
Feichi ñeweñ ká femŋechi kënüŋekei.
Feichi mapuche kishu deumakefui ñi ñeweñ eŋn.
Liñu ñi foron focholŋekefui, fei meu entuñmakefui ñi trëlke-liñu, fei mauŋekefui; fentren mawel fei ñeweñŋekefui.
Welu l·afken. meu ká mëleumei fill kakeume chalwa.
Mëlei feichi kolükëlen, ka füchake lisa eŋn kudwa challwa, ka wilfada, (1) ka uruŋe, (2) fentren kakelu ká.
Fei tëfachi challwa kiñeke mu tuŋemekefui üpëltu küpachi reu meu witrantuwe-ñeweñ meu.
Fei meu witrantëkuŋemekefui feichi ñeweñ al ükon reu l·afken meu.
Triltraŋtu konkefui epu wentru pu l·afken; witraniekei ñi ñeweñeŋu amul apëmniekefuiŋu. Fei wallomekefuiŋu feichi reu meu.
Al·üpu wallpalu eŋu tripalepatukeiŋu playa meu ñeweñkëlen; ká ñido ñeweñ tuniei kake epu wentru, witralei playa meu eŋu.
Fei meu deuma tripapatuchi feichi
epu wentru walloŋeuma pu l·afken; fei meu kiñewn wiŋëdentufi ñi ñeweñ eŋn.
Konkerkei fentren challwa.
Aŋkülechi inal-l·afken meu, cheu dituwepanochi reu l·afken; këlledtripapai feichi fentren challwa pu ñeweñ mëlelu, mën·utripapai pu ñeweñ meu.
Fei tëfá witrantuchallwan.
Kaŋechi challwan ká mëlei; chikü meu tuŋekei challwa, femŋekei:
Feichi chikü meu tëkuŋekei dewin-piru, fei sinchontëkulelŋei pu pütra; ká küme trarüntëkukënoŋetukei chikü meu.
Feichi chikü küme trapelkëlei kiñe farilla meu, defkëlen.
Fei meu ütrëftëkuŋekei chiküpu l·afken;l·eufü rume.
Feichi challwa, pelotulo pu ko mëlechi chikü nielu dewiñ, pepakefi, witrapakefi, kiñeke mu müchai l·ëmükefi.
Femlu feichi challwakelu witrañprami ñi chikü, fei pëltrülen wechulpakei ñi challwa; katalu ñi lonko wechun yuŋechi chikü meu.
Feichi chikü kül·i ka piŋekefui, fei meu kül·i-challwan piŋekefui tëfá.
Ká kiñeke naq yuŋ rëŋi meu tuŋekei challwa:
Küla pichirume rëŋi mamëll, üñü mamëll ká, yuŋem
ŋekei; fei trarüntëkuŋekei kiñe doi füchárume mamëll ñi kiñe wechun meu. Rün-küwe piŋei tëfachi challwape-yüm. Fei meu cheŋkaŋekei üpël l·afken meu.
Fei tëfa rüŋküchallwan.
Petu femŋekei Konüm l·eufü meu deuma ditualu ñi katrüaqel pichilewechi ko meu.
Femŋechi challwan meu pekerkefui ñi moŋewe tëfachi mapuche kuifi mëlele wesha antü.
4)
Fentren kulliñ ka üñëm ká iŋefalŋefui, welu epe pepi nüŋekelafui, feichi nielafuitralka.
Re feichi l·uan, ka püdu, ka wemul tuŋekefui kiñeke naq l·ëkai meu, ka pëlki meu, ka witruwe meu.
Feichi üñëm ká adëmelŋekefui wachi, ñi tuŋeam rumenka üñëm.
Femŋechi femuyefui ñi weku Kolün. Maufi feichi këlen kawellu, kiñeke duke kënoyefi, al·ün deumakefui tëfachi pichike mau.
Ka deumakefui kiñe füchá mau, kiñe nüfku nielu.
Fei tëfachi füchá mau meu küñpikënuyeŋekefui feichi pichike mawel, wechun meu deumalkefui chafkülwe eŋn; fei wiralkënuyeŋekefui ñi konam ñi pel·feichi kël·fü kake üñëm
kei.
Küme nëtrüŋkënoŋefui tëfachi füchá mau üŋko meu; tëfachi pichike mawel pëltrüpëltrüi pülli adpële.
Fei téfá wachi piŋefui.
Rupan femel wiñwiñkenolelŋekefui pinu ketran ñi iaqel tëfachi üñëm pun meu.
Fei meu wilupuchi kël·fü ina wachi, nümütufilu feichi ial eŋn, fei ñëmituintëkupakefui.
Femlu eŋn kiñeke weluñma tëkukei ñi lonko tëfachi wiralkëlechi mau wachi meu, fei füikonkei pel·kël·fü meu. Füilu ñi pel mëpafükei; fei meu ñi pu kompañ kom lefyetukei.
Femŋechi tuŋekefui tëfachi üñëm kuifi ñi pichi cheŋen meu iñche.
CAPÍTULO III.
-EN LA ESCUELA DEL P., CONSTANCIO
(1862 - 1866)
1)
Circunstancias del ingreso: Propaganda del P., Constancio por su escuela; actitud resuelta del pequeño Pascual; su llegada a la escuela.
2)
Vida escolar: Las primeras letras; progresos; Pascual se hace ayudante del Padre.
3)
Contacto entre la Misión y los indígenas: Largueza del P., Constancio para con los mapuches; compra -venta de animales y sus precios.
4)
Viaje de abastecimiento a Valdivia: Especies que se llevaban para la venta; modo de cargar las mulas; viaje por tierras y ríos; venta; modo de cargar las mulas; viaje por tierra y ríos; venta y compras en Valdivia; vuelta y acogida en la Misión.
1)
Deuma kimche ŋelu iñche moŋelerkefun ñi chau em ñi ñuke yem eŋn Raukenwe
piŋechi mapu meu; fei meu tremn.
Ñi chau niekefui kulliñ ka kiñe kechan shañwe; fei meu kamanŋefuin ñi weku Kolüñ iñchiu ka ñi peñi Felipe.
Petu ñi femkiawel akurkefui tëfachi P., Constancio rulu meu, Puerto Saavedra piŋekei feula.
Fei mëlepalu, welu iñche kimlafuiñ ñi mëlepafel.
Chumël antü tëfachi P. Constancio mëtrëmërkefi feichi pu lonko mëleyelu fillpële. Wëne mëtrëmërkefi taiñ poyen ñidol-lonko Wakiñpaŋŋënenielu Kollileufü.
«Küpape ñi pu lonko », pifalŋeperkelai.
Feichi Wakiñpaŋ yom mëtrëmërkefi kakeñpële mëleyechi kake pu lonko . Ká mëtrëmërkei Lorenzo Lonko milla, Pascual Painemilla ñi chau em.
Feichi Lonko milla willimapu tuwerkelu chi; iñcke newe kimëñmalafiñ cheu mëŋel ñi tuufel; welu iñche ñi chau em ñi mapu meu mëlerkefui ñi ruka kimpramniefiñ.
Fei tëfá deuma tëkuniepurkefui ñi epu fotëm, Ignacio eŋu Pascual, Padre ñi escuela meu, kimalu chillkatun eŋu.
Fei meu mëtrëmel Lorenzo Lonko milla «amuaiyu» piñmarkeeneu ñi chau em: kom amurkeiŋn Wakiñpaŋ eŋn.
Puulu Padre meu eŋn nütramŋerkiŋn.
Tëfachi P., Constancio niefui kiñe rulpanütrampelu, Carmen Kolüpue üiŋefui, «capitán de amigos» piŋefui, mapuche wen·üiyefilu ñi piŋen; llaq wiŋka llaq mapuche ŋefui, tripapalu willipële mapurke, mëtewe kimfui mapudëŋun.
Feichi capitán nütramkai Wakiñpaŋ eŋu: «Fachi antü akuimn tëfá, kiñe dëŋu pikei tañi Padre: “Fanten mu mai mëlepan fachi mapu meu, elŋen mai ñi kimelcheal; tuchi mai nielu wecheke fotëm, fei mai eluaneu ñi pu fotëm, kimafilu papeltun, itrokom dëŋu kai”, pilelaen tañi pu lonko , pieneu tañi Padre», piŋei ñidol-lonko Wakiñpaŋ.
Fei meu feyenturkei feichi lonko Wakiñpaŋ«kümei mai» pirkei.
«Felen dëŋu tëfei», pifi ñi pu lonko , ñi ŋënenieel.
Fei meu fei pirkei feichi kake lonko : «Femi mai, fei meu mai ‘chem piafuiñ?’ kümei mai tañi piel taiñ Padre.
Mëlei ta fotëm ká, tëkupaiafiin mai, mëñal kam chumnoalu,
kimalu kam, ka küme moŋelepaialu, kom tëkutu meu», pi feichi pu lonko trürtripa.
Rupan fei piel eŋn, feichi capitán Carmen elutufi dëŋu P., Constancio.
Mañumërkei tëfá, füchá ilelŋeiŋn feichi pu lonko ; ilotukeiŋn ka pütukeiŋn manshana pülku.
Fei meu doi
adërkei ñi duam eŋn tëfachi pu lonko werküalu ñi pu fotëm eŋn Padre ñi escuela meu.
Welu iñche feichi mu kimlafiñ ñi ŋepan eŋn P., Constancio meu, aŋkantu, wëla lliwafiñ.
Deuma adlu ñi piel feichi pu lonko , fei werkükei P., Constancio; amui tëfachi Carmen Kolüpue Ignacio Lonko milla eŋu.
Feyeŋu mai pukeiŋu Lorenzo Lonko milla ñi ruka meu, feichi iñchiñ karukatufuiñ.
Fei meu kiñe liwen ushuam konpui iñchiñ iñ ruka meu feichi epu werkenërke; fei meu anümŋeiŋu.
Deu tañi epu trem kimnieumaŋerkei tëfachi dëŋu, deuma kam ŋepauyelu ñi chau Padre meu; welu iñche kimel-lafeneu.
Mëlerpuli eŋu entui ñi dëŋu tëfachi Carmen.
Iñche newe kimlafiñ ñi chem dëŋu ñi pipiŋefel; feichi mu kimnolekafun kam.
Fei ké lliwafiñ, ñi nütramkaŋen ñi weku em ka wëne dŋuñmaŋerken ñi chuchu em. Eluen mi pëñeñ, piŋerkei.
Fei meu fei pifi ñi pëñeñ ñi chuchu em: «Ñillatuŋeperkeimi tëfá; amuaimi mai Padre meu», pifi ñi pëñeñ.
Fei meu fei pi ñi weku: «Pilan, weñi»,pi.
«Rëf pilaimi?» piŋei.
«Pilan, pilan» pi; «ayülmi eimi, amukaiaimi», pifi ñi ñuke.
Fei allküfiñ.
Deuma pinolu fentekënoŋei.
Fei meu iñche leliwëlmekeeneu tëfachi epu werken. Fei piñmaeneu ñi ñuke: «Eimi kai niekeimi pëñeñ, ñañai, piñmaŋen ñi ñuke; «chem piafui kai dëŋufilmi?» piŋei ñi ñuke.
Fei meu fei pieneu ñi ñuke: «Eimi kai, amuafuimi?».
Fei meu iñche müchaimëtem mai» pin.
Fei meu trepewi feichi epu werken, ayüuwiŋu, fei piŋu: «Tëfei ñi, piel mai tami pëñeñ, ya! fei yefiiñ».
Fei meu ká fei pieneu ñi ñuke: «Ya! amuaimi mai, deuma mai pilu eimi», pieneu.
Ñi chau newe déŋulai, deuma kam wëne adërkelu ñi duam. Af meu wëla kimpafiñ tëfá.
Feula mai fei piken ta iñche: Kishu ŋëneunolu ta ché, fërenerkeeneu mai tañi Santa Ñuke, mëlelu Wenumapu; fei mai mëtrëmërkeeneu», piken mai tëfá ñi moŋen meu.
«Femŋenofuli, kuifi ché femŋechi moŋelepeafun.
Ká mañumkefiñ ta P., Constancio,
ka tëfachi pu werken ka tañi epu trem, fei ta wëleneu eŋu.
Fei meu amuaiñ, pikei feichi epu werken, «ayeu, Padre meu, fente kümelkalepuaimi, fillantü ilotuaimi ka kofketuaimi ka kümeke tëkutu tëkuaimi» pieneu eŋu; fei meu iñche doi ayüwn.
Yeŋen wëla.
Ñi ñuke mañumtuŋei kiñe ikülla meu tienda tripalu, ñi lladküñoam. Fei pramŋen kawell meu.
Cheu ñi rulŋemen kimwelafiñ; konpun wéla ina l·afken meu.
Amulelu iñchiñ triparpuiñ tëfachi fücha rulu meu; ka newe amulu fei pepufiiñ Padre ñi ruka.
«Mélerkei iglesia ruka», piŋerken.
Cheu mélei wentetu pu Monjás feula, fei ñi naqeltu mëlefui loma meu, piku kürëf adpéle.
Feichi meu niepefun mari meli tripantu.
2)
Puulu iñchiñ tëkuŋepuiñ cocina piŋerkei feichi ruka.
Fei meu iñ mëlepuel pepueneu P., Constancio; pichi dëŋupueneu; newe inaduamlafiñ.
Fei meu mëlerkei kiñe ñidol-chiñura, tëfachi Carmen
Kolüpue ñi kure Tránsito Velázquez piŋei.
Fei pepufiñ petu nëlükotünkerkei, fente chiwëdkiawi pënofilu ñi kotün, ké mëtewe ayekawi; fei meu fentren üllchalerkefui.
Petu moŋerkei téfá, welu ül·menkëlei.
Deu felelu eluŋen iaqel ka pun·malu eluŋen ŋëtantu; fei meu umaqtun.
Ká antü nepelŋen, tëkutu ka kom pepikakënoxen; ká kimelnieŋen ñi chumken tëfachi ché mëlelu Padre meu.
Fei inaadentulekan.
Fei meu konn iglesia meu, misanm perkenó, newe inaduamlan; pekenofilu kam femŋechi dëŋu.
Fei meu tëkuŋen tëfachi papeltue-ruka meu, escuela piŋerkei tëfá; welu petu eluŋelan feichi wëne kimpeyüm chillka, epuwe wëla eluel trokiwn.
Fei meu «fei piaimi» piŋen: «a piŋei feichi wëne chillka, kaŋelu e piŋei, kaŋelu i piŋei, kaŋelu o, kaŋelu u piŋei; re femŋechi piniekeafimi tëfachi kechu wirin», piŋen.
Fei meu fei pileken, ŋoimatun kimelŋetuken.
Femŋen femŋen kimërpumefiñ.
Rupan kimfiel tëkuŋen kake wirin meu.
Re femŋechi kimelnieŋen, ká
femŋechi kimkan kai fill antü.
Rupan kimelŋeiñ, fei trilpatukeiñ escuela meu iñ ituaqel.
Ikeiñ re ilo korü lle mai; fill antü re ilo ilekeiñ.
Deu ilu iñchiñ, pichiñma ürkütukeiñ.
Fei meu müchai mëten dëŋulŋetukei campana, pëltrülerkei wenu, torre piŋerkei tëfachi cheu ñi mëlemum.
Feichi kom amutukei escuela meu tëfachi pu pëñeñ. Ká iñche «amuiñ» piŋeken wëne, fei inaletuken; kimelŋeken fill antü feichi escuela meu.
Femŋen femeŋn doi kimyekümen.
Deuma ñi kimfiel kom feichi chillka, fei dëŋun piwetulan.
Rupan küme kimel chillkatun ka kimelŋen ñi kellual Misa meu, fei ká kimn.
Kiñe antü métrëmeneu P., Constancio. «Sacristán ŋeaimi»; pieneu.
Fei meu femŋen oimafiñ ñi crsitianoŋefel kam ñi cristianoŋenofel; welu pëllepëlle crsitianolŋen.
Deu cristianolel iñche, fei konn kom dëŋü meu ñí kelluafiel P., Constancio.
Fill dëŋu meu werkükefeneu tëfachi Padre, fentren pu pëñeñ mëlefuyüm.
Rupale kiñeke tripantu kom tripayefui tëfachi pu püëñeñ; amutui ruka meu eŋn. Femŋen iñche kishualerpumen ká kiñe weche iñchiu; méleweiyu iñchiu mëten.
Welu ká konle wëla kimelŋen, ká akuiŋn pu pëñeñ.
Deuma al·üñmapan escuela meu, fei akui ká kiñe Padre, wecheŋelu, P., Gafriel piŋefui, P., Constancio ñi kompañër-keael.
Fei welu kimelpakefeiñ meu.
Femŋechi mélekefuiñ Padre ñi escuela meu, mëtewe kümelkanieeiñ meu tëfachi ayün P., Constancio.
3)
Ká téfachi mapuche, wentru keyü domo, fillantü akukefuiŋn Padre meu.
Feichi mu ŋelafui wiŋka tëfachi mapu meu; káŋelafui cheu no rume tëfachi weshakelu ñi ŋillaŋefel.
Akuyüm eŋn Padre meu, kiñeke mëtewe kimno ŋefuiŋn; fill nillatupakefuiŋn re femŋechi.
«Pëtrem, Padre, pikeiŋn, «trapi» pikeiŋn, «chadi, kuchara, akucha, pañu»; fill pikeiŋn. Kimkan mëten ñi pial eŋn, fei pikeiŋn.
Kiñeke mélefui tëfachi mapuche, allwe wedwedŋefuiŋn, welu tëfachi Padre mëte küme
piuke ŋefui ŋënafel wëlniekakefui, dëŋukelefui.
Kake mapuche newe fei pikeiŋn; feyeŋn, duami plata eŋn, akulkefui motrichi waka ka motrichi füchake nofillu; fei meu yepakefui plata yeŋn.
Feichi mu mëlefui werá kulliñ. Kiñe lonko niefui kechu pataka waka, kaŋelu küla pataka; feipefiñ iñche.
Tëfachi fuchá rulu apolefui kulliñ meu.
Fei meu falilafui kulliñ: kiñe kushe waka motrilu falifui kechu peshu, kiñeke mu pura peshu, fente mëten; feichi füchake nofillu mari kechu peshu; feichi manshun mari epu peshu; kiñe epu tripantu waka kechu peshu ŋefui; kiñe kiñe tripantu waka küla peshu; kiñe domo oficha kiñe peshu ŋefui; kiñe cordero meli reál.
Fill antü fendepakefui kulliñ tëfachi pu mapuche.
Fei meu iñchiñ ká fill antü l·aŋëmkefuiñ tëfachi wëlpaelchi waka.
Fentren kon·a kam niefulu P., Constancio, ká feichi al·ün pu péñeñ; fei meu müchaike afkakefui feichi ilo.
Kiñeke mu iñchiñ ñofiiñ tëfachi ilo ial, mëtewe motriŋeumefulu, fei meu küpaiwekelafuiñ.
4)
Ŀaŋëmwakalu iñchiñ kom trëlke nentuel piwëmkënoŋekei wente wima, piwëlu fei elkakënoŋekei pu ruka ñi werkülŋeam wëla Valdivia.
Al·ülu feichi aŋkün trëlke waka, ká üremtëkuŋetikei ko meu; ürelu nentuyeŋetui pu ko ka rükëfyeŋei meu.
Piwëlu fei ñampiyeŋetui rükëfwe meu ka méchamkënoyeŋei ñi tëkuŋeal chechëm meu; kom küme trarükënoyeŋei lashu meu, kayukekëoyeŋei.
Kom femkënoel, fei eluukei pu werken, yeŋemekei kawell ka tuyeŋekei feichi chechëmpeye mula. Rupan tuel koloŋkënoyeŋei mula makuñ meu; lofoŋelu kam.
Fei meu chechëmkenoŋekei.
Wëne adkënoŋei feichi apareko.
Tékulelŋei küna, fei impolpramŋei epuñpële, ka küme ñidëfkënoŋei kiñe koron meu feichi iupünkélechi küna wallpa inal apareko meu.
Femŋechi küme reŋei tëfachi apreko künalen epuñpële üpël meu.
Femel apereko, fei pramelŋekei mula ñi furi meu fentren trëlke ofisha; iñaŋe mu feichi apareko wentepramŋei
feichi wirkolechi trëlke ofisha meu.
Fei wëla ka pramŋei epu fücharume koroncinta, fei meu füyümtuŋei mulalen feichi apareko.
Deu füyümel ká pramelŋei kiñe lashu, ñi küllwaŋeam tëfachi chechém trëlke waka.
Rupan femkënoel epu wentru metanprami tëfachi trarün trëlke waka; kiñeke() pële kadil mula elŋei feichi epu trarün. Fei küllwakënoyeŋei feichi wëne pramelchi lashu meu.
Fei meu ká nüŋei ká kiñe füchá lashu, ká fei pramelŋei tëfachi wente mula chechëmkëlelu, küme adkënoŋei; fei füyümŋei chechëmkëlechi mula lashu meu; epu wentru mekei.
Rupan kom dewel, fei entuñmaŋetui ñi makuñ takuleuma lonko mula meu.
Kakelu pu kon·a ká femmekei ñi chechëmfiel ñi mula yeŋn; kayu mula chechëmŋekei; kiñeke mu doi mëlen meu al ün trëlke waka.
Deu kom chechëmmulu eŋn, fei chillaukeiŋn ñi kawellu. Ká eluŋei rokiñ eŋn, ial rëpu meu.
P., Constancio ká wëlkei plata kiñe papel eŋu, kom rakinelkei feichi ŋillakan, ñi yeŋemeam Valdivia tienda meu.
Fei meu amuiŋn tëfachi pu werken.
Kine antü meu puukeiŋn. Troltren l·eufü meu.
N·opal·eufü puutulu eŋn kom entuchillaupuiŋn.
Fei meu aretupukei wampo eŋn; kuifi kam nienofulu fote.
Pelu wampo eŋn, itrokom tëkuŋekei ñi yewn eŋn pu wampo; fei meu n·ontukeiŋn.
Feichi kechan kawell mulalen witran·olyeŋekei lashu meu; femŋechi kom()
n·okeiŋn weyelkëlen. Kiñeke mu ürfikei tëfachi mula l·eufü meu; iñche femŋechi kiñe ürfiliyu, amulu kiñe rupa P., Constancio iñchiu.
Rupan n·otulu eŋn, ká chechémmukeiŋn; kom pepikautulu amukaiŋn P., Pedro meu, melefui Troltrén Misión meu.
Ado petu mëlekei feichi Misión cheu ñi mëlepiyüm feichi kuifi.
Puulu eŋn küme llouŋetuiŋn; umaputuiŋn.
Ká antü ká amukeiŋn, puukeiŋn Keuli Misión meu; fei meu mëlefui P., Samuel, P., Miguel Angel eŋn.
Ká fei meu umapukefuiŋn.
Ká antü puukeiŋn Cruces piŋechi mapu meu.
Fei meu kom ekawellpukefuiŋn kiñe wiŋka meu ka aretufotepukefuiŋn.
Feichi fote chechëmfuiŋn itrokom ñi yewn meu, ka felen pukeiŋn Valdivia meu pu l·eufü.
Puulu eŋn konkeiŋn Conventu pu Capuchino meu, cheu mëlei feichi fentren Padre.
Feichi ñidol werken wëlpui ñi papel, elupufilu ñidol mëlechi Padre.
Frei tëfá adkënolŋei kiñe kon·a kimlu kom waria, ñi ŋillakalaeteu eŋn ñi duamn.
Tëfachi trëlke waka, yeyel ŋa, fei puwëlŋei cheu eupiyüm faketa (1), fei meu fendeŋekei.
Ṉoimafiñ tunte falefelchi kiñeke trëlke,«mari peshu ŋei» pikelu eŋn trokifiñ.
Femŋechi kiñeke pataka peshu nüpukefuiŋn.
Feichi plata meu ŋillakalŋemekefui P., Constancio kom tëfachi weskakelu ñi duamyeel; trapi, chadi, ropa, ashukar, añil, pëtrem, zapatu, chumpiru; itrokom fenten ñi duamn iñ Padre.
Rupan kom ŋillakalu eŋn fei pepikautukeiŋn ñi adkënoyeŋen feichi weshkelu; kom sakulyeŋei.
Kuifi mëlefui trëlke waka saku; fei meu tëkuyeŋei kom, mawën·male rëpü meu ñi fochonoam.
Deu femel küme rokiñtuiŋn ka eluutui ñi küpatual eŋn.
Ká konpatukei l·eufü meu eŋn; itrokom antü küpatukeiŋn
tëfachi Cruces Piŋechi l·eufü meu.
Felen akutui Cruces piŋechi mapu meu eŋn, cheu elfalkënorpukeiŋn ñi kawell eŋn mulalen.
Fei pichike kullikeiŋn ñi mëlemum meu ñi kawellu; kuifi kam falinolu kachu ñi ütaiam witran kulliñ.
Rupan kulliel eluŋetukeiŋn ñi mula ka ñi kawellu.
Fei meu ká chillawërpatuiŋn() ka chechëmmurpatuiŋn; femlu chalitufiŋn feichi wiŋka ka küpatuiŋn.
Punmalu eŋn akutuiŋn Liŋe piŋerkei tëfachi pichi l·eufü.
Fei meu füchá küdauturpakefuiŋn; mawën·mai feichi witrunko, apokefui, pepi rupanŋekelafui.
Fei meu mëlefui ñi nakëmŋeafel chechëm, femŋechi ŋelluke n·opakefuiŋn.
Af meu n·opalu eŋn küme eluukënotukeiŋn ñi amutual.
Ka küpatulu eŋn akukefuiŋn Yeku.
Tëfachi Yeku ka fei mëte wesha rëpü ŋei, fotraŋei.
Ká fei meu entuchillaupakeiŋn felen kom mula; pun·malu eŋn umakeiŋn.
Ká antü akutuiŋn Keuli Misión meu; ká antü P., Pedro Meu, mëlelu Troltren; fei ká umapukeiŋn.
Wün·malu ká mekekei ñi wiñamtun eŋn Troltren l·eufü meu. Chumŋechi ñi n·omum wënetu ká femŋechi weyeln·opatuiŋn tëfachi kechan ka
wellu mulalen.
Fei meu ká chechëmmutuiŋn ká kiñe kom antü amuleiŋn playa meu; epe koni antü wëla puutukeiŋn P., Constancio ñi Misión meu.
Fei akutulu eŋn pewütunieŋeiŋn ñi matuke llouŋetual eŋn.
Kom nentuchillalyeŋeiŋn ka feichi chechëmkëfchi mula matuke llouŋeiŋn ñi ñampiñmaŋetual ñi chechém eŋn.
Feichi yemeelchi weshakelu kom elkakënoŋei Padre ñi ruka meu; feichi apareko ka tëfachi trëlke ofisha eŋn lashu trarükëneyoŋetui ka elkakënoyeŋetui.
Feichi ñampëlkauma puweche füchaá ilelŋetuiŋn; ka feichi yefaltu, yemelu eŋn, wëlŋetuiŋen yefaltuuma meu.
Femlu eŋn fei püdtuiŋn kom, amutui ñi ruka meu eŋn.
Allkülu pu mapuche ñi akulelel Padre feichi weshakelu, fei akukefuiŋn, kiñeke ŋillakaialu, kakelu re ŋillatualu.
Afeluukelafui P., Constancio, ñochikechi wëlniekakefui ñi ŋillatuŋen re antü.
Aftuyüm tëfachi weshakelu ñi yelmeel Padre, ká werkükei.
Ká yeŋetukei fentren trëlke waka.
Chumŋechi wëne ñi amumum eŋn ká femŋechi amukatuiŋu, ká femŋechi wëñomeiŋn; re femŋechi femkiaukefuiŋn; fill tripantu femkefuiŋn.
Akule wëla winka tëfachi Bajo Imperial, fei werküŋewelai, mëlelu kam ŋillakaweruka waria meu.
CAPÍTULO IV.-CARPINTERO APRENDIZ Y OFICIAL EN SANTIAGO
(1866-1871)
1)
Traslado a la capital; Cómo llegó a esa determinación; impresiones que recibe del primer viaje; en el vapor, en el tren.
2)
En el colegio San Vicente de Paul: Vida diaria en aquel establecimiento; trabajos y estudios.
3)
Sucesos memorables : Enfermedades y su tratamiento en el hospital San Juan de Dios; graduado en el colegio; fiesta de San Vicente; nueva dolencia y su curación.
4)
Otros acontecimientos y recuerdos: Paseos por la ciudad; entierro de un distinguido caballero santiaguino; procesión del Viernes Santo; trabajos de carpintería en la ciudad.
5)
Regreso a su tierra natal: Viaje de vuelta; curiosísimo motivo del regreso.
1)
Deuma ñi mëlepuel P., Constancio ñi escuela meu meli tripantu mu chei, - newe kimwelafiñ-, deuam küme kimfuiñ papeltun; fei meu kiñeke naq «amulmi Santiago kümeafui» pikënumekefeneu P., Constancio.
Fei meu iñche mëte ayüukakefun.
Fei meu fill tripantu ŋepakefui feichi Ñidolpadre mëlelu Santiago, P., Jeremías piŋefui.
Fei pieneu P., Constancio: «Ayülmi amual, yepaiaqeimeu taiñ Ñidolpadre», pieneu.
Ká elukeeneu ŋülam: «Santiago mëte kümei, fill mëlei,
fentren kümentupuaimi»; fill wallëmpikefeneu.
Iñche doi ayüñmakefun.
Wulu kutrankëlefun epe kiñe tripantu tëfachi mollfüñ kutran (1) meu; llaflan turpu.
Welu fei pikënukefuiñ ñi chau ka ñi ñuke: «Amuan Santiago» pifiñ eŋu.
«Ayülmi mai, amukarkelleaimi», pieneu eŋu.
Fei ká fei pifiñ P., Constancio: «Deuma maieneu ñi epu trem», pifiñ.
«Amuaimi mëten, yeaeimeu iñ Ñidol» pieneu.
Welu felekafun ñi kutrankëlen, fei meu epu rume duamkëlefun.
Fei meu akurumei tëfachi() Ñidolpadre, yeafelu meu iñche.
Dëŋuwi tëfachi epu Padre, fei meu iñche mëtrëmŋen.
Fei pieneu P., Jeremías: «Ayüen tami yeafiel Santiago». - «Mai», pin iñche, «amuan».
Fei ayelei Ñidolpadre, ká iñche mëtewe kümeduamn.
Fei amutualu, yeeneu; epu ŋefuiyu, kaŋelu Antonio Wentruleu piŋefui; fei iñchiu yeŋeiyu.
Puiñ Keuli, P., Samuel meu; eyeu tripakefui nafiu; koniñ feichi pu nafiu, fël trafuya.
Iñche feula konel nafiu meu
afmatuyefiñ feichi weshakelu mëlelu pu nafiu, welu inaduamlafiñ fenten ñi chumŋefel tëfachi dëŋu.
Chumkam inaduamafun, marichi no rume pekenofuilu iñche.
Femŋen kimnokechi mëten mëlen feichi pu nafiu.
Deuma pichilu ñi mëleel, fei werküwi tëfachi wiŋka mëlelu pu nafiu, capitán perkelle mai kam marinero perkelle, rëf kimlafiñ.
Fei neŋëmuwi feichi nafiu; femlu peupewi tëfachi pi wiŋka ñi ŋënerkeal ñi nafiu eŋn.
Fei amui feichi nafiu, neŋëmuwi, këlürupamekei feichi wümpël()
l·afken· meu. Iñche wiyün, epeke këlürupalu feichi nafiu trokifiñ, fei meu tranantëkuwn raŋi füchake pañilwe meu ñi ütrëfkonoam l·afken· meu.
Kiñe naq witraiaufun, fei tranapun këlünaqpachi nafiu meu.
Femŋen uman, re tafla meu tranalekefun wente nafiu; eluŋelan ŋëtantu, re ial eluŋekefun.
Welu kiñe tun umaq.
Nepeel amu-karkei tëfachi nafiu.
Iñche kimlafuiñ, chumŋechi ñi amu-lefel, peñmalafuiñ ñi kaweŋepeyüm, re feichi fitruñ mëten peniefuiñ ñi tripatripaŋen kiñe fücharume pañilwe meu ka allküniefuiñ ñi llallol-llallolŋen (1) pu nafiu, welu kimlafuiñ chem tañi femmekefel.
Femngen wün·mai petu ñi amulen nafiu.
Pichun meu tripai antü, fei konpuiñ Lebu piŋechi waria murke.
Fei meu pichiñmarpuiñ.
Ka amulu puiñ Lota; ká antü trokifiñ puiñ Coronel, fei meu ká punmakelu trokifiñ.
Ká wün·meu puiñ Talcahuano, ká rumeiñ Tomé; af meu puiñ Valparaiso.
Tëfachi Padre yu yenieeteu pekënomekeeiyu meu kake antü.
Puulu iñchiñ feichi waria meu afmatupufiñ; fentren nafui mëlerkei tëfachi pu l·afken· inau waria Valparaiso.
Fei meu tripanpuiñ fote meu, puiñ pu Monjás ñi ruka meu, fei meu umapuiñ.
Ka antü amuiñ cheu ñi mëlen tëfachi mapu-nafiu.
Komütufiiñ feichi füchá wariarke; mëtewe aifiñŋerkei, fenten kümeke ruka mëlerkei, ká feichi füchaprachi torre.
Doi mëlefui iñ peafiel, welu taiñ Padre matukaukei amutualu Santiago; fei meu newe pelafiiñ; nor amuiñ cheu ñi mëlen mapu-nafiu.
«Fapüle!» pinieiyu meu Ñidolpadre.
Koniñ feichi mapu-nafiu meu, tren piŋei kai wiŋka
dëŋun meu.
Feichi tren iñ konpuel mëte afmatufiñ, pekënofuilu kam iñche.
Fei müchai mëten amui; fei meu doi afmatufiñ ñi mëtewe lefn meu.
Puiñ kiñe waria meu, fei meu pichiñmarpulu ka amuiñ ká rumeiñ kake warria.
Ká konpuiñ kiñe füchá lolo meu; fei iñ konpuel pelotuwelaiñ, awe tripalaiñ, tripapuiñ wëla, peloŋetui, ká kintuwëluutuiñ.
Femŋechi ká amuleiñ, peyerpufuiñ fente kümeke waria.
Werá wiŋka l·umpulekei cheu ñi witrapuam tëfachi nafiu.
Ká wiluŋekei fei meu feichi pu chiñura fendepelu ñi kom weshakelu:
mëlei iaqel, ka manshana, ka turansho, ka ufás, ka fill kofke keyü empanada, ka feichi füchá sandilla, ka melón; ka mëlei pülku; kom tëfachi weshakelu, tuchi; ayülu ñi ŋillaiael, fei ŋillakei.
Feichi mapu-nafiu newe pichiñmalu ká amukei.
Amulu iñche mën·a kanentualafiñ tëfachi mapu; mëlefui tëfachi füchake re kura-lil.
Feichi kura kom küme trafoyeŋerkei ñi küme rëpülŋeal amuam tëfachi nafiu.
Petu iñ amual ká konpuiñ ká lolo meu.
Ká fei meu füchá dumiñmatuiñ; iñche afkëlewei
ñi duam.
Ká tripatuiñ, fei pelotutuiñ.
Ká amulekalu iñchiñ ká pepufiiñ kiñe füchapra puente pañilwe; fei meu ká rumei iñ nafiu.
Petu rumealu iñche naqkintun, welu ayün.
Rumeiñ ka amulekeiñ, puiñ ká waria meu, cheu ká mëlerkei werá wiŋka, pël·üpël·üŋei ta ché.
Femŋechi amulekaiñ, femŋen puiñ Santiago naqn antü wëla.
Puiñ feichi ruka meu witrapupeyüm tëfachi mapu- nafiu.
Fei meu ká wilulerkei fentren wiŋka ka fentren chiñura, weluduamnŋei, ñamnŋei reke.
Iñ naqpuel fei peukatuiñ taiñ Padre, iñchiñ iñ yenieeteu.
Fei wëla koniñ kiñe pichi ruka meu, epu kawellu witrakerkei tëfá, coche piŋerkei.
Fei meu ká amuiñ, rumeiñ raŋi waria; af meu puiñ tëfachi convento meu pu Capuchino.
Iñ konpuel tëkulŋeiyu kiñe ruka meu, Antonio Wentruleu iñchiu.
2)
Küla antü meu mëlepulu, fei werkülŋeiyu kiñe mëte füchá ruka meu, San Vicente de Paul piŋerkei feichi colegio ruka.
Puwëlŋelu iñchiu
tëkulŋepuiyu ponwi ruka ka anümkënoŋepuiyu.
Yu felel wiluñmapaeiyu meu al·ún pichike weche; tëfá yeŋn kimkerkelu chillkatun, kadme afmatueiyu meu tayu mapucheŋen meu.
Fei meu wëla traf ilelŋeiyu feichi kom pichike weche eŋn, deuma kam pun·maiyu.
Rupan ilu eŋn koni ñi chillkatun, fei meu iñchiu ká inafemiawiyu.
Deu chillkatulu koni ñi rezan eŋn tëfachi rosario; femel wëla këtrüŋkiawëlŋeiŋn ñi umaqtuñmutual eŋn.
Fei meu iñchiu elŋeiyu kake umaqtueruka meu.
Wün·malu iñchiñ fei dëŋulŋekei kiñe campana, ka müchai mëten witrai feichi pu pëñeñ.
Kiñeke umaqtueruka nierkei kiñe wiŋka ñi ŋënepeeteu eŋn, subdirector piŋerkei
Fei meu witralu() eŋn pitrülkënuŋekeiŋn ka yeŋeiŋn këllumpeyümchi ko meu; fei meu kom wilupuiŋn; mëlefui pataka küla mari.
Kom mëñetulu eŋn fei kishuke ŋënetui ñi pichike ché tëfachi pu Subdirector.
Fei meu ká dëŋui tichi campana, wipëllkënoyeŋetuiŋn pu pëñeñ ka «trekamn» piŋeiŋn.
Konyeputui kishuke ñi umaqtue-ruka meu eŋn; fei meu kom peinetuiŋn ka ŋëtantuiŋn.
Ká dëŋui feichi campana, ka pitrülkënoŋeiŋn, ká«trekamn»
piŋeiŋn.
Fei konpuiŋn iglesia meu, rezalŋeiŋn, fei meu ká ülkantuiŋn.
Fei iñche afmalewn.
Rupan femel tripapatuiŋn capilla meu ka amui escuela meu eŋn chillkatualu.
Femŋen akui feichi mal·eu antü, dëŋui campana, koni ialu eŋn kiñe füchá trokiñ ruka meu, cheu mëlerkei fentren mesa ipiyüm.
Fei meu kom anünaqpuiŋn.
Rulŋepai kiñe füchá rali iaqel, ká konpai kiñe fücharume külko kofke.
Fei kom wëdalelŋeiŋn; welu petu ñi inon eŋn rezalkënoŋekeiŋn ka rupan ilu ká rezakeiŋn.
Deuma kom ilu eŋn tripatukeiŋn kiñe füchá lepün meu, raŋi ruka mëlefui.
Fei meu eluukeiŋn ñi aukantuñmual eŋn, allküdëŋun ŋekelefui ñi wirarükawn meu eŋn; kiñeke ülkantukefuiŋn, ayüuŋekefui ñi pipiŋen eŋn.
Ká pichun meu dëŋutui campana, fei meu kom nükëfkëlewetukeiŋn.
Kompai tëfachi ñidolke wiŋka, kimlu kakeume küdau; kiñelu carpintero ŋelu, kaŋelu zapatero ŋelu, kaŋelu sastre, kaŋelu herrero, kaŋelu agricultor ŋelu; kom wëdaltukefui ñi pu pëñeñ tëfachi pu kimyelu küdau.
Feichi carpintero ŋelu wichu nüyetui ñi pu weche, feichi sastre ŋelu ká fei; re femŋechi kishuke wëdaltui tëfachi pu maestro tañi
kimelpeelchi pu pëñeñ.
Iñche carpintero ŋefun. Fei meu koniñ cheu iñ küdawal.
Fei akuyüm raŋi antü ká dëŋukei campana. Fei meu müchai mëten elkei ñi küdau eŋn; newe ŋënewetukelaeyeu ñi maestro eŋn.
Ká pitrüluutukeiŋn ŋënetueyeu eŋn ñi pu subdirector; ká«trekamn» piŋetuiŋn. Fei kontukei ñi ipeyümchi ruka meu eŋn.
Ká femŋechi femkatuiŋn chumŋechi wëne ñi femum eŋn; welu feichi raŋi-antü ial meu elŋekei kiñe füchá weche, kiñe lifro meu witrakënoŋei.
Petu ilu pu pëñeñ feichi nielu lifro dëŋulkei newentu, kom ñi allkütuam pu pëñeñ; fei meu inei no rume dëŋukelai.
- Raŋi antü füchá ilelŋekeiŋn, ilotukeiŋn.
Kiñeke mu ká mëlei karü manshanas, ka ufás ka sandilla, ka melón, fei ká eluŋekeiŋn af meu.
Rupan iŋn ká tripatuiŋn ipeyümchi ruka meu; aukantutuiŋn lepün meu.
Fei, pichi rupanchi antü meu, ká dëŋui campana, wënetu femŋechi kontui ñi küdawn eŋn.
Epe konlu antü, rupan ká dëŋulu tëfachi camapna, wiŋëllkënuutuiŋn, kontui ñi umal-trafuya ial eŋn ikefui fideo-ial eŋn ka küllwi kofkelen.
Deu iel tripatuiŋn; fei ká kontukefui ñi aukantun eŋn.
Deuma fël trafuyalu ká dëŋui campana. Pitrültrautuiŋn, ka kontukefui ñi chillkatun eŋn escuela meu, kishuke nieyelu ñi kimelchepelu eŋn.
Rupan chillakatulu af meu ká dëŋui campana; fei konkei iglesia meu ñi rezaŋen tëfachi rosario eŋn.
Femlu yeŋetukeiŋn umaqtualu.
Re femŋechi femkeiñ fill antü.
3)
Fei ñi mëlepuel feichi colegio San Vicente doipun ñi kutran meu, ñi tuwëlel ñi mapu meu, mollfüñ kutran.
Ñi doyel yeŋen kiñe ruka meu cheu ñi l·awen·tuŋepiyüm pu kutran, San Juan de Dios ñi hospital piŋefui.
Feichi ruka meu mëlerkei pu Monjás, ká mëlerkei werá kutran.
Ñi puel llouŋen, tëkuŋen kiñe ñom ruka meu ka eluŋen kawitu ŋëtantulen.
Fei kiñe trafuya re femŋechi rulpapun.
Ká antü liwen akui kiñe ülmen, fei l·awen·tuchekerkelu, kompañkiawi monja yeŋu ka kiñe wiŋka.
Fei mal·üpaeneu. Rupan mal·üeteu elufi dëŋu feichi monja ka feichi kellu-wiŋka; «femŋechi l·awen-tuafimi» pi. Kom wirintëkui
chem l·awen ñi eluŋeal.
Fei meu mai l·awen·tuŋen.
Eluŋen purgante ka pütokolŋen eñum ko, fentre pütokon, apoi ñi pütra.
Fei meu wëla eluŋen kiñe pichuñ achawall. «Fei tëfa meu lolomuaimi», piŋen.
Ká akulŋei füchá rali pañilwe; fei fëlémelŋei, fël rëku tunieŋei. Fei meu «lolomuŋe» piŋen.
Femn ka füchá rapin.
«Ká femŋe» piŋen; al·ün rupa «femŋe» piŋekatun, «kom tripalu wëla fentekënuaimi» piŋen.
Fei meu femmekekan, feichi füchá rali apolfiñ rapin meu.
Ká pichin meu ká küpalŋekei ka femŋechi troŋko-rali.
«Fei tëfa meu tripatripatuaimi» piŋen., Kom niewelai l·awen pütra meu, fei wëla ká kudutun ŋëtantu meu; fei meu felewen.
Ká antü ká akui feichi l·awen·tuchefe ül·men, ká mal'üpaeneu.
Femel ká wéli dëŋu.
Fei meu eluŋen kiñe pichi fashu l·awen; fei fentekënoŋen.
Ká antü ká akui; fill antü femiaukerkei mal·üpelu ñi pu kutran; akulu ramtupaeneu ka mal·üpaeneu.
Fei llafi ñi pütra kutran.
Kiñe antü fei pifiñ: «Llafn, niewelan kutran», pifiñ.
Fei meu l·awen·tuŋewelan, welu awe mëñalŋelan.
«Küme llafëlmi wëla, epu antü meu, küla antü
meu, fei meu amutuaimi», pieneu.
Küme ilelniekakeiñ meu, eluŋeiñ iaqel fill liwen ka raŋiantü ka naqn antü.
Ka akulu domingo antü misalŋekei feichi kom pu kutran.
Fei tëfachi awen·tuŋepeyümchi ruka meu mëte küme püllŋekerkei pu kutran.
Fill antü eluŋei lif ŋëtantu ka lif kamisha eŋn.
Tëfachi ruka pichi podŋelai rume; liwen, raŋi antü, naqn antü lepülepüyeŋei, re kurapënoŋerkei lifkaukëlei; fill nentulŋekei feichi pu kutran ñi tofken, willeñ, por, itrokom.
Fei meu mëlerkei kiñe kon·awiŋka, liftuniepelu kom tëfachi kutran.
Deuma piel ñi tripatuam iñche, fei wëla eluŋetun kishu tañi tëkuniepeelchi ropa; ká ikënorpun, fei tripatun.
Femŋechi moŋemen tëfachi Juan de Dios ñi ruka meu.
Tripatuel fei ŋemekënotun tañi convento pu Padres meu, fei meu ká küpatun tañi colegio San Vicente meu.
Akutuel ká femmekepatun ñi küdawn, kom küme inaniepatun ñi ŋülam ñi nieŋen feichi colegio meu.
Kümelkakalu iñche, fei ŋëneduamŋeken; fei meu elŋen.
«Deuma kimfimi tëfachi kom ŋülam ñi mëlen fau», pieneu
feichi ñidol ül·men, Jose Domingo Cañas piŋefui». Chalintëkulelayu kiñe umaqtuwe-wellin meu; niei doi kúla mari pu pëñeñ; eimi ŋëneafimi eŋn».
Fei llouwn; chumŋechi ñi mëlen tëfachi ŋülam fei meu, femŋechi kom adniefuiñ eŋn; inspector piŋefun.
Deu ñi feleel akukefui tëfachi San Vicente antü.
Fei meu mélekerkei füchá trawn pu ül·men, feyeŋn koneltulerkefui tëfachi füchá colegio ruka meu; Joaquín Gandarillas presidenteŋefui.
Fei traulu eŋn mëlekefui füchá misa.
Iñchiñ taiñ péñeñŋen füchá ülkantukefuiñ ka kiñe Padre füchá nütramkakefui; apokefui kom capilla feichi pu ül·men meu.
Káŋëlëmkefui ñi plata eŋn; fei ŋël-lu rakiŋekei, tunten ñi trürn.
Af misa nentuŋekefui San Vicente de Paul eŋn Virgen María, wekuñpële miawëlŋemekefui; re ülkantun meu miaukefuiñ, kom felen feichi pu kafalleru.
Rupan femiŋn elkënuŋetukefui pu capilla Virgen María ka San Vicente.
Fei ká rakiŋekefui feichi pu pëñeñ tuchi doi kimlu ka doi küme piuke ŋelu.
Feichi pu ül·men akulkerkei kom weshakelu ñi eluŋeal tëfachi doi kimke pu pëñeñ.
Tëfá yeŋn
trawëlŋelu eluŋekefuiŋn, kiñeke mañumtu, kiñeke falinŋechi papel, kake weshakelu ká.
Femŋechi felekefui San Vicente fiesta fill tripantu.
Iñche ká kutrankatun, pikëf-kutran tueneu.
Fei meu ká yeŋekatun San Juan de Dios ñi hospital meu.
Puwëlŋeel tëkuŋen San Vicente piŋerkei tëfachi mëlemum pu kutran.
Ká fei meu mëlerkei al·ün kutranyelu; iñche ká elŋen ŋëtantu meu.
Kiñe trafuya rulpapeul ká antü wëla mal·üñmaxen ñi kutran.
Kimënmael iñche, wëli dëŋu ñi kon·a feichi l·awen·tuchefe ül·men.
Fei meu akui feichi kon·a ñi püllaeteu.
Küme mal·pifkënuñmapaneu ñi kadi, femlu ká nüi kiñe pichi nawaka.
Fei meu nüñmaeneu ñi trawa, «yafültuaimi» pieneu.
Fei meu katrüñmaeneu ñi trawa, krus femŋechi katrüfi; iñche mën·a kutrantulan. Kiñe naq deumalu ñi katrüfiel ká tuñmaeneu inau meu, ká katrüfi.
Rupan femfilu epu rupa ká katrüfi inau meu.
Iñche këtrürün fentren ñi kutrantun meu.
Deuma küla ñom katrüñmañeu ñi trawa, welu ká tukai kañpële, ká femŋechi katrütufi kayutufi ñi katrüfiel, fei wëla fentekënoeneu.
Fei meu ká akulŋei füchake pëdwiñ, fotella ko meu nieŋerkei.
Entuel kiñe tëkuleŋen ñi katrün trawa meu;müchai pënawi; kaŋelu nentuŋei, ká femtëkuŋei.
Kayu pëdwiñ elelŋen, kishuke tëkuŋei tëfachi kayu katrün trawa meu; fei kom pënawiŋn tëfachi pëdwiñ fochidüñmarkeaeteu ñi wesha mollfüñ kutran.
Kom femkënoel feu küme takukënoŋetun.
Pichin meu ká akutui feichi wiŋka ñi katrüyeeteu; fei mal·üpaeneu.
Feichi pëdwiñ apoyerkei mollfüñ meu, apolu kiñeke l·el·emuwërkeiŋn fei llaŋkünaqyeturkeiŋn ŋëtantu meu.
Epu pënalekarkefui, fei witrantuyeŋetui ñi allfen meu; ŋelluke l·el·ümuwi. Fei meu püfpüfkëlen amui ñi mollfüñ.
Feichi kayu pëdwiñ kiñe lupe-tronko meu akülelŋei pichin trufken, tranantëkuyeŋei feichi pu trufken ñi rapinentuturkeafiel tëfachi mollfüñ ñi fochüdüel eŋn.
Fei meu wellimuutuiŋn ka këchayeŋetuiŋn.
Küme liftulu eŋn tëkuyeŋetuiŋn feichi fotella ko meu; fei mue elkayeŋetuiŋn.
Iñche ká lloftuñmaŋn ñi mollfüñ kiñe troŋko meu, petu maŋilu pu ŋëtantu; epe apofui feichi troŋko tañi mollfüñ meu.
Femŋechi püllel iñche kom küme liftuŋetun ka elŋetun ká lif ŋëtantu meu; fei felewen.
Ká antü meu akutulu tëfachi kafallero l·awen·tuchefe: «Ka eluŋepe kiñe pichi fashu l·awen·», pikënoi.
Fei eluŋen ka pütufiñ.
Fente mëten ñi püllŋemum, doi l·awen·tuŋewelan; kümellafn iñche, kutrantuwelan.
Ñi llafel «amutuan», pin.
Fei meu, epuwe trokifiñ tripatun.
4)
Ñi tripatuel iñche feichi kutrantuwe-ruka meu ká konpatun tañi colegio meu San Vicente.
Fei ñi mëlepatuel kom inaniepatun feichi ŋülam.
Iñche feichi meu ñidolkënoŋefun ñi ŋëneafiel tëfachi kom iaqel mëlelu kiñe elkawe- ruka meu.
Fei meu mëlefui itrokom ketran, ká ilopuukefui; fei iñche wëdalkefun. Fill küyen ñidoltualu eluuŋekefuiñ taiñ komütuwariameael pu Santiago; kiñe antü mëten eluŋekefuiñ miawael, naqn antü puutukefuiñ colegio meu.
Welu afkentu kaŋeduammekefuiñ tëfachi füchá waria meu.
Fill ŋamchemchi kintuwëlmekefuiñ, fente kom pekelafuiñ tëfachi itrokom weshakelu.
Iñche meli tripantu mëlemen, welu kom pelafiñ rume, fente füchaluwërkei tëfachi ñidol-waria.
Chumël l·ai taiñ ñidol-kafallero, ŋëneniefuilu tëfachi San Vicente colegio, Joaquín Gandarillas piŋefui.
Fei puwëlŋeiñ tëfachi l·aruka meu, werá kafallero traumanierkeeyeu.
Fei ká yeŋeiñ iglesia Santa Rosa meu; kom felen amuiñ feichi pu ül·men iñchiñ; yeniexei tëfachi füchá ül·men l·a.
Fei meu puwëlel feichi iglesia meu füchá misalŋei, werá música dëŋui ülkantun eŋu.
Aifiñ ŋei ñi pipiŋen tëfachi música yenpram ülkantun eŋu.
Fei afmatufiñ; cheu no rume allkülafiñ femŋechi eluwn.
Rupan misa meu ká yeŋei l·a tëfachi pu ül·men ñi eltuwe meu, fei ká amuiñ; fentren ül·men amui.
Fei konpuiñ feichi eltuwe meu, ká fei fente aifiñŋerkei. Fentren adkënoche witrawitrai re tutekelu.
Fei meu ŋülaŋefui feichi eltuwe; ŋen·ŋerkefui tëfachi l·a kafallero Joaquín.
Fei tëkuŋekei ponwi, llafekënuŋetui wëla feichi ëlŋiñ.
Rupan femel fei weupi kiñe kafallero.
Kiñe Padre, ŋen-chau em ërke, tranapufui ŋümapelu.
Fei meu küme nünieyeu ká kafallero; fei küpalŋetui, welu yafüŋelai, re peupëdün meu küpalnieŋetui.
Femŋechi pemefiñ feichi
füchá eluwn Santiago.
Iñchiñ küpalŋetuiñ taiñ colegio meu, welu wëne füchá ilelkënoŋeiñ feichi l·a-ruka meu.
Ká kiñe naq ŋemeiñ Semana Santa meu.
Viernes antü meu fël trafuya nentuŋei taiñ Señor Kesukristo San francisco iglesia meu. Fei rulŋepai raŋi calle; epuñpële wif kompañkëlei werá wiŋka; kom tunie üiëmkëlechi fela yeŋn; epu rume wif amukefuiŋn.
Kimfal-lai ñi tunteŋefelŋenchi kam ñi waraŋka ŋefelŋenchi; re kishuke tuniefui ñi fela yeŋn.
Rupan femŋechi rupalu eŋn, fei wëñoputuiŋn San Francisco iglesia meu. Fei meu kom wëlputui ñi fela eŋn.
Colegio San Vicente meu mëlen küla tripantu; fei tripatun.
Ká puutun feichi conventu meu pu Capuchino, cheu mëlefui feichi ñidol-Padre Jeremías.
Fei meu ñi mëleel feichi conventu meu kintuküdawn waria meu.
Fei pen carpintero küdau.
Küdauken; afkentuel tripatuken. ka kintuken kañpële, welu akuakuŋekatun conventu meu; fei mu kam umalefulu iñche. Ká fei meu küdauken carpintería küdau meu; fill eltukefun.
Ñi küdaukeel waria meu weukefun kiñe pesu meli real antü meu.
Raŋi antü kintuken
cheu ñi ial; fei meu inapële mëten mëlekëfkai tëfachi deupiyüm ial.
Fei meu ŋillakefun; kiñe chaucha mëten falilu kiñe rali iaqel.
Naqn antü amukefun conventu meu; fei meu re eluiŋetukefun iaqel; kiñe tripantu femkiaukefun waria meu.
5)
Petu ñi mëleel conventu meu purumerkei kiñe chillka ñi deumael P., Constancio, werkülelŋerkei feichi Ñidolpadre Alberto; fei weluka mëlei P., Jeremías (1) ñi fëla.
Fei dëŋülërkefilu feichi papel: «Amutuaimi mai», pieneu; akui P., Constancio ñi chillka, «küpatupe piŋerkeimi», pieneu.
Fei ká antü mëten pepikawn, fei küpatun.
Nüfiñ feichi tren Valparaíso amukelu, fei meu amutun.
Puwn Valparaíso waria meu; ŋemen pu monjás ñi ruka meu.
Wün·mael yeeneu P., Adeodato, weluentukënoleneu kiñe papel ñi nafiu konpuam; kulliñmafiñ mari kayu peshu meu.
Rupan kulliel, fei yeeneu cheu mëlefui tëfachi fote. Fei meu koniyu ka yeŋeiyu kiñe nafiu meu pu l·afken ; prapuiyu wente nafiu.
Fei meu tëfachi
Padre chalintëkukënueneu feichi capitán meu ka wëñomei; tridapatui waria meu.
Fei meu küpai feichi nafiu, rupatukeiñ fill waria meu mëlelu inaltu l·afken.
Femŋen akuiñ Keuli; fei meu nentuŋepatun lancha meu.
Ñi tripapatuel akutun P., Samuel ñi Misión meu. Fei meu wün·mapatun.
Ká antü akulŋetun Troltren, P., Pedro ñi Misión meu.
Fei meu ñi mëleel pui ñi chau ka ñi peñi Felipe, feyeŋu trafmetueneu.
Fei meu küpaltueneu eŋu; ká akutun ñi ruka meu tëfachi Raukenwe.
Akutuel pepatun tañi ñuke yem ka tañi pu lamŋen, kakelu tañi moŋeyeel ká; kom pepatufiñ eŋn. Fei ñi kimŋeel ñi akutun «chalimetufiiñ», pirkei kakelu fentren wentru ka domo; fei akulu eŋn chalikeeneu.
Afmatukeiŋn ñi ŋemen meu Santiago; feichi inei no rume ŋemekelafui tëfachi Santiago.
Fei meu iñche métewe afmatueneu eŋn.
Ká feichi mu petu newe ŋelafui wiŋka tëkuluwn, re kom chamalltulekafui pu mapuche.
Iñche ñi kümetakutulen meu doi komütueneu eŋn, «kaŋewerkei», pikeiŋn.
Welu Keuli ñi tripantuel pepi nentupalan ñi epu kakón
weshakelu; feichi mu mëlefui fuchá kurëftëkumawën; ka feichi nafiu müchai amukatui; femŋen yeñmaeneu ni epu kakón.
Rupai tripantu wëla akuleleturken P., Samuel meu, fei ramtuniekarkei.
Ká werkülelpaturkeeneu P., Pedro ñi Misión meu Troltren.
Fei meu kimtun wëla ñi akulelŋetun, ká yemetufiñ.
Deuma akutuel ruka meu, fei meu pichike pichike kimpafiñ chumŋelu ñi «küpatupe» piŋen.
Femŋefui: Iñche mëte wimkalepufun Santiago, kümekalepufun, kom küme tëkutu meu, kom küme ül·men reke mëlefun.
Fei meu mai ñi feleel, «lladküafui chi ñi chau ka ñi ñuke, werkülelfichi ñi ad», pin.
Fei meu amun cheu deukei tëfachi adentuŋen ché, deumamen tañi chumŋechi adŋen.
Fei wéla deuman kiñe chillka; feichi pu chillka ŋëdeftëkukënon tañi ad. Fei werkülelpafiñ P., Constancio.
Kom kümeke dëŋu pifalpafiñ: «Elulaen tañi chau téfachi aiwiñ», ká pifalpafiñ.
Fei eluŋerkei ñi chau ñi ñuke yeŋu, «ado moŋelei tamu fotëm», piŋerkeiŋu, «kümelkalei», piŋerkeiŋu.
Fei meu küme lloukarkefuiŋu, ayüduamérkefuiŋu.
Welu kakelu mapuche peŋelelfilu
«l·arki tami fotëm», pirkeeyeu, «am l·a ta tëfá», pirkeeyeu.
Fei meu lladkürkei ñi chau, eluel fill koil·a dëŋu. Fei fei piperkefi P., Constancio: «Tëfachi ad ñi fotëm moŋeperkeafui? l·aperkelai?» pirkefí feichi Padre. Fei meu «felelai», piŋerkefui, eluŋerkefui dëŋu; welu feyenturkelai ñi chau.
Feichi iñche «ká werkülpafiñ chillka P., Constancio», pin.
«Elulaen dëŋu tañi chau»,
pifalpafiñ chillka meu, «ká pichiñma mëlean mai tëfachi Santiago waria meu; welu fill küyen werkülelafiñ kechu peshu tañi epu trem, pi tami fotëm, pilelaen», pifalpafiñ.
Fei meu fei piŋerkei ñi chau. Fei kimlu doi lladkürkei.
«Chumŋelu iñche llowan plata tañi fotëm meu? fendeñmamuperkelan tañi fotëm, fei meu mai «nüaimi plata»pien», pirkefi P., Constancio. «Moŋele küpape», pirkei ñi chau.
Fei meu lladkürkei P., Constancio kai, deumalërkefi chillka feichi Ñildolpadre mélelu Santiago. Fei nülu chillka P., Alberto müchai mëten elueneu dëŋu. «Akuiñi chillka P., Constancio», piŋen, «amutuaimi wüle mëtën», piŋen.
Femŋechi küpatun.
Welu iñche kimlafun tëfachi dëŋu ñi pipiwn eŋu P., Constancio ñi chau eŋu; fei wëla kimn al·ün meu.
Ñi kimel pichi lladkütufuiñ ñi chau em; fei meu ká fei pin. «Kimnolu kam tëfáyeŋn ñi mëleken kümeke dëŋu, fei meu mai fei pifi P., Constancio; deu felei, chumafun kam?» pilewetun ka femŋen feleñmupratun.
CAPÍTULO V.
- MI TIERRA NATAL Y SU NATURALEZA.
A. Su área, sus habitantes, su cielo; mineralogía.
1)
Después de la vuelta de Santiago:Trabajos de carpintería en Puerto Saavedra; vuelta a la vida indígena.
2)
El lugar de mi nacimiento; Extensión de Rauquenhue; su suelo; su población.
3)
Observaciones sobre su naturaleza; Conceptos astronómicos y meteorológicos de estrellas, constelaciones y fenómenos astrales, fenómenos atmosféricos y sísmicos (relámpagos, lluvias, arco iris, hielos y temblores).
4)
Nociones del tiempo: Estaciones del año; parte del día y de la noche.
5)
Conocimientos del reino mineral: Piedras, metales.
B. Botánica.
La flora conocida por los indígenas de la costa.
1)
Arboles: 2) Arbustos y enredaderas 3) Fanerógamas chicas monocotiledóneas: Lilifloras, ginandras, glumifloras.
4)
Fanerógamas dicotiledóneas coripétalas.
5)Fanerógamas gamopétalos.
6)
Criptógamas: Teridófitas, briófitas y talofitas.
C. Zoología.
La fauna conocida por los indígenas.
1)
Los mamíferos, en estado libre; reproducción de ellos.
2)
Las aves: Carnívoras, cantoras y gritadoras, trepadoras, colombinas, zancudas y nadadoras ; su propagación.
3)
Los insectos: Coleópteros, himenópteros, ortópteros, dípteros, rincodos y arácnidos.
4)
Los demás seres animales: Crustáceos, reptiles, bactracios, peces, moluscos y vermes.
A. 1) 1. Feichi adentuwn ñi fëla akutun tañi mapu meu Raukenwe, rupan mëleuyel Santiago.
Welu newe tuteupalan chau ñi ruka meu; mëtewe kalei tëfachi mapuche ñi moŋen eŋu ñi moŋemum Santiago.
Fei meu pichin wëla fei pifiñ ñi chau: «Ayüfun ñi amuael P., Constancio meu», fei meu kam trempukefulu iñche.
Ñi pepuetue ayüwi P., Constancio.
Petu deumarkefui ñi weke ruka wentetu cheu mëlei pu monjas feula, «Stella Maris»; deuma lëfmum ñi ruka doi naqeltu wiŋkul meu.
«Küdawan», pifiñ.
«Kümei mai», pieneu.
Fei meu konn ñi küdawal.
Ká epu carpintero mëlefui, ká feichi epu weche mëlemefui Santiago colegio San Vicente meu; Camilo Alonso piŋefui kiñe, kaŋelu Marcelino Paillalef.
Fei iñchiñ kiñewn mekeiñ iñ küdawelfiel taiñ Pa
dre. Deumaiñ iglesia, kake ruka ká küdaufiiñ; mëlepeiñ kiñe tripantu.
Petu ñi mëlekael werküfeneu tëfachi Padre Constancio Valdivia; amukefuiyu P.
Gabriel iñchiu; yemekefuiyu fentren wiñamtu.
Troltren ká yemekefun ŋamchemchi yefaltu.
Femŋechi kelluniepatufun tañi Padre.
Rupan küdaumeel P., Constancio meu tripatun, mëlepatun ñi Raukenwe (1) mapu meu, Aweyeku (2) piŋei cheu ñi mëlemum ñi ruka.
Aŋkantu küme wimpatun.
Fei meu peniepatufiñ taiñ mollfüñ chumŋechi ñi ad-moŋeken eŋn.
Kom küdau meu ka kom ayekan meu ka kawiñ meu iŋkatuukefui pu lofwen.
Konümpaiafiñ wëla kiñeke tëfachí lof-küdau ka lof-kawiñ.
Al·üntu ñi küpatuel Raukenwe kellukonkefun itrokom tëfachi kawiñ meu; re mapuche reke moŋelewefun; allwe ŋoimarputufun tañi kristia-noŋen.
2)
Iñche ñi lleqmomchi mapu Raukenwe mëlei inaltu l·afken.
Fei ñi fapëletu naqpakürëfpële mëlei kiñe apon-trome fotra-leufü, fei ñi epuñpële wechun traukëlei feichi Fudi-launa yeŋu.
Nopalu mëlei kiñe wapintëkulechi mapuc, Wapi piŋei fei meu.
Pikutukürëf pële Dewümwe (1) piŋei ñi fentepun Raukenwe; willitukürëfpële Puauchu (2) ká piŋei ñi fentepun.
Tëfachi mapu l·afmapukëlei, nielai füchapéra winkul, welu newe nielai ká füchake lelfün.
Dewümwe péle ké lelfünnei; Puauchu péle métewe mélei füchake mawida.
Fei tëfachi mawida meu mëlefui trapial, ka ŋërü, ka kulpeu, ka kodkod.
Ká mëlefui kiñe trokiñ auka waka, Aŋkañ ül-men ŋen·ŋefui, Puauchu mëlelu; welu fill pu kon·a kiñeke mu konkefui tëfachi lemu meu, tuafilu feichi auka waka lashuwachi meu.
Tëfachi Raukenwe kummapuŋei, antüŋen meu allwe trufürŋei, newe nielai ketran.
Kelü pülli eŋu trumaqdoi weshalei; tëfachi küme mapu
ketranŋelu, fei pishkutueŋei, wesha pülli (1) ká piŋei, welu ñi yafüŋen meu mëten; kurü ŋele kunu ká piŋei.
Raukenwe meu moŋelefui küla lonko : kiñe Naqiñamko piŋefui, kaŋelu Werapillañ, kaŋelu Künchawala.
Kiñeke niefui ñi kon·a eŋn; ŋëneeyeu eŋn Wakiñpaŋ ñidol-lonko , mëlelu Kollil·'eufü.
Ká mëlefui kiñe peumatukelu, pelón rume, Tralaf piŋefui.
Fei tëfachi pelón amukefui, tafü (2) piŋerkefui cheu ñi mëlepupiyüm.
Puulu: «Mari mari, amoiwen», pipukefui.
«Eimm ká chaliyeaimn tañi wekufü», pikefi ñi yekeelchi pu kompañ; «tëfei», pikei.
Fei meu kom «Mari mari» pikefuiŋn; welu «pelafiñ» pikefui tëfichi ŋemeuma tafü meu.
3)
Kuifi ta ché mëte kimniefui kom elelchi weshakelu: kimëñmaniefui ñi üi wenumapu wilëfükechi waŋëlen; kom feichi üñëm üpënkiawi piuchill meu; tëfachi naqmapu miauchi kulliñ ka feichi
kakeume ishike; keyüpul·eufü, l·afken· rume, weyelkiaukechi challwa.
Ká kimneifui kom mawida ka kachu; keyü tëfachi kura üiŋeumefui.
Iñche ká kimnien tañi Raukenwe mapu ñi kakeume chemkün, kake mapu ñi felen ká, n·ampëlkalu kam rupafun aŋka mapu.
Itrokom tëfa nütramyeafiñ feula.
Mëleyüm küme wenu ka ŋenoyüm tromü, fei punmeu mëtewe llifëdwei tëfachi waŋël·en ka küdemallu.
Üiŋei al·ün waŋël·en; iñche re kimfiñ feichi wënelfe, wün·yelfe piŋei kai, ka feichi yepun.
Kiñelei, pi tañi Padre, welu chumpeichi mai! iñche kimlafiñ.
Ká kimniefiñ feichi traukëlechi ŋau, ŋau-poñü (2) ka wëchulpoñü ka chawnachawall piŋei kai; ka tëfachi witran (3): küla füchake waŋël·en wipëllkëlei, ká küla welu-wipëllkëlei, epe krusfelei feichi epu wipëll.
Ká kimfiñ feichi pënon-choike (4), ka tranalëkai, ka melipal, lastawaŋël· ka kalolasta piŋei kai, ka malal-ofisha, ka kushü weke (5), ka feichi aifiñ wenu leufü (6), rëpü apeu (6) piŋei kai.
Ká peŋekei pun· meu feichi wenunaqpachi tokikura (1) ka kiñeke mu feichi füchá cheurfe (2). Fei mashom kütral reke amukei wenu-mapupële, fei ñampukei al·ü tuulu ñi lefn.
Wesha perimol ëfá: «Mëlepeai mai aukan, filla, kake wesha dëŋu kai», piam.
Kaŋen meu l·ai (3) antü ka küyen, ka fei perimontun ŋei.
Mëleayüm wesha antü ka naqalu füchá mawën fei kiñeke mu mëlekei lëfkelu.
Rupan lëfkeln füchá tralkatui këmtrülüi mapu ka mëllmëllümekei.
Fei meu pimulei fücha pérapamawën·fe kürëf, fei fërfërui ka würwürüi ka müchai mëten naqkei fücha mawën.
Kimŋekelai ñi chumŋen feichi lëfke-dëŋu; fei mëten kimnieŋei ñi feleken pukem tripantu meu.
Kiñeke mu amukei antü mawën wëkélai.
Welu deuma eluwachi tromü kiñe inq naqpa kürëfkei, ka piku küréf amulei.
Fei meu eluukei tromü l·afken pële, kom takukei wenu meu. Fei pichin meu füchá mawën·kei.
Kiñeke mu kom pun·ka kom antü mekekei ñi naqn mawën; fei meu
füchá launakei ka malliñkei ko wente mapu.
Fei meu amukalu mawën, awe rupanolu, fei maŋikei l·eufü apolu ko meu. Fei ürfirulpakefi ina l·eufü mëlekëfchi mapu ka ruka.
Kom mëlechi kulliñ keyü ketran amukei feichi maŋin l·eufü meu; tëkulkefi pu l·afken.
Fei meu konpulu l·afken· meu, tëfachi ürfin weshakelu kom ŋañfütripatukei.
Kiñeke mu petu mawën·lu wefpai antü, «anchümawén», piŋei tëfá.
Femele mëlei feichi relmu, wümke rume; wenu ad pële chëŋküdrupakei.
Feichi relmu niei kakeume wirin, ŋepüŋei reke: kelüŋei, ka rosa peshkiñ (1) femŋeí, ka chodŋei, ka karüŋei, ka kallfüŋei, ka kumkelüŋei (2); femŋeumei ñi wirin tëfachi relmu, mëte aifiñŋei.
Kiñeke mu afkadi niei ká relmu, fei l·awü-mollfüñ piŋei.
Fenté nielai wirin ka doi mën·akeprakei wenupële.
Deuma konchi pukem mëtewe wëtreŋekei.
Takun pitui fachi antü meu.
Kiñeke naq lifkëlekei wenu pun· meu fei meu naqkei füchake traŋliñ, piliñ piŋei kai.
Mëtewe reyelu ñi naqn fei meu no-
ŋëmkachukei, ka al·üke naq femle, entrikei kulliñ ŋewenochi kachu; troŋlillu l·ayekei ka ñi ilo kümewekelai.
Feichi traŋliñ ká noŋémëñmakefi ñi tapël fill mawida, fei llaŋküyekei; l·ankëlewekei feichi aliwen.
Kakeume fill kulau ká femkei: we lleqchi poñü eŋu küllwí noŋëmkefi; rikakei mapu meu; ko takukefi, rikan-traŋliñ piŋekei feichi takunielu ko.
Fei kiñeke mu allwe reyekei, pënopëyum trafokei; wefpayüm antü wëla lluukei, lluwëmkeeyeu antü.
Feichi wëtre tripantu «alka-tripantu» ka «wentru-tripantu» piŋekei; ŋenolu pire ka füchá traŋliñ, fei «domo-tripantu» piŋekei.
Kiñeke mu rupakei perimontun-dëŋu: neŋemuukei mapu; fei nüyün piŋei.
Deuma nüyüal meu, fei meu kiñeke mu lululüi ka këmtrülüi pu mapu.
Fei «Ṉënemapun (1) ñi femel» piŋekei.
Ká lëfkei kütral wente deqiñ meu, prapai ñi wë·' meu fitruñ, ka trufken, ka kura; «pillañ ñi femel, wekufü rume» piŋekel.
4)
Kuifi ta ché üikelafui tëfachi küyen.
Ñi kimam eŋn tunten meu ñi femuyel, femael rume, kiñe dëŋu, fei pikefui; Wesha antü, füchá filla, pewüŋen, füchá pewn: wün·n tripantu tëfá.
Pichi walëŋ, karü walëŋ, walëŋ küyen; tuŋekefui ñi kapi feichi awar ka allfid. Antüŋen,wükan antü, füchá walëŋ, pramuwnŋen, katrüŋen.
Tripalpramuwnŋen, entupoñün, chomünŋen, rümünŋen (1), konn pukem.
Kashü pewn, kashü küyen.
Mawën·ŋen, pukem, ketrawnŋen, wetré küyen, traŋliñ, filla. 2. Doi kuifi re kimŋekefui ñi fën·ken mawida; fei antüŋen piŋekefui.
Newe tunoli fën; kom ñamtulu, fei pukem piŋetukefui.
Feula wiŋkawi mapu ché, wiŋka reke entukei ñi tunten meu ñi rupamum kiñe dëŋu;
fempikei: Iñche konn ñi n·ampëlkaial pewenche mapu meu mari küla antü konchi Abril küyen meu (1), kiñe waraŋka pura pataka pura mari epu tripantu meu.
Ká kimlafui feichi relosh kuifike mapuche yem.
Feyeŋn ramtulafuiŋn: «Tunté horaŋei?»
«Tunteprai antü?» pikefui ñi ramtuufel.
Femŋechi lloudëŋuukeiŋn: Epe wün·i epe antüi, kofikei wenu; wefpai, tripapai antü; ella liwen, pu liwen.
Mal·eu antü (2), witrapachi antü, raŋi antü witrai antü, kélün antü, naqn antü; ŋull antü (3), pichi lewechi antü; oración, konn antü; fël pun; trafuya.
Kudual pun; ella pun; konchi pun; fücha pun.
Raŋi pun; kiñepëlel pun· (4), petu ñi wün·non.
Kiñeke trokiñ mapuche reyükonyenulu pu wiŋka eŋn, petu niekai téfachi admapu.
5)
Feula konümpaiafiñ kom tëfachi weshakelu mëlelu mapu meu.
Kiñe ñom kulliñ peŋei, ka kiñe ñom mawida ka
kachu.
Ka mëlei ŋamchemchi weshakelu, fei moŋekelai ka tremkelai.
Femŋei tëfachi kura ka lil; kakeumei ka fillpële peŋekei, mawida meu ka inaltu l·afken· meu.
Ká mëlei feichi keupü malin rume, kütral-kura ká piŋei; traftralofülu yalalüi, ka pëtiukütral püfpüftripai; mëte yafülu kam.
Kaŋelu tokikura piŋei, fei wenupële tranapai, piam.
Ká mëlei achekura ka ailiñ, kiñeke eŋn rumekintunŋei, ko reke; ka limekura, ka pinono; fei pillañ meu tripai.
Feichi pu machi niei likan kura, iyudükëlei.
Ká mëlei ilikura, ka cha dikura, ka feichi üku, fei widüam duamŋekei.
Feichi puelkura, porkura rume chodpeyüm ŋei; feichi mallo ká liqpeyüm.
Kuifi mëlefui kiñe faliŋechi karü kura, llaŋka piŋefui, fei meu llaŋkakefui füchake ché yem.
Petu mëlei feichi llaŋkawn-dëŋu, welu feula kulliñ meu trürémtuŋekei l·a kure.
Keyü kiñeke kulliñ ñi ütrum ka ké meu mëlei kura, fei kurafunapue piŋekei; l·uan ñi pütra meu peŋekefui feichi l·uan-kura, wekekura piŋei kai.
Aŋkantu teifulewei kura, kuyüm kënuwi ka tue-mapu kënuwi.
Deuma konümpafiñ kiñeke trokiñ tëfachi tue 13): ká mëlei raq, ka widü, ka kitratue (2), kümei deumaŋeam kitra.
Ká mélei feichi kakeume metal.
Doi fali milla ka liqen, millawe ka liqenwe tripai.
Al·üñma tranallelele rume kürëf meu ka mawën· meu newe kakënuulai, re pichi perkankei.
Welu feichi pañilwe müchai mëten meñmawi; takulei fücharume meñmau meu; mé-pañilwe piŋei kai.
Ká mëlei kumpañilwe, ka titi, ka pakër.
Kiñewn lluwëmŋele charu meu kumpañilwe eŋu titi, fei tripai chodpañilwe, pashiŋka ka piŋei feichi reyüñma; allwe chodi, allwe kelü adŋei.
Feichi kumpañilwe meu tripai kallfü-l·awen·; fei meu këchaŋekei fën· kachilla ñi nienoam kodüu.
Titi meu ká
tripai liq-l·awen·, ka pañilwe meu feichi karü-l·awen
B. 1.
BOTÁNICA.
LA FLORA CONOCIDA POR LOS INDÍGENAS DE LA COSTA.
NOTA: El material de la Flora y Fauna es del narrador sólo en parte; gran número de nombres obtuve de distintos mapuche, otros los he entresacado de los Diccionarios del P., Félix José de Augusta y del Dr. R. Lenz. Respecto de la clasificación científica agradezco las indicaciones con que me favorecieron el cohermano P., Atanasio de Panguipulli, el naturalista H.
Claude Josep de Temuco y el señor Victor Manuel Baeza, profesor del Instituto Pedagógico de Santiago, que, además de clasificar varias especies, revisó todo el material de botánica y zoología.
Se mencionan en todo 334 vegetales distintos. Los nombres araucanos son, en cuanto a su valor botánico más estrechos y definidos que los vulgares chilenos, aunque comprenden a veces varias especies afines.
Feula entuafiñ feichi füchake ka pichike mawida ka kom kachu.
1)ARBOLES (37)
Deqiñ meu tremkei tëfachi füchake pewen (1).
Epu adŋei (*): kiñe ñido re rayükei, kaŋelu fén·kei; kiñe moŋkolkëlechi ŋëlliwe meu traukëlei ñi fën; ŋëlliu piŋei; fei kuel mëte kümei iŋen meu.
Feichi mamëll-pewen al·ün niei üpe.
Ká mélei lawal(2), ka len(3), ka mañiu(4), ka lleuke (5), fei küme fën·kei; kiñe wiŋka ciruelo femŋei ñi fën.
Ká füchá tremprami feichi koyam (6), petu tremlu walle piŋei; füchalu leuliñ mamëll ŋei, pelliñ piŋei.
Allwe femŋei ruili (7), ka koiwe (8), ka ŋire (9).
Mawida meu ká mélei füchake triwe (10), ka wawan (11), ka ŋulŋu (12), ka liŋe (13), ka tüke (14), ka mëdewe maden ka teniu (15) piŋei kai.
Kuifi ká peŋefui füchakerume fol·o (16); ñi faliŋechi mamëll meu larüŋekefui aŋkantu; feula re ñí wëñopewütuel mëlewei; kochii ñi fën
Ka füchake ŋëfü (17); kueŋekei ñi fën·ñi iŋeal.
Feichi keuli (18) ká fën·kei, ifalŋei ñi fën·; welu feula epe peŋewelai.
Doi mën·ake mawida ká mëlei: feichi foye (19), mëte sha
kieyeu kom mapu ché; ka piñol (20), ka raral (21), ka kiaka, kütrakütra (22) piŋei kai, ka maiten (23), ka notru treumun(24) rume, ka küllai, (25) ka treike (26), ka pëdwe (27), ka pelu (28), ka tayu (29), ka lun (30), ka pengu (31).
Ká mëlei luma (32), kauchawe piŋei ñi fën·, ka temu (33), ka kollimamëll (34), ka pitra (35), ka pitrapitra (36). Ka tepu (37).
Welu al·ün wiŋka aliwen ká mëlei tañi mapu meu: alamo, kalisto, aromo, manshanás-mamëll, mempër, turansho, quinto, kake ká.
2)
ARBUSTOS ENREDADERAS (72)
Fentren pichike mamëll ka mëlei mawida meu ka lelfün meu; kiñeke küme fën·kei, iñmaŋekei ñi fën
Femŋei kël·on (1), niei maki; fei kutrülkënukefi takun ka iŋeyüm podkawnŋei wënmeu.
Ká kümei iŋen meu feichi mullweŋ (2), ka mulul (3).
Wëne afükei mëchai (4), ifalŋei ñi fën·; ka Këlüŋ (5), fei küñküñkëlei ñi fén·; ka mëlei wëŋan (6), ka litri (7).
Ká wayun·këlei feichi kawen (8) pikutupële tremkeí palwen (9) eŋu.
Kakelu chakaiwa (10) piŋekei; ka mëlei kuŋko llaki (11) rume, ka trefu (12), ka tralwen (13), ka liq-wayun' (14) repu-wayun· piŋei kai. Fei tëfachi repu entukütralŋekefui, kuifi ŋenolu kam tëfachi kütraltupeyümchi fósforos.
Palki, ka kaidél foki, ka küla ká konkefui ñi repuŋeal.
Epu repu duamŋekefui: kiñelu wechodkënoŋekefui, domo-repu piŋekefui. Üküftëkulelŋekefui ñi wechod ka repu, wentru-repu tëfá. Fei felel matu matu chiwëdrulpaŋekefui epuñpële pëlai kuq meu; fei meu müchai mëten tripakefui kütral.
Al·üke pichi mawida l·awen·ŋei.
Femŋei feichi palka (15), ka natrëŋ (16), ka refu (17), ka ifëlkon (18), ka pichi (19), ka latuwe (29), epe poñu felei ñi rayen eŋn.
Kál·awen·ŋei kulen (21), ka chiñchiñ (22), ka ül·awen (23),
ka mel·awen· (24), ka mëki (25), ka yaŋ (26), ka përkün (27), ka piukel·awen· merul·awen· (28) rume, ka ñamkul·awen· (29), are ka piuke l·awen·ŋei feichi pichike mamëll; ka fëdokoipu, (30) ka palŋiñ pañil (31) rume, kulliñ meu küme l·awen·ŋei.
Ká mëlei kakeume wautru (32), ka reqŋel-wautru (33), ka chukuril·awen· (34), ka külafodi (35), ka dadiñ (36).
Ká mëlei weŋkü (37), ka palpal (38), ka chillko (39), ka pëlupëlu (40), ka trarümamëll traumen (41) rume, ka punamamëll (42), ka traftrafeñ mayu (43) rume, ka ireire kudümamëll (44) piŋei kai, ka wella (45), ka piŋopiŋo (46), ka chocho (47), ka feichi wesha wike deu (48) piŋei kai.
Feichi ütriu (49) folilkelai Púlli meu, fei kël·on meu mëŋel entukei korü ñi tremam; ká felei epuke mamëll (50), tremkei wente pitra.
Itrokom pichi mawida meu doi kümei ñi fën· feichi üñü (51) ka llaŋllaŋ (52); fei meu epe trüri reqŋechiñchiñ chekeñ (53) rume; allwe femŋei ñi tapël chiqe (54) ka charwa (55), welu iŋelai ñi fën.
Fentren kakeume foki iwëlprai ka nünprai tëfachi mawida meu; femel kom nülküunülküukëlewei, rutmenŋelai mawida.
Doi winalprapukei nüpufoki (56), niel kowüll, ka kuduñfoki (57), ka pëlaifoki (58), ka pilfüfoki (59), ka pëllpëllfoki (60), ka llaŋkafoki awashawash (61) rume.
Foki reke ká tremkei paupauweñ (62), kürne l·awen·ŋei chakon, kutran meu; ka paulun (63), ka sinchull (64), ka fofridfotrid pin·dafoki ka wechilwechil (65) piŋei kai.
Ka mëlei feichi kolkopíu (66), ka rere l·awen· (67), ka külmai (68), ka kërako meli tapël (69) piŋei kai.
Ká nüukëlei rou mamëll meu feichi rumeñrna füchalu küla kachu (70), ka rëŋi kuliu (71) rume, trutrukakënoŋekei ñi foron, ka feichi külantu (72).
Fentren kakeume mamëll eŋn foki meu epe konŋekelai taiñ küdaupenoelchi mawida.
3)
FANERÓGAMAS CHICAS MONOCOTILEDÓNEAS (55)
Iñche ñi mapu Raukenwe kom takulei fill kakeume kachu meu; küme troŋlei.
Ká kimniefiñ kiñelketu ñi kachu kake mapu meu mëlelu.
Inaiafiñ ñi konümpaiafiel.
Deuma entufiñ tëfachi kolkopiu (1), mëte tuteifli peshkiñ, koshkëlla piŋei; ka niei fën, kopiwe piŋei, ifalŋei; itrokom pu mapuche ayüfi feichi rayen.
Ká mëlei koifüñ (2), ka willi (3), ka tëfachi al·ün wiŋka anüm welta weshakelu: asús, sefolla, kake kai.
Petañko mapu meu mëlei rëmentu, niei rëme (4), ka üwaüwa (5), ka l·afl·afkachu (6). Feichi füifüi (7) doi aŋken mapu meu tremkei.
Kom mapuche ayünëyufe ŋei., Feichi nëyu kai (8) meu tremkei., Epe kiñelei kiñe pichi kaí, wente mamëllpënantëkulei, poyen ka wenu-dëcho (9) piŋei., Ñi tapël kelükëlei kiñe ñom; ká niei pichike nëyu., Rou mamëll meu peŋei payun kanunmamëll (10) rume. Naqeltu tremkei ñocha (11); füchá newenŋei ñi füna-tapël, fei meu mauŋekei., Piku pële pefiñ feichi chawal (12).
Ká küme rayüi wüllŋo nuño (13) rume, ka lawü (14), ñi ipeyüm choroi, ka trëke kallekalle (15) rume, ka anükallekalle (16). Feichi ŋil (17) kënulniei ñi folil. Ká mëlei meul·en-l·awen· (18), ka ñadu (19).,Lelfün meu mëlei tulpu pultru (20) rume, liqkelü ŋei ñi rayen.
Meul·en-l·awen· eŋu keñawn ŋei ürfiñe (21)., Rume aifiñŋei feichi nekulŋërü lefŋërü (22) piŋei kai, ka üwafilu (23), ka chedkeñ-l·awen· (24).
Ká nieiñ feichi kümeke ketran, fei elueiñ meu iñ fill antü kofke.
Femŋei feichi kakeume kachilla (25), ka kawella (26), ka wiŋka defa (27), ka uwa (28).
Kuifike mapuche deumakefui kofke wekeñ (29) meu, ka truka (30) meu, ka maŋu (31) meu, ka lanko (32) meu. Kachilla eŋu kiñewn tremkei feichi wesha defa (33); al·ülele ñi fën· ketran meu, fei meu feichi ketran meu deuchi rëŋo ŋollichekei.
Wiŋka defa meu trüradŋei firi (34).
Ká mëlei raŋkül pilko (35) piŋei kai, ka wëmraki (36), ka lin (37), ka willke ŋërükëlen (38) rume, ka feichi fill kakeume yëlweyu, ŋëtan ka paqüya (39) piŋei kai, ka feichi yafüŋechi këŋi (40), epe küla femŋei ñi füchapralen, ka truyakachu (41), ka shoŋollkachu (42), ka ütrenkachu achawallkachu (43) piŋei kai.
Weŋen meu ka mëlei kakeume wiŋka kachu (44).
Tëfachi Fudi l·eufü meu kachu reke tremkei feichi kenewiñ (45).
Llodko mapu meu mëlei chañchañ malliñkachu (46) piŋei kai, ka trome (47),
ka lleifun (48), ka molikachu (49), üweñ piŋei ñi chaŋŋechi peshkiñ, ka rütrü (50), ka wilkikachu (51), ka küna (52) ka watru (53); ká mëlei kiñkiñ (54) ka künke (55); ñi fën· mëte pënantëkui trawa meu.
4)
FANERÓGAMAS DICOTILEDÓNEAS CORIPÉTALAS.
(51) 1. Rupamum füchá filla wëne pekeelchi moŋewe, fei taawar (1) ka allfid (1) ŋei.
Füchá walëŋ meu ka mëlei kakeume küllwi deŋüll (3) rume, ka leŋi (4).
Ká femadŋei ñi rayen feichishoŋi (5), ka nülpi (6), ka ichifëdü (7), ka kallfüshoŋi (8), ka wallpütra (9).
Feichi wëdwëdkakachu (10) mëtawe üñfiŋei kulliñ meu.
Kuifi mapuche ikefui ŋëdoñ napur (11) rume, feula wimkëlei wiŋka kolés meu.
Ká mëlei troipoko (12) ka feichi taŋawaso (13).
Feula fill mapu meu mëlei pinaka (14); mëte wesha kachu tëfá, kuifi kimŋekelafui.
Ká mëlei ñukiñ (15), ka meroi (16), ka piwichenl·awen (17), ka anüdëcho (18), ka ŋalauŋalau (19), ka kauchu (20), ka defekono (21), ka küwellküwell (22), ka paŋin·amun· (23).
Ká mëlei madeko (24), ka paillañma antü (25), ka lumürke (26), pënawi ñi pichike fën·, ka melikonl·awen·- meliko (27) rume; kom machi l·awen·kefi.
Ka korekore (28), ka loikal·awen· (29), ka chiŋekachu (30) fei tëfá epe femadŋei loikil·awen· meu, welu wesha nümünŋei.
Mëte illufalŋei feichi kümeke kelleñ (31), llaweñ piŋefui kuifi; lelfün meu ká lleqprakei, welu anümel doi
füchai ñi fën·ŋen.
Allwe femŋei trafwe (32), ka trun walal·awen· (33) rume, ka fërokiñ (34), ka trefo (35); ka mëlei leliantü (36), ka ŋërükelleñ (37).
Fillpële peŋei kulle (38), ka wallko (39), ka nüfnüf (40), ka rümü (41).
Ka mëlei feichi pichike këlloikëlloi (42), ka trëlkepoko (43).
Ká mëlei mëtrun (44), ka tapitapi (45), fei llochoul·awen·ŋei.
Inaltu l·afken· kuyüm meu tremkei doka (46), aifiñŋei ñi rayen ka fën· ifalkelei.
Koiwe meu mëlei kënuwa (47), payun· femŋei.
Ká mëlei madiwada (48), ka këlenkëlen (49).
Pikutupële peŋei maiweñ (50), ka fillpële tremprai liñu (51); ká anümnŋi; ñi fën· yiwinŋei, fei ütrukentuŋei kiñeke rupa.
Feichi foron-liñu meu deumakei lepüwe mapu pu domo; kuifi ká
mauŋekefui ñi trëlkeforon, ñi ñeweñŋeam.
5)
FANERÓGAMAS DICOTELEDÓNEAS GAMOPÉTALAS (80) (*)
Wema konümpafalŋei feichi poñü (1); kuifi lleqprakefui tañi mapu meu willikürëf adpële; kuñifal ché ñi moŋewe.
Mëte rume kakeumei poñü, kiñeke trokiñ ká üituŋei. Mëlei malla, ka me-narki, ka kolona-poñü, fentren kake kei.
Poñülwe meu lleqprachi poñü shüŋkeñ piŋei.
Deuma rayülu kallwe poñü, fei meu mëlei këched; ka tëkufen·i rayen; piltrau piŋei ñi fën·, ifalŋekelai.
Pu mapuche mëte kümentui funal poñü.
Kiñeke külko ful·intëkuŋekei ko meu, mëlekai kiñe epu küyen.
Deuma yafünolu entuŋekei, afümŋekei ka iŋekei. «Masiao kümei», pi mapuche.
Ká Poñüadŋei ñi rayen llaqe (2), ka werke (3), ka miaya (4), ka trapi (5), ka pëtrem (6); tapël-pëtrem ŋerintëkulen kitra meu pëtremtuŋekei.
Ká mëlei ilfafeñ ülfau (7) rume, ka koleu (8), ka lliŋlliŋ (9), ka allwe koshkel allwe l·awen· (10) piŋei kai, ka kushill (11).
Küme chodrayenŋei feichi traupitraupi (12), ka trapitol (13).
Ka mëlei wëllwe karü l·awen· (14) piŋei kai, ka llapue (15). Feichi tapël-llapue wiŋka lechuga reke iŋekei. Ká eweipue (16), ka trololpeshkiñ (17), ñi we küpalel pu wiŋka.
Feichi kachanl·awen· (18) mëte muküri, welu küme l·awen·ŋei are kutran meu; feichi pëlapëla (19) pechaichi pu pëñeñ pütulŋekei.
Lelfün meu peŋei pilun·dewü, piludeu (20) rume, ka kudüpeŋkël (21), ka feichi kakeume ñüumeñüume (22).
Feichi ñüumel·awen· (23) kake kachu meu tremkei, fei meu katakonkëlei ñi folil; pu kauchu ñi l·awen· tëfá.
Ká mëlei ŋümawe (24), ka meliluku (25), l·awen·ŋei.
Ká mëlei llaküd (26), ka liq-lolkiñ (27), ka rëfël (28), ka tropa (29); ñi trar traumakënukei kulliñ, piam; ka feichi kümeke l·awen· faku (30) eŋu llaupaŋe (31).
Pewüŋen meu kintuŋei feichi paŋke (32); ñi rayen fëkuñ-ŋalka piŋei ka ñi nüukëlepeyüm tapël iŋekei, ŋalka piŋei.
Allwe femŋei këmulmamëll ŋërükëlen (33) rume, fei willi adpële tremkei.
Ká mëlei pilun· weke (34), ka künchamalliñ (35).
Ñi fën· feichi pichi fën·fën·ko (36) kiñe kelü llaŋka femŋei.
Feichi kuri, dëllŋau (37) rüme küme chodrayükei, welu aŋidünŋei trawa meu; pichi femkei alwe-kuri (38).
Feichi alka-kuri (39) doi weshalei, koyaml·awen· (40)fentren weshalai.
Fillpële anümŋei wada (41) ka peŋka (42); pikutupële feichi melon (43) ka sandilla (44).
Feichi ütrarl·awen· (45) rapilchekei; inaltu l·afken· peŋei l·afken·l·awen· (46), piuke l·awen·ŋei.
Ká mëlei chillüm (47), ka rëlfün (48) ka rëlfünkachu (49), kelüŋeam meu kümei; ka kawën·-narki (50), ka wencheko (51).
Feichi dawe (52) kuifi weluketrankonkefui ka tëfachi pichëŋ (53) piuke l·awen·ŋei.
Ká mëlei lile l·awen· kelü kachu (54) rume, ka dawepillañ (55), ka lëfo (56), ka lëfolëfo (57); pu mapuche ñi kallfütupeyüm ŋei ñi folil kake kachu yeŋn.
Ká epe femadŋei pantriliku (58), ka trapikachu (59), ka sanchukachu (60)
Ká mëlei wiñalkachu (61), ka feichi mëniwen (62),
yuŋtapelŋei ñi nüwam rou mamëll meu.
Ká warka-troltro ñüllwe (63) rume, ka cholchol (64), ka küwellküwell (65), ka lapikachu (66).
Fillpële ká mëlei feichi liqtroltro (67), ka kurü-troltro (68).
Kachilla kiñewn tremkei feichi wesha dëchakachu (69) ka kamcha (70); ina rëpü mëlei koŋkëlli (71) ka tenŋwe, weshakachu ka wayun·kachu (72), piŋei kai, ka chiŋekachu (73), ka kuradeu, madi ka chukanchukan (74) ká piŋei, kuifi entuñmaŋekefui ñi yiwiñ; ka lolkiñ (75), foron-lolkiñ meu (liq-troltro ká) deumaŋekefui feichi lolkiñ ayekawe.
Ká mëlei pokil (76), ka ñüpëdñüpëd (77), ka fëlel (78), ka dal·al (79), ka weñaŋewe (80). (*).
(6) CRIPTÓGAMAS (39).
Llaufen meu tremkei tëfachi kakeume külkül.
Doi aifiñ ŋei añpe (1); mëte füchai ñi tutelu tapël ka ñi folil iŋekefui kuifi mëlen meu wesha antü.
Ká mëlei këlkël (2), ka anükëlkël (3), ka wëdawe (4), ka përeq (5), ka pëllomeñ l·awen· (6), ka wilel l·awen (7); ka kudü n·amun· (8); feichi kalawala, fillkuñ-mamëll ka peñafillkuñ (9) küñallfillkuñ (**) rume peiŋei kai, wente manshanás-mamëll meŋël, tremkei.
Küme l·awen·ŋei feichi ŋëchaiŋëchai kelül·awen· (10) rume.
Ka mëlei fill kakeume ŋal-ŋal·, llaŋkal·awen· (11) rume.
Al·ün mëleumei feichi kalmiñ.
Kiñe trokiñ wëñokintue (12) piŋei.
Fei tëfachi awen· meu wëñoditukei mapumal·en ñi ayütueteu ñi waichëfkëlechi ayün wentru.
Ká femkënoŋekei paillawe (13).
Tëfachi launa l·eufü meu kiñe kachu reyitremkei kënewiñ (14) piŋechi, ka kachu meu, fei meu nüñmamui ñi üi.
Pu l·afken· mëlechi kura meu pënantëkulei kollof (15), füchalu mëŋo ká piŋei; fei doi kolü adŋei ka iŋen meu kümelai.
Ñi ñido-kollof lëmfü piŋei, iŋen meu doi kümei.
Kál·afken· meu mëlei feichi rumeñma füchá widu (16), ifalŋelai. Niei kënayüwe, fei meu kënakiaukei wente ko, ŋañfütuel füchá, virkoi inaltu l·afken· meu; chapëdforonŋei.
Epe femadŋei wiru, welu doi pichikëlewei; ka niei künayüwe.
Ká feichi lua (17) ka luche (18) pënankonkëlei pu l·afken· mëlechi kura meu; ifalŋei üiaq.
Ká mëlei fentren mapu-kufüll, kakeumei ñi ad.
Kiñeke chumpiru femŋei ñi lonko , kakelu trololkëlei, kakelu chaŋëll adŋei, kakelu moŋekolkëlei; tapël nielai, re folilŋei ka foron ka lonko ŋei (**).
Mëlei këtrawa (19) ka luŋu (20) ka loyo (21), ka karai (22), ka llonko no (23), ka pëke (24), ka chede (25): kom ifalŋei.
Feichi pitro (26), ka retrüalwe (27), ka pëtrem-killkill (28) ifalŋekelai.
Koyam meu tremkei diweñ (29), ka kal·ka·' (30), ka pëna pënatra (31) rume; koiwe meu feichi lleulleu (32); ká mëlei chaŋdi (33), itrokom kintuŋekei iŋeal meu.
Feichi pilun·mamëll (34) ka lupe-koŋkoŋ (35) funa këmpun meu pénakonkëlei.
Kachilla ünfitukei feichi wesha kodüu (36), trufür kuyul· trürŋei.
Af meu ká mëlei feichi poñpoñ-mamëll (37) ka poñ-poñ-kura (38); kiñe trokiñ kal·chakura (39) piŋei.
C.- ZOOLOGIA.- LA FAUNA CONOCIDA POR LOS INDIGENAS (*)
1)
Fill kakeume kulliñ ka üñëm ka ishike mëlei tañi mapu meu. Fei konümpaiafiñ feula.
ANIMALES MAMÍFEROS (34)
Mëlei tëfachi auka kulliñ.
Doi füchai paŋi, paŋküll ka trapial (1) piŋei ká, ka nawel (2). Fei pewenche pële pexekei.
Mawida meu ká mëlei feichi kodkod, wiña (3) rume, ka kudmu (4), fei chel narki (5) femŋei.
Ká mëlei kulpeu (6), ka ŋërü (7), trewa (8) reke waŋkükei, afŋënen ŋei feichi ŋërü, mële weñemuukei achawall ka pafu.
Ká perimontukei.
Kiñeke mu inapale ruka meu waŋkükei ŋërü mëleyüm kutran.
Fei meu, «l·apeai tëfachi kutran», piŋekei.
Kiñeke naq réf l·akekai.
Fei meu «tëfachi ŋërü waŋküpalu mupiñtui ñi l·aiael iñ kutran», pi ŋen·-ruka, «feitripai, l·aitaiñ kutran em».
Ina l·afken· mëlechi lil meu moŋekei feichi chimchimko, ñullñull (9) rume, challwakei l·afken· meu. Ina l·eufü ká femkei williñ (10).
Feichi chiŋe, shañi (11) rume, mapu meu mëlei; mëte rume wesha n·ümüi, ká mëlei kiki (12).
Feichi kuya (13), niei falilechi trëlke; epe trürŋei koŋoikoŋoi (14).
Feichi koipu (15), ka dewü (16), ka pichike dewü (17), ka yamka (18) miñche tue loloukei; tripayelu rüfrüfkiaukei fill anümkawe meu.
Deqiñ pële ká femkei feichi mara (19), ka truwi (20).
Kuifi ká mëlefui kiñe aukan shañwe, kütrekütre (21) piŋefui.
Kiñeke mapu meu mëlei kofür (22), l·ël·i meu reke takulei.
Feichi püdu (23) kiñeke mu tuŋekefui witruwe meu ka lëkai meu, ilotual.
Ká femŋekefui wemul (24), ka l·uan (25).
Ká ñomëmŋekefui tëfachi l·uan, ofisha reke mëlefui ruka meu, weke piŋefui feichi chel l·uan.
Ŀafken· meu ká mëlei kulliñ, challwa reke weyelkei.
Felei l·ame (26), ka kinchika (27) ka feichi mëte rume füchake yene (28).
Kiñe naq pefiñ Corral; kiñe wiŋkul femŋefui ñi felen.
Petu mëlei kulliñ, fei üñëm reke üpënkiawi aŋka wenu meu; welu nielai pichuñ-mëpü, re trëlke meu llamkeiaukei konlu antü.
Kiñe pin·üike (29) piŋei, kaŋelu piwichen (30).
Mëte wesha üñuma tëfa; fochidentuñmakefi ñi mollfüñ kulliñ ka ché.
Ká kiñeke machi niei piwichen, piam.
Ruka meu ká mëlei chel kulliñ, feichi kawellu (31), ka manshun (32), ka shañwe (33), Ya ofisha (34), kake kai, wiŋka ñi küpalel tëfá; kuifi nielafui.
Ñi nieal meu pëñeñ naŋkei domo - kulliñ, duamkei wentru-kulliñ. «Üreŋei», pi-ŋekei domo-kulliñ; feichi waka üreyeu toro,
fei meu niei koñü ñi pütra meu.
Deuma puwi ñi koñüam, koñükei.
Feichi domo-kulliñ kiñeke mu epuke nentukei ñi koñü, fei «küñei» piŋekei.
Welu feichi kushe sanchu kiñeke mu mari meli ditulkei ñi pichike sanchu.
Tëfachi killiñ koñülu moŋolkei ñi pëñen lichi meu.
- AVES. (78)
2)
Fentren üñëm mëpüiaukei piuchill meu.
Mëlei feichi ñamku (1), ka mañke (2), ka kel·wi (30), ka kanin (4), ka traru (5) ka këleŋkleŋ, këlilke (6) rume, ka chiukü (7); antü-üñëm ka ilotufe-üñëm piŋei tëfá.
Ká mëlei tëfachi pun·miaukechi üñëm.
Femŋei koŋkoŋ, (8) ka toutou (9), ka chiwëd (10), ka pekeñ (11), ka kilkil (12), ka nuku (13), ka këchükëchü (14), ka akori (15), ka meru (16), ka pun·chiukü (17).
Tëfachi pun· üñëm perimontun ŋei.
Dëŋupale wente ruka, «mëna wesha dëŋu!
Mëlepai kutran, l·apeai ta ché» pikei ŋen·ruka.
Ká mëlei üñëm, aifiñŋei ñi ülkantun eŋn; kakelu re mëtrëmkei mëten.
Mëte kümei ñi chollpiwün feichi diuka (18); epe tripale antü ülkantukei ñi witraiam küdautukechi ché.
Epe femadŋei puel diuka, meñkutoki (19) rume.
Ká mëlei chidëf (20), ka wëdko (21), ka chedkeñ (22), ka shiwü (23), ka pel·chukiñ (24), ka ütrëftoki (25), ka pilladkeñ (26), ka pillmaiken, wüshükon (27) rume, ka wiyu (28), ka pinda (29), ka treŋka (30), ka wilki (31), ka loika (32), ka këreu (33), ka kamtrü (34), ka këdküchau (35), ka wëdwëd (36) tr¨rko rume, ka pishpish (37), ka këlenkëlen (38).
Ká mëlei feichi füchá trëkau (39), ka choroi (40), ka yawilma (41), ka shilqeñ (42), ka pëchiu (43), ka rere (44).
Ruka meu nieŋekei al·ün kakeume achawall, alka (45) eŋu; kiñe trokiñ trintriŋei ñi
pichuñ; ñi kuram meu nieŋekei.
Ká mëlei pafu, ka pato, ka gansu, ka feichi pichike achawall.
Epe felei feichi kono, (46), ka maikoño (47).
Achawall femadŋei fëdü 48, ka shëllo (49).
Kiñeke trokiñ tëfachi üñëm füchá n·amun·ŋei, ñi pepi miawam kulpad meu; kakelu re ko meu moŋelekei, fei meu weyelkei ka rëlukei, fei lapaf-n·amun·ŋei.
Femŋei feichi pital cheuke (50) ká, ka trërla (51), ka kaikayen (52), ka kadkadeñ, kadkadeñ (53) rume, ka pilpilen (54), ka trawatrawa, (55), ka koyawa, kolkoma (56) rume, ka trëqëll (57), ka pideñ (58),ŋënŋën piŋei kai; ka l·eufü-küreu, traitrayen ka traitraitrome (59) piŋei kai; karaki (60), ñi rarakün meu femüiŋei; ka traiwe (61), ka feichi pun· üñëm· waqda (62); ka pillu (63), ka katal·afken (64), ka patraŋka (65); ka këlfü (66), ka këtru (67), ka lile (68), ka yeku (69), ka wala (70); ka kaqe (71), ka ürüwëll (72) ka
kaŋkeñ (73), ka piugansu (74), ka chëlle (75), ka kaulle (76), ka kaukau (77).
Pewenche pële pefiñ tëfachi füchake choike (78), fei pepi mëpülai, re n·amun-tu miaukei.
Itrokom tëfachi üñëm kuramkei.
Rupan kuramlu eŋn külake, kechuke, doi ká, fei meu llepañiŋn, dañe meu ka chawëmkeiŋu.
Chawëmlu, fachi domo-üñëm kintulkei ial ñi pu pëñeñ; femŋechi tremëmkefi.
Kuretun meu alka kuramkei domo-üñëm, ka fei tëfachi kuram mëten kümei chawnŋen meu; alkatunochi üñëm antükuramkei.
Feichi antükuram niekelai pichike üñëm.
3- INSECTOS (42)
3)1. Rakifalnuchi ishike ká mëlei.
Kiñeke trokiñ mëte üñfiŋei, fei meu üñuma ká piŋei.
Kimëñmafiñ ñi üi feichi wëlo (1), aifiñŋei ñi karüŋen, ka feichi kadkad (2), fei kurüŋei.
Ká mëlei kurü-mula, lulu (3) rume, kura femŋei ñi yafüŋen.Feichi
pëtelewiñ pülmi (4) rume üñfiŋei kallwe poñü meu, kom iñmakei ñi tapël.
Ká mëlei likuliku (5), ka küdelkiñ (6), ka küdemallu (7); fei pelotukei pun· meu.
Iñche ñi mapu meu mëlei feichi diumeñ (8), fei deumakei mishki, wiŋ ka diumeñ(9) reke; lolo-pülli meu niei ñi pichike charu.
Ká miñche kai peŋekei mishki; tëfachi füchá chod diulliñ (10) ñi deumael.
Ká mëlei tëfachi kelü kollella (11), ka ñufñuf (12), ka kallfü-mal·en (13).
Ká kimfiñ téfachi chori (14), ka kuniŋkuniŋ (15), ka traŋiren (16); fei tëfa kiñe pichi rou femŋei; ka feichi chinchinmoyo (17).
Feichi wishupël, chimalfe (18) rume, ko meu tremkei; feimeu wëla mëpüiaukei· ká mëlei feichi liq kollella (19).
Fill kakeume llamkellamke (20) ká mëlei, wilëfüi antü meu.
Pun· meu miaukei feichi al·ün tonton (21).
Kom tëfachi üñëm trufürtrawaŋei, nüŋele apotrufürkënoŋekei chaŋëllkuq.
Kiñe pichi wesha llamke üŋülüi kom takun, mëñupiru (22) piŋei.
Ká mëlei fentren kakeume pëtreu, «fei llamkellamkekënuwi», pi Padre.
Doi mëleumei tëfachi pël·ü.
Kiñe trokiñ kallfü-pëllomeñ (23) piŋekei, kaŋelu liuke (24), kaŋelu trintraro (25); ká fentren rofi, rürü (26) rume.
Feichi pëtrokiñ (27) eŋu kollwatu (28) awükefi kulliñ, welu feichi nerëm (29) mëte üpirkefi mapuche yem, wiŋka kai.
Walwe meu mëlei küwi (30).
Fél konpule n·amun·tu ché fei rëŋakonpukei feichi küwi trawa-n·amun· meu, fei meu mélei nerém-n·amun·, piam.
Ká mëlei shëlle, afülkelleñfe (31) rume, afülu tëfachi kelleñ rürükelu kam. Keyü ché ñi lonko meu ka ñi takun meu
mëleyei weshake ishike, tün· (32) ka pütrar (33) pixei, ütren (34) meu tripakei; fei llaki ka küllai meu l·aŋëmŋekei.
Ká téfachi mawida niei kakeume füchake tün·, kiñeke trokiñ kal·aŋkaŋei (35).
Mëlei ká kakeume llaliñ kiñeke niei funapue.
Kiñe ñom re llalliñ (36) piŋei, kakelu pallu (37), kekelu kulaukulau (38), fei kal·nei.
Kom eŋn deumakei ñeweñ, künal·pun· piŋei, tuam pëlü; fei meu moŋelei.
Ká mëlei feichi wesha trewaŋke (39),;n·amun· meu niei tikeras, fei meu nüniei fill ishike.
Kelen meu niei waiki, fei meu katakei ñi presunieyeelchi pichike üñëm.
Wente kake kulliñ moŋelei feichi lime (40); ka ché ñi miñche trawa meu feichi kutrü (41), fei pitrukutranelchekei.
Ká kiñe üñém filu adŋei, welu mëte niei pichike n·amun·, fei wiyufilu (42) piŋei.
- LOS DEMÁS SERES DEL REINO ANIMAL (66)
4)
Ina l·eufü mËlei tËfachi masheu (1), ka pu l·eufü feichi daqllu (2).
Launa meu mëlei llashka (3), ka pu afken· tëfachi larka (4), ka ranüm (5), ka füchake koinau, apaŋkura (6) ká piŋei: kom ifalŋei tëfachi l·afken·-kufüll.
Inaltu l·afken· ká peŋekei feichi pichike shimañ (7), welu müchai mëten rëŋaluukei kuyüm meu.
Ká mëlei filu (8), fei matu miaukei nienolu rume n·amun·, re wiŋëdüukei wente pülli.
Ká mëlei, piam, iwaifilu iwai piuchen (9) rume, kaikaifilu (10), welu inei no rume pelafi eŋn.
Ká mëleumei fentren fillkuñ (11), kiñe kirke (12) piŋei; feichi palëm (13) ká kirke-waka (14) doi füchai; pichi filu femŋei ñi ad, welu n·amun·ŋei itrokom.
Ŀafken· meu mëlei peyu (15), fei pewenche pële mapu meu moŋelei, ilotuŋekei ñi fën·.
Feichi pakarwa ká mélei.
Fei ko meu lleqi.
Lleqlu kiñe pichi challwa femŋei, fücha lonko ŋei; kolchau ka poloikiñ piŋekei. Deuma tremlu mapu meu ká moŋekei.
Femŋei feichi trawëltrawël (17), ka wakaq (18), ka llëŋki (19), ka tëfachi pononó (20).
Fei tëfá peŋelai turpu, rëŋalkëlelu kam pu fotra ko.
Welu dëŋulchekei.
Ramtueyeu ta ché: «Chumleimi kam?»
«Pononó», pikei.
Ká ramntuŋei: «Mi kuñil ká?
» «Pononó» ká pitui.
Al·ün ramtuŋekei, «pononó» lloudëŋukei mëten.
Fentren llafatra ká mëlei: feichi poko (21), ka ŋakiñ (22), ka arëmko, ŋen·-ko (23) rume, ka koiwilla (24), ka kürar, pakur (25) piŋei kai, kakelu ká.
Pu l·afken· ka l·eufü meu ŋamchemchi challwa weyelkiaukei.
Mëlei remü (26), ka mallche (27), ka lipeŋ (28), ka
kichai, pichike - challwa (29)() rume, ka llaŋkani (30), ka puye (31), ka fosha, wilfada (32) rume, ka uruŋe (33), ka kufür (34), ka kolükëlen (35), ka kudwa (36), ka wakëlpe (37), ka pikur (38), ka witrempe (39), ka komofilu; (40).
Epe kom trokiñ challwa füchá wifŋei ñi felen; kiñeke trokiñ chŋküdŋei, fei tiŋel piŋei.
Itrokom challwa niei müëpü kadil meu, ka këlen meu ka kudiforo meu, fei meu weyelkei; takulei lëli meu, ka ñi foro fodü piŋei.
Ká trokiñ l·afken· kufüll ká mëlei. Femŋei loko (41), ka macha (42), ka chakañ (43), ka kada (44), ka kono (45), ka maiko (46).
Re kiñeke takulei kakeume kurakura meu.
Ká mëlei ká feichi chollwa, kollwe (47) rume, kiñeke mu niei llaŋka, fei chaŋan piŋei, ka feichi pichike pellu (48), ka dalle (49).
Ŀeufü meu mëlei dollëm (50). Kalei feichi l·eufülliŋo, (51) ka feichi chomëllko (52); fei l·afken· meu mëlei.
Pu l·afken· meu mëlechi kura pënantëkulei piwu (53), ka raŋiñ kurantu peŋekei yupe (54).
Epe kom tëfachi l·afken·-kufüll kümelei iŋen meu.
Mapu meu mëlei tëfachi llollomudu, llomllompiru (55) rume, ka kudupun· (56), feichi pëdko (57) ka chëlliu (58) re pichikei.
Wiŋedüulu kom tëfá yeŋn wente pülli elkei ñi ül·wi cheu ñi miaumum.
Kakeume piru ká mëlei.
Kiñeke trokiñ miñche tue moŋelei; fei dewiñ (59), ka dëllwi (60) piŋekei.
Kakelu keyü ché ñi küllche meu mëlei.
Femi feichi mëte wifŋeyechi chapëd-piru (61), ka feichi kümau (62); mëte kutrantulkefi ta ché.
Allwe piru femŋei feichi kaloficha (63), ka pëdwiñ (64), ka lëkai (65).
Fei fochidentuñmakefi ñi mollfüñ ta ché.
Welu kiñeke mu kümei ñi femfiñ eŋn.
Inche kutranlu Santiago tëkulŋen kayu pëdwiñ, ka küme llafŋ.
Ŀafken· meu ká tripai kiñeke mu feichi poñpoñ (66).
Wesha kachu ŋelu trokifiñ, welu ñi Padre «moŋechi weshakelu ñi foro em tëfá» pieneu.
CAPITULO VI.
- VIDA SOCIAL
1)
Clases sociales: Caciques principales, caciques inferiores, mocetones; atribuciones de cada clase.
División política de la Araucanía.
2)
Reuniones públicas: Juntas pacificadoras; juntas de guerra; maniobras de los guerreros.
3)
Administración de la justicia:Descripción detallada de un pleito por robo; indemnización antigua; mala suerte de ciertos denunciantes.
4)
Interminables pendencias de los guerreros antiguos: Malones para recaudar deudas pasadas; para pagarse por injusticias sufridas.
Descripción de un caso típico de malón.
1)
Kuifi pu mapuche kimlafui wiŋka dëŋu; feichi meu kam ŋenofulu wiŋka tëfachi mapu meu.
Kishu deumakefui ñi dëŋu eŋn; mëlefui pu lonko , ŋënekefui ñi pu kon·a; fei mai mëleyüm dëŋu, penieŋekefui feichi pu lonko .
Kuifi mëlefui füchá ñidol-lonko , ká mëlefui mën·ake lonko , ká mëlefui pu kon·a.
Iñche kimpafiñ feichi ül·men (1) Wakiñpaŋ, kollil·eufü mëlelu; fei tëfá taiñ füchá ñidol-lonko ŋefui.
Mëleal rumenka dëŋu, ñi mëleal füchá trawn, anülmapuntrawn, aukatrawn rume, fei meu feichi Wakiñpaŋ werküñmakefui kom tëfachi pu lonko rumepeyüm ñi ŋülam.
Nëneniefui n·opa.Troltren che
ka tëfachi wif l·afken· cheu ñi fentepun feichi Kaqtün l·eufü; inaltu l·afken·. Forowe fentepufui ñi ŋënefiel pu lonko .
Mëlealu füchá trawn mëtrëmkefui fill tëfachi pu lonko , komfelen kon·a.
Ŀalu Wakiñpaŋ elerpui ñi peñi, Kallfüpaŋpiŋefui, welu fei tëfa fente ŋnewelafui tüëfachi pu lonko .
Iñaŋe meu, petu ñi moŋelen feichi ñidol-lonko Kallfüpaŋ, aŋkantu üielŋei Pascual Painemilla ñi ñidol-lonko ŋeal.
Mëlepalu Troltren feichi comandante Orozimbo Barbosa feyeŋu mëtewe wen·üikawiŋu; ká kimfui wiŋka dëŋun feichi Pascual Painemilla, tremlu kam P., Constancio ñi escuela meu; fei meu ñidolŋetufui fill dëŋu meu.
Deuma mëlelu wiŋka trokikelu, fei meu Painemilla mëtewe eluŋekefui kulliñ, yelŋekefui manshun, domo waka, kawellu, ofisha, ñi kelluafiyüm dëŋu meu tëfachi pu kon·a ka ñi iŋkañpeafiyüm tëfachi kués meu.
(Tëfachi Pascual Paillalef Larma mëlelu ká femkefui).
Welu mëlen antü, mëleyelu fillpële wiŋka pu ül·men kués
ŋeumelu, soleao ŋeumelu, fei meu ká duamŋwelai Painemilla, kiñeke mu illamkangetui; kangentueyeu ñi pu kon·a ñi nükefel meu kulliñ.
Feichi kake lonko , mën·ake lonko , kishuke elkefui ñi dëŋu eŋn, lleküñmanielu ñi ká lonko feyeŋn kiñewn deumakefuiŋn ñi dëŋu kishuke ñi pu lof meu.
Mëleyüm pleito, malón, kawiñ, ñi eluwn kiñe lonko : fei tëfachi dëŋu adkënukefui tëfachi mën·ake pu lonko , peŋewetukelafui feichi ñidol-füchálonko ; kishu ŋëneutukefuiŋn.
Kiñeke mu ká niekefui reqŋe ché eŋn, tuchen tëfá, nüyel malón meu.
Feyeŋn ká fendekefuiŋn «ŋillanche nien» pikefui, welu domo reqŋe ché fei china piŋekefui.
Werá lonko kimpafuiñ iñche: Raukenwe mëlefui feichi Naqiñamko ka Werapillañ ka Künchawala, Deqümwe meu feichi Wentel·eufü, Wapi feichi Antil·eufü, Puauchu feichi Aŋkañamko, Malalwe feichi Kurüñamko, Paineñamko ñi chau em; Allipen feichi Liqmañke ka Lefimañke ka Kolümañke moŋeyelyewn;
Kechukawiñ feichi Kallfüllaŋka; al·ülefui kake lonko ká.
Kom feichi nielu al·ün kulliñ, fei lonko piŋekefuiŋn.
Feichi epe nienulu kulliñ kuñifal ché, fei kon·a piŋekefuiŋn. Ká fei niefui ñi pichike trawn eŋn. Ñi mëleal ŋapitun ka lefkawellunka palin, fei meu trautukeiŋn, ka adkënuiŋn ñi dëŋu.
Kuifi mëlefui meli wichan-mapu: Kiñe tuulu piku-mapu, tëfachi Kañete, Paikawi, Küdeko, Paŋeko; ká wichan-mapu tuulu Forewe deqiñ adpële; ká wichanmapu tuulu San Kóse willitupële; ka fau tëfachi Nulumapu, Traitraiko tuuchi wichan-mapu.
Kiñeke wefpayün fau tëfachi wichan-mapu, fei meu mëlefui füchá trawn, anülmapuntrawn aukatrawn rume.
2)
Wëne mëlemufum weshake dëŋu fei ñi ŋewenoal ka ñi kümeletuam kom ché, fei meu anülmapuntukefuiŋn feichi füchake ñidol-lonko kuifi.
Fentrén ché trautui, anülmapuntrawn piŋefui tëfachi trawn.
Trawel eŋn elŋekefui kiñe lonko , tuulu al·ü mapu, koyaqtualu; ká lonko doi kimlu dëŋun, ká fei elŋekefui lloualu nütram.
Fei meu konkefui ñi
füchá weupin eŋu feichi ñidolkënoelchi pu lonko . (1)
Ká mëlefui téfachi aukatrawn mëleal meu aukan.
«Tripapaialu mai ñi aukañpeŋen», pikefui tëfachi pu lonko . «Tutén aukañpeeliiñ meu pu wiŋka; ká mëlei tëfachi kake mapu pu lonko , fentren illukerkeiñ meu.
Fei meu mai trautuaiñ tëfa iñ pewituleam ka iñ trürkëluwam tripapale iñ pu kaiñe».
Feichi aukatrawn meu rëŋitun traukei kom pu kon·a kiñe lelfün meu.
Deuma ŋëlkëlelu eŋn, eluukei ñi kon·akon·atual eŋn.
Kom naqkawelluukeiŋn ka füchá wipëllkënoukeiŋn, mëlelu küla pataka, meli pataka, doi rume.
Ká entumakuñkei itrokom eŋn, mollaŋkakënoukeiŋn (1).
Feichi pu lonko prakawellkëleiŋn ŋëdaltu-kon·aiam eŋn; kishuke lonko adniei ñi pu kon·a.
Deuma trürlu ñi felén eŋn, fei «ya! pui!» pikei feichi pu lonko .
Fei meu «ya!» pikeiŋn kom, ka konkei ñi kefëfan eŋn;
fücha wirarükëlelu eŋn chapashchapashtumekei ñi wën· eŋn, «owowo» pikei ñi kefëfan.
Meli naq femkeiŋn.
Femŋechi kefëfamekelu feichi itrokom ché allküdëŋun ŋelai, lululümekechi mapu femŋei ñi trokiŋen.
Rupan femlu eŋn, feichi pu lonko tëlaŋkënoyei ñi kawell ñi pramniel eŋn; fei lefrupaiaukei ñi pitrülkëlechi kon·a meu eŋn.
Ya! pilekeiŋn. Feichi pu kon·a lefkëlen amulekeiŋn kiñewn, reŋëllfüuŋëllfüutun meu yeniei ñi chekëm-rëŋi eŋn, kewapeluumekekeiŋn; kiñeke winolütu amukeiŋn; ya! pilekeiŋn.
Deuma pui ñi fente-tuwael eŋn; fei witrakeiŋn kom.
Fei meu ká eluutukeiŋn wëne cheu ñi witralemum eŋn, ká kom pitrükëletukeiŋn.
Feula ká kontukei ñi kon·akon·atun eŋn.
Feichi pu lonko ká wallpaiawi ñi yafüln ñi pu kon·a,«ya!» piiawiŋn.
Ká femŋechi femwenetukeiŋn chumiŋechi wënetu ñi femum eŋn; meli rupa femkeiŋn, fei meu fentekënokeiŋm.
Kiñe naq femiŋn Katrümalal (1).
Amuiyu P., Constancio iñchiu.
Petu kon·akon·atulu ka
wirarülu pu mapuche P., Constancio ayeukechi fei pi: «Tëfei mëna l·aichi pu wiŋka yem», pi ñi ayen.
Feichi mu pefiñ chumŋechi ñi felekerken ñi aukatrawn taiñ pu mapuche.
3)
Kuifi tëfachi pu lonko mëleyüm pleitu dëŋu dëŋukeiŋn kués femŋelu.
Mëleyüm weñen dëŋu (llaŋkan dëŋu, kake dëŋu rume) peŋepukei werken meu tëfachi lonko weñelu ñi kon·a, werküi feichi lonko weñeñmaŋelu ñi kon·a.
Fei piŋei ti werken:
«Fei pupuafimi: Akui mai ñi kon·a iñche meu, «deuma ká küyen weñewakaŋen», pikei tëfá. Fei meu mai «kelluaen» pieneu.
«Felei mai» piken.
Fei meu mai «pelelaen tëfachi lonko , fei ñi kon·a, mai», - konümpaŋei ñi üi feichi kon·a -; «fei weñeeneu», pikei ñi kon·a.
Fei meu wële pewaiñ, dëŋuwaiñ, pikei ñi trem, pipuafimi», piŋei feichi werken.
Fei amui, wélpui ñi elueteuchi dëŋu.
Feichi ká lonko dalluñtëkuñmaŋei ñi kon·a fei pi: «Feyërke mai!
Deu pirkelu kam ñi lonko , pewaiñ mëten».
Fei meu wëñomei tichi werken, elupatufi dëŋu ñi trem.
Fei meu ká antü meu trawiŋn feichi epu lonko ñi kon·a yeŋn kiñe lelfün meu nütramkaialu.
«Werküñmakeeyu ŋa», pi feichi lonko weñeñmael ñi kon·a, «waka mai weñeñmaŋen», pikei ñi kon·a, pin ŋa amuleleyu». «Fei mai ñi kon·a tañi lonko weñeeneu», pikei ñi kon·a, pin ŋa amuleleyu.
Fei meu mai küpaiñ, feichi antü mai adai iñ dëŋu), piken mai ta tëfá.
Feyërke mai», pi feichi lonko weñelu ñi kon·a. «Chem kon·a kam?» ramtui.
«Fei tëfei afkadi niefimi».
«Feyërke mi piŋen tëfei», pifi ñi kon·a.
Feichi kon·a fei pi: «Chumŋelu fei piŋen?
Iñche weñekelan».
Fei meu fei pi feichi lonko : «Felelai», pi ñi kon·a tëfá, «piŋepran», pi.
Fei meu fei pi tichi lonko weñeñmael ñi kon·a:«Mü, feleai; niei ta dëŋu mi kon·a, nüfiñ
kiñe dallukafe meu.
Furinentufiŋe raŋi ché meu.
Chum entuafui ñi dëxu yewelu? ».
Fei meu feichi ká lonko nentufi ñi kon·a, ramtukefi ñi felén chi ñi weñen.
«Chumafun kam?» pi tëfa, «felei mai ñi wiŋkün», pi, nentui dëŋu.
Fei meu konpatuiŋu pu trawn ché.
Fei pi feichi lonko rupan furinentuuma ñi kon·a: «Deu ramtukan ñi kon·a», pi, «felei mai ñe weñefiel feichi waka», pikei.
Fei meu fei pitui feichi ká lonko pleitukelu: «Femi ká!
Niei dëŋu pikallelan ka ma?
Chum koil·atuafui feichi dallukafe?» pi.
Feichi lonko weñelu ñi kon·a fei pi: «Femi mai.
Deuma nüdëŋui ñi kon·a.
Deuma mai nori mi dëŋu.
Mëlei mai mi kulliñmaŋeal tami kon·a».
«Femi mai», pi feichi pleitukechi lonko , «fachi antü eluŋeaiñ mai kiñe oficha iñ norëmmum iñ dëŋu, taiñ ilotual».
Fei meu kintulŋei kiñe oficha, eluŋei moŋen.
Lloulu fei ilotufiŋn komtripa.
Rupan ilotulu eŋn fei pi feichi lonko pleitukelu: «Feula mai mëlei ñi kulliŋeal ñi kon·a.
Fachi antü elaiñ tuntén mu ñi kulliŋeal».
Fei meu fei pifi ñi kon·a feichi lonko pleituŋelu: «Tunten meu kam «kullian» piaimi?»
«Femi mai, üŋëmŋean ká küyén», pi tëfachi kon·a.
Feichi lonko wëli ñi dëxun ñi kon·a: Üxëmŋean ká küyén» pikei ñi kon·a tëfá.
«Feyërke mai, welu rumekile trokiñ antü; «peqka petuan ñi kulliñ» pikei ñi kon·a tëfá», pi feichi lonko pleitukelu.
«Chum rumeafuio kam?
Iñche ká dëŋelean mai ñi pepikawal tañi kon·a», pi feichi lonko pleituyeel. «Femi mai! Puwi tañi dëŋu, fachi antü wëdaleaiñ», pi tichi lonko weñeñmael ñi kon·a.
Ad ñi kulliken eŋn, ñamlu kiñe kulliñ, dituŋeyüm weñefe:
Küla waka wëltukei, raŋiñmaŋetukei feichi weñen waka epu waka meu.
«Ka feichi sofao ()» pikeiŋn.
Kayu kulliñ mëlei ñi trürŋeal.
Fei tëfachi kulliñ trüryelu kom iloŋekei; kiñeke wëdalelŋekei feichi kelluuma pleitun
meu, feyeŋn nüfiŋn ka kishuke ilokeiŋn.
«Ka feichi plata konmum dallukafe meu», pikeiŋn.
«Tuntén plata kam piŋekei?
». «Mari peshu».
Kiñeke mu epu mari peshu, pikeiŋn, welu felekelai; rechi koil·a meu «fentrén trürëmn» pikeiŋn.
Fei ká kulliŋetukei feichi plata tëfachi testiku ñi nümum.
Kiñeke mu feichi kishu weñeuma dallukafe tripatui, testikuñmatufi traf ñi kiñelchi weñen.
Fei meu küme kimniei chumŋechi ñi weñemum ka ñi ilotumum.
Fei kom inaltufi feichi ŋen·waka.
Fei meu fei pikei kiñeke naq tëfachi weñefe kullikelu: «Chumŋelu fentrén kullian?
Kiñe ina ŋillaiafiñ feichi dallukafe, pikei.
Fei piel trürëmkei kiñe mür plata-ispuela ka kiñe mür istipu-plata. «Fei tëfachi ran meu eluan tami testiku, ŋillañmaiayu» pifi fëichi lonko pleitukelu.
Fei nükei tëfachi plata ka wëltui ñi dallu-kafe.
Fei meu kimŋekei ñi ineiŋen feichi testiku, ka kimŋekei ñi weñefeŋen kiñewn feichi kon·a pleitukeel.
Fei meu fei pi ti kon·a pleituŋelu: «Deuma eimi testikutriparkeimi, kiñe ina kon trürëmeltuaen ñi deu plata, ká kulliaimi mi imufiyüm kai feichi weñen ilowaka, ká kulliaimi raŋiñ tayu kulliael».
Femŋechi kuñifal tripakei feichi dallukafeŋeuma tañi testikuŋen meu.
Femkefui kuifi tëfachi füchake ché yem.
4)
Mëte kullikefui kuifi tëfachi weñefe, ká llaŋkan dëŋe meu, ŋapitun meu fentrén kulliŋekefui.
Kiñeke mu ditukullilafui, fei meu aretukefui kulliñ eŋn pu moŋeyeel meu, ŋillañ meu rume.
Afkanolu ñi kulliñ eŋn, fei maloŋekefuiŋn, welu niewenolu kulliñ engün, fei ñi pu karukatu tuntëkuŋekefuiŋn.
Femel feichi karukatu wentru: «Feula eimi mi weñen meu iñche maloŋen», pikei, «eimi inaltuaen ñi kulliñ, yelmetuaen».
Fei meu amukefui feichi weñefeuma ñi wëñowitrametuafiel tëfachi maloŋenchi kulliñ.
Ka pepukefi feichi lonko pleituuma ñi weñewn meu, fei pipufi: «Malomeeneu mi kon·a.
Fërenean mai, dëŋupean tami
kon·a meu, llaq elutuafeneu ñi kulliñ.
Füchá dëŋu meu tëkueneu: iñche ñi kulliñ no tëfá, yemei».
Fei dëŋuŋei feichi kon·a malouma. «Akui tañi wen·üi», malomaeneu tami kon·a», pipaeneu, «kiñe rume elutuafeneu ñi kulliñ», pikei tëfa».
Fei meu fei pi feichi kon·a malouma: «Chumŋelu kam apëmelaneu ñi dëŋu?
Fei meu malofiñ.
Fei wall elutuafiñ epu; kom kullichi meu wëla, fei elutuafiñ tañi malon kulliñ.
Welu llaŋkümuwn ká. (koil·a tëfá), llaŋküi ñi kuchillo, llaŋküi ñi apon tiasol (1),fei llaŋkümn malomelu, fei ká mëlei ñi trürëmelŋetual».
Femŋechi turpu afkelafui ñi dëŋu eŋn.
Kuifi ká mëlefui feichi malon mëlen meu l·an.
Feichi meu llaŋkakefui tëfachi wentru l·alu ñi kure.
Llaŋkaŋekefuiŋen·-ñawe kom ñi pufotëm eŋn keyü ñawe, doi kuillikefui mafün meu eŋn.
Apëmnolu ñi kullin feichi l·antuma, fei konkefui ñi maloŋen.
Welu niewenolu kulliñ ñi llaŋkaiael, kake kulliñ yeŋemekefui.
Fei meu fei pikefui l·antuma tëfachi tuñmaprael kulliñ: «Chumŋelu iñche maloŋen?
Feula eimi mi dëŋu meu amukonyei ñi kulliñ; eimi mai kullian».
Kaŋelu fei pi: «Iñche? chem meu kullituayu?
Iñche kam ŋillamaloeyu?
Kishu ñi ayün meu malopaeimeu mi illuñmaeteu meu mi kulliñ», pifi feichi maloel.
Fei pifilu ká wentruwi feichi l·antu, pilai kullituafilu.
Fei fei pi feichi maloprael: «Kiñe ina trürëmkon·aian, fei meu ká kintumetuan ñi kulliñ».
Fei meu trürëmlu al·ün kon·a amui malonentumetualu ñi kulliñ.
Femŋechi amulkefui ñi dëŋu eŋn; epe marichi afkelai ñi malown eŋn; l·aiŋn, femŋen yekei ñi dëŋu eŋn.
Fei elurpui fotëm, feichi fotëm welunierpukei tëfachi wesha dëŋu.
Femŋechi niekefui përotun dëŋu ta ché kuifi.
Nütramyean kiñe malón.
Kiñe naq amui maloalu kiñe lonko .
«Mëlei mn kellumoafiñ», pifi ñi pu kon·a.
Fei meu trapëmi mari kayu kon·a.
Amui, yei ñi kom trawëlechi pu kon·a karotilen.
Fëlpulu eŋn cheu ñi maloputual, fei eluupuiŋn pichi al·ümapu.
Fei meu elkon·ai feichi lonko .
«Eimn amumn, kontumeafimn feichi koral waka», pifi ñi mufü pu kon·a.
Fei meu amulu eŋn puwiŋn koral-waka meu.
Welu mëlerkei pu kamañ kimuyerkei ñi maloŋeal eŋn; fei meu ŋëneltunierkei ñi koral eŋn.
Ká feyeŋn pepikaukëlerkiŋn newen meu; fei meu, puulu tëfachi maloalu lloukewafiŋn.
Fei meu lefyei feichi pu kon·a maloafulu; akutuiŋn cheu l·awüniefui ñi pu kon·a tëfachi lonko .
Fei meu fei piupatuiŋn: «Lloumëtroŋkaiŋeiñ karoti meu, iñchiñ kewalaiñ; feyeŋn al·ün mëlerkefuiŋn, fei meu llükalu iñchiñ lefküpatuiñ».
Welu inanieŋepakarkiŋn; fei meu mëten akuyei feichi inautëku ká, pichi fapële.
Feichi lonko deuma küpalnietulu ñi pu kon·a wente kawellutun, fei
katrütueyeu kiñe trokiñ ché, fei meu lefkontuŋeyepaiŋn ka mëtroŋkanentuŋepaiŋn. Femel eŋn püdpüdweiŋn wente kawellu.
Fei meu wëla fei pi feichi lonko : «Pichi fapële küpamn», pifi ñi pu kona mëtroŋkael.
Fei meu pichi fapële playa meu fei pifi eŋn: «Naqkawellumn kom, entumn makuñ, shiwalltumn, elyefimn takuñ wente kawellu».
Küme trarüntëkukënoŋei ñi takun eŋn wente chillán kawellu; feichi kawellu wënelnieŋepatui.
Fei meu fei pi feichi lonko : «Ya, puí, eluumn!»
Pitrüllkënowiŋn feichi pu kon·a.
Felelueŋn - iñche ká konkëlefun - fei fëlpai feichi pu kaiñe, ká femŋechi pitrüllkëlen akuiŋn.
Fei meu fei pi tañi lonko : «Weñomn, ya puí nalmn!»
Fei welukon mëtroŋuwi feichi ché karoti meu, wedoyeiŋn, këllumyei mollfüñ ñi aŋe eŋn.
Al·üntu mekei ñi kewan eŋn.
Al meu wemüŋei pu kaiñe, yerpui ñi kon·a iñ lonko .
Fei meu rupan kewalu eŋn, «Küme pitrüllkëlen küpalemn!» pifi ñi pu kon·a.
Feichi pu kaiñe ká inalepakaiŋn, ká kewaialu.
Fei meu ká fëlpakalu eŋn ká«wëñomn» pifi ñi pu kon·a feichi lonko .
Ká
kewaiŋn.
Kiñe wentru kechukeñmai feichi kewan meu.
Ká yerpukaiŋn, wemüŋei pu kaiñe.
Ká pitrüllkëlen küpalniekatui ñi pu kon·a feichi lonko .
Welu pu kaiñe ká inalepakai.
Doi al·üŋeiŋn, fei meu afeluulaiŋn, yafüluwiŋn ñi al·üŋen mau eŋn.
Femŋechi ká konpakeiŋn, ká kewaiŋn.
Kayu naq kewaiŋn; welu turpu pepi yerpunolu eŋn; fei meu wëñoamutuiŋn.
Fei meu illkun akutulu ruka meu feichi lonko ñi pu kon·a, kiñe wentru penakënuŋepai; niefui malalofisha; fei tunkepiñmaŋekei, fei ilotuiŋn tëfachi malouma.
Kuifi tëfachi pëlleñmaukechi lofche mëtewe kelluukefuiŋn fill kakeume dëŋu meu; welu kake lofche doi al·üpulelu kaiñeukefuiŋn, ka mëtewe maloukefuiŋn.
Ñi kewaiam niekefuiŋn karoti, rëŋi, waiki (cheküm rëŋi: ká piŋekei), lëkai, witruiwe ká sable kai.
Feichi malón meu l·aŋëmuukelafuiŋn, re allfülkaukefuiŋn; welu mëlén meu doi füchá dëŋu, fei meu
ké l·aŋëmuukefuiŋn.
CAPIÍTULO VII.
- EL MAÍZ
1)
La siembra del maíz: Invitación para el mingaco de la siembra; ejecución de ella por hombres, mujeres y niños.
2)
Pago de los sembradores: Comilona, orden de mesa y servicio en una comida indígena.
3)
Desarrollo de la planta y su fruto: Cultivo que se dá al maíz; empleo del maíz en estado verde; después de su madurez.
4)
Muday: El modo tradicional de fabricar chicha de maíz.
1)
Kuifike pu mapuche kelluukefuiŋn kom küdau meu; loftuküdaukefuiŋn.
Rupan küdaulu eŋn fei konkefui ñi kawiñael eŋn.
Feula nütramyeafiñ kiñeke tëfachi lofküdau-kawiñ, wëne entuafiñ feichi uwadëŋu.
Kiñe ŋen·-ruka ketrakei ñi mapu, awëdam.
Küme maipukënoŋei, wesha mapu meu fën·nolu kam uwa.
Ká deumakei pülku, kom pepikaukei feichi awëdalu.
Fei meu wëla werkükefi ñi kiñe kon·a: «Amuaimi, iŋkatulmean ñi pu lof, keyü domo, «kom küpape yeŋn, kellupaianeu eŋn ifultun meu», pikei ñi trem piafimi.
«Wüle küpape yeŋn, llaqtuan, epuwe deumanentuan», pikei
piafimi», piŋei feichi werken.
Fei amui, nükawellui, chillawi, ka prakawellui; fei meu amui, fill ruka rupaiawi, «werküŋen» piiawi, «küpaiŋn, wüle mai konai ñi ifultun, fei meu mai kellupaianeu eŋn domolen», piiauwaimi, pikei ñi trem», pi.
Fei meu fei pi feichi chalirpuel: «Feyërke mai, kümei mai ñi piel, amuaiñ ká.
Mëŋel kam chumnoal, ikaiael mëten», pikei ñi lloudëŋun eŋn.
Fei pilu eŋn ká amui ti werken ká ruka meu, ká fei pipukei.
Fei meu ká maiŋei; fill ruka rupai, feyentuŋei mëten fillpële.
Fei meu wëla akutui ñi trem meu.
Fei ramtueyeu ñi trem, akutuel: «Chem piŋn?»pifi ñi kon·a.
«Kom maiŋn».
- «Keyü pu domo», pifiñ eŋn; ká feyentuiŋn.
«Wële naqn antü konai ñi küdau», pi ñi trem, pifiñ eŋn.
Kümei mai! piŋn».
Fei meu fei pi feichi ŋen·ŋëdëfalu: «Kümei mai ñi piel eŋn, wüle mai konai ñi küdau», pikei.
Tëfá pepikawi kom ial meu, ñi dewal al·ün mërke eŋu kofke, ñi l·aiael ká ofisha, küla chei, meli chei, ñi iaqel fill tëfachi küdawalu.
Fei akui el antü. Kom traukeiŋn feichi ketran mapu meu, cheu konam tëfachi uwa.
Feichi pu wentru akulkei ñi küdawe eŋn, weqllu piŋei, wenuntuam tëfachi rüŋün tue.
Ká yekei ñi pichike fotëm eŋn, trafoalu kepe; elukefi kiñe mashu eŋn.
Feichi pu pëñeñ mashulen elelŋekei wente-dillu; «trafomeafimn tëfachi füchake kepe», piŋekeiŋn.
Fei femiŋn.
Feichi pu wentru nüi ñi weqllu eŋn, fei shiñumtëkui ñi weqllu miñche aten tue, cheu ñi rupamum dimuñ, fei wenuntufi ká wente dillu elkënoyefi, allwe püdëmkënoyefi.
Re femŋechi amulei ñi küdawn eŋn.
Feichi pu domo inalei.
Kiñeke tunieyei ñi pichi këmpun mamëll, yuŋëmkënoyeŋei.
Feyeŋn katanakëmkei ñi pillowe tëfachi dillu meu tukulelu aten tue meu; feichi pillowe ñi katanaqmum rëŋalkëlewei tue.
Fei meu furipële allwiñ meu niei ñi fën·-uwa eŋn; üremkënoŋekei ñi noyoam ka ñi doi matuke lleqam.
Fei entupakefi kuq meu eŋn, ka külake, melike tëkufi - üñëm ká tukei kam-cheu rëŋamum feichi pillowe.
Rupan femlu eŋn ká pënontëkuniefiŋn n·amun·meu, ñi takuam feichi tëkun uwa.
Re femŋechi femi feichi kom domo, kiñeke niei ñi dillu eŋn.
Deumaiŋn wëla fentekënoiŋn; kom amutukeiŋnŋen·-küdau ñi ruka meu.
2)
Puutulu ruka meu, eluŋekei ko eŋn kiñe füchá patia meu, ñi këllumtuam eŋn wekun ruka meu.
Fei meu wëla «konpamn» piŋeiŋn.
Elelŋekei trëlke-ofisha eŋn ñi anüam pu ruka, wipëllkënoŋekei epu rume ñi anüam eŋn.
Fei meu kiñe wentru ñidolkënoŋekei.
«Iñchiu küllawaiyu», piŋei feichi wentru, pieyeu ŋen·-ruka awëdlu.
Fei ñidolanümkei ñi külla, inalekei pu kon·a kelluuma küdau meu, kom pitrülkënoanükeiŋn.
Apolu kiñepële feichi wipël trëllke, elel anüam, fei puñma
meu feichi külla ká ñidolanükei kiñe wentru, fei ká inalekei feichi pu kon·a küdauma.
Feichi pu domo ŋëdëfuma tëfachi uwa wichu anümŋekei; traflai wentru meu eŋn.
Fei kom anülu eŋn «deu anüi ñi pu lof», pikei ŋen·-küdauŋeuma; «tripape iaqel» pifi ñi domo.
Fei meu tuyeŋei rali, apolyeŋei ial meu; fei eluŋei kom feichi küdauma, kishuke rali ial eluŋeiŋn; ilo ofisha ŋei feichi ial ka poñüñmaŋei, ilo korü piŋei.
Ká rali meu tëkuyeŋei epuke füchake mallun kofke. Fei meu epu rali tukei kiñe wentru, kom femŋekeiŋn.
Fei füchá ikeiŋn.
Tëfachi pu domo ká femŋechi eluŋekei ñi ial eŋn.
Rupan ilu eŋn ká nentuŋepai kiñe füchá llepü mürke, fei eluŋei feichi külla ñi wëdalelafiel ñi pu kon·a.
Ká tripapakei kiñe faril uwapülku, mushka piŋei, fei nentuŋekei metawe meu.
Ká trürëmŋekei al·ün troŋko ñi pütokoam tëfachi küdaufe.
Feyeŋn düwilltëkukeiŋn troŋko meu tëfachi pülku mürkeyeŋu, fei pütokokeiŋn mürkelen.
Rupan ilu eŋn mëleyüm al·ün pülku, konkei ñi doi pütual eŋn; welu ŋenochi pülku meu femŋen wëdatripayetukeiŋn, kiskuke amukei ñi, ruka meu eŋn.
3)
Feichi uwa nëdëfel müchai mëten lleqkei, folilkei ka tapëlkei.
Pichi füchalu fei küfuñmaŋekei ñi küme tremam ka ñi matu wëlonüam.
Deu wëlonülu fei «wawai» piŋei.
Rupan wawalu peshkiñkei, peshkiñlu pëñaqkei: wefi raŋñ foron-uwa ka kiñe tapël feichi pëñaq, takulei shollkan meu, ka tripañmai ñi kal·-uwa.
Deu pëñaqlu challwadükei, fei wëla fën·kei; rupan fën·lu fei meu wëla karü-uwa piŋekei.
Feichi karü-uwa kiñe ñom watroŋei ñi iŋeal.
Kakeume adkënoŋei iŋeal meu.
Kiñeke mu wükëlŋekei këmul-uwa, -watron uwa fën-këlelu, fei këmul-uwa piŋei.
- Fei meu kütral meu elŋei ñi afüam; kiñepële afülu waichëfrulpaŋekei, kom afülu wëla iŋekei, «kuchen uwa» piŋei tëfá.
Kaŋen meu këmel-uwa shollkankëlen rëŋalŋekei awiñ-trufken meu.
Kümeafülu entuŋekei ka wükëlŋekei; fei tëfa rëmul-uwa piŋekei.
Kaŋen meu feichi këmul malluŋekei challa meu; malluel iŋekei; fol·ëm-uwa tëfá.
Af meu malluŋekei shollkankëlen, afülu aŋkümŋekei, kunarken tëfá.
Aŋkülu weiŋoŋekei; fei meu keküŋekei kudi meu; feichi kekün kekünialëmŋekei.
Ká ñom karü-uwa mëlekai uwankentu meu, fei aŋkükei; aŋkülu ŋëlorŋekei.
Feichi uwankentu, niewenulu üwa, ikei kulliñ; feichi mapu nieunia uwa, uwauma-fochan piŋei kai.
Ṉëlorn uwa wükëlŋekei, kiñeke küla sollkan mëlekai, fei meu wütrüŋekei ka chapeŋekei ñi wilpaŋeam.
Feichi wilpan-uwa këllwadkënoŋei pidüllel meu ñi mëleam.
Duamyeŋeal trananaqŋekei kiñe këno: fei meu ŋëlüŋekei, weiŋoŋekei, duchimŋekei rume.
Feichi nieuma fën·dëkon piŋekei, fei meu ŋëdiŋekei fotella.
Weiŋon fën·-uwa keküŋekei kudi meu. Ká chiñidŋekei ñi wichuam feichi pinu aten uwa meu. Fei meu chem ñi ayün deumaŋekei ial.
Ká kotüŋekei feichi weiŋon (ŋëlün, duchim) fën·-uwa, fei meu mürkeŋekei.
4)
Petu ayüfali kimŋeal chumŋechi ñi adkënoŋeal fën·-uwa pülkuŋeal meu.
Femŋekei: aŋken uwa keküŋekei. Rupan keküel chiñidŋekei ka ürëmŋekei pu patia ko meu.
Felel chëfëm piŋei.
Feichi chëfëm mël·aŋekei kudi meu, ka tëfachi mël·an ko meu diwüllŋekei patia meu.
Kuifi pu domo ül·akefui tëfachi mël·an, kowëmŋekefui.
Fei meu ká afümŋekei këlilwe piŋechi challa meu, afülu entuŋekei, firkëmkënuŋekei patia meu.
Allwe firkülu tëkuŋekei karka mesheŋ meu.
Fei meu fayi, faílu pütuŋekei.
Mushka piŋekei feichi uwa-pülku, mudai ká.
Mëlele chishko reyülmaŋei fei meu ñi doi newen faiam ka
doi ñi al·üam.
Feichi mushka deumaŋei mëleal meu kawiñ: ŋillatun, paliñ, kurewn, rukan, eluwn, ŋeikurewen, kake ayekan ká.
Kuifike mapuche ká elelkefui tëfachi mushkapülku ñi pu l·a, «ñi rokiñael», pikefuiŋn.
CAPÍTULO VIII.
- LAS MANZANAS
1)
Clases de manzanas y su aprovechamiento: Variedades que se conocían antiguamente; uso que hacían de ellas.
2)
Cosecha de las manzanas: Vehículos para acarrearlas a la casa; recolección para la prensadura.
3)
Elaboración de la chicha de manzanas: La canoa; machucadura de las frutas; estrujadura del bagazo; funcionamiento de la prensa; envase para la conservación y fermentación de la chicha.
Nota: Este capítulo destruye en su punto 3 la opionión errónea de muchos que el idioma araucano es rudo e inflexible; prueba, al contrario, que se presta admirablemente para descripciones exactas y minuciosas.
1)
Feula nütramyeafiñ tëfachi manshana-dëŋu ka ñi chumkefuyel füchake ché yem.
Mëtawe mëlefui kuifi tëfachimanshanás fillpële, anümŋelafui tëfachi manshanásaliwen, kishu lleqfui mapu meu.
Ká mëtewe fën·kefui; kiñeke aliwen ŋën·kudnaqkëlefui pülli meu, fentren ñi fën·ŋen meu.
Üiŋeumefui kiñeke ñido-manshana.
Karita piŋefui kiñe ñido, füchá chëdküd manshana niefui; kaŋelu wishin piŋefui, wiloŋeumefui ñi kelüwirinŋechi fën; ká ñido kotrü manshana piŋefui, ellá füchakefui ñi fën·; kaŋelu illed manshana, nielu pichike chëŋküd manshana; ká kiñe waka manshana, niefui füchake moŋkol fën.
Ká fentren mëlefui ñido manshana, newe kimwelafiñ ñi chem piŋeumen.
Kiñe trokiñ tëfachi manshana re üŋarüŋekefui ñi iŋen meu.
Ká trokiñ malluŋekefui challa meu feichi manshanás, intëkuŋekefui mürke yeŋu.
Ka lakanŋekefui.
Trüraŋekefui kuchillo meu, fei elkënoŋei wente takun ka aŋkümŋei antü meu. Küme aŋkülu elkakënoŋei saku meu.
Fei küpa iŋei, malluŋekei ka afülu entuŋekei pu kütral, firkëmŋekei ka iŋekei mürke yeŋu.
Ká wilpaŋekei ñi al·üntu mëleal.
Kiñeke duchim manshana wechodüŋekei kiñe pichi yuŋ mamëll meu cheu ñi nüukëlemofum.
Wechodülu deuma, fei rulelŋemei foki, füu
rume, ñi pu wechod.
Chumŋechi ni ayüŋen ñi fenteal feichi wilpan manshana, fentekënoŋei.
Kiñeke niei kiñe nüfku mëcham, kakelu doi mën·akek¨noŋei.
Fei meu kellwadpramkënuŋekei kiñe mamëll meu, miñche pidüllel reneŋkëlelu.
Tuchi ayülu ial manshana, nentukei.
Ka kawëdŋekei.
Deumaŋekei kiñe pichi këmpumrëŋi; wechun meu mayafnentuñmaŋei ñi mamëll, epe wütrü femkënoŋei; femel kawëdwe piŋei.
Feichi kawëdwe üŋküntëkulelŋei manshana, fei meu wichurkaŋei pu manshana. Fei aten tripai ñi fën· feichi manshana.
Apolu ñi trolol kawëdwe, fei entuŋekei, l·ëmüntëkuŋekei wëŋ· meu feichi aten manshana.
Ká rëŋalŋekei manshana tue meu.
Deulu feichi rëŋan fulintëkuŋekei kiñe epu külko fën·-manshana.
«Kalli ñi chodam» piŋei.
Deuma ŋëneduamŋei ñi chodn fei mal·üŋei, üŋarüŋartuŋei kiñeke fën·.
Yafüwenolu, fei «chodi» piŋei; entuŋekei ka iŋekei.
Ká pülkuŋekei manshana.
Fill kakeume pülku deumakefui füchake ché yemkuifi.
Konkefui ñi pülkuŋeal me uñi fën· kël·on, kaltri (1), ka wëŋán, ka kuduñfoki, ka kelleñ, ka dawe, ka kawella; keyü ñi fën· liŋe, ka ñi fën· luma, kanchawe piŋei, ka tëfachi ŋëlliu, pewen meu tuulu, ka poñü.
Welu füchá kawiñalu eŋn deumakefuiŋn uwa-pülku, mushka rume, ka manshana pülku, chishko piŋei kai.
Fei reyülmakefuiŋn kiñeke mu ka pütukefuiŋn müleyüm kawiñ.
Feula fei pian chumŋechi ñi deumakefel eŋn kuifi manshana pülku.
2)
Deuma nüafulu eŋn manshana, pülkuael, wëne deumakefui kiñe lasta eŋn; luedalen kareta ŋelafui kuifi.
Katrüŋekei kiñe chaŋ mamëll; küme kafŋekei. Ká deumalŋekei meli wechod kiñepële chaŋ; wechun mamëll meu deumalŋekei katrüntëku, ñi witraŋeam lasta lashu meu.
Kom deulu tëkuyelŋei meli pichike këmpun mamëll,
elelyeŋei wente wechod chaŋ epuñpële; fei meu trarüntëkuyeŋei feichi meli kakülrupachi mamëll, foki meu trarüntëkuŋei.
Feichi foki shiñumrulŋemei pu wechod, fei meu füyümnakëmyeŋei feichi meli mamëll epuñpële chaŋ lasta meu.
Deu küme trarükënoel, fei koni ñi damiŋen farilla meu wente-lasta, ñi kawituleal. Femel wente meu ká elelŋei kiñe füchá wilal, ñeweñ piŋei.
Fei meu tëkulelŋei lashu ñi katrüntëku meu wechun lasta mëlelu. Fei trarüŋei manshun, meñkulŋei lasta trarün manshun meu.
Kiñe wentru tesai; kom kakelu: pu wentru, domo, keyü pichike ché, anükonyei pu lasta.
Feichi trarün manshun wiŋdkiawëli lasta aponchelen.
Kechanieŋei manshun:
«Ala pillmaikeñ!
Amulai ta ti wesha manshun», pi kiñe domo.
«Matu amuŋe, kollwatu!» pi kaŋelu.
Fei meu puwiŋn ñi welta manshanás meu.
Prakintupui feichi ñidoltualu manshana.
«Fau tuai», pi, «tëfachi aliwen mëtewe fën·ërkei».
Fei meu tui ñi füchá karoti, mëtroŋwëlelfi feichi ŋën·kulechi fën·-manshana.
«Tëfei» pi; «ful·» pi ti karoti; naqi manshana pülli meu.
Pu domo keyü pichike ché lelipratuleweiŋn, ülaülawei ñi wën· eŋn. Kiñeke manshana trananaqpai ñi wentelonko meu.
«Anünüi, aifotr!» pi tëfá yeŋn; «kutrantuñmaneu ñi lonko tëfachi wesha manshana, «müchai femaimi», watrontuyeafiñ wën· meu».
«Konpakilmn, petu no, müchai mëten», pi feichi mëtrümanchanapelu.
Fei meu ká wëlelfi, ká naqi manshana.
Ká përai wenu aliwen manshana feichi tunielu karoti.
«Kiñepëlekënoumn, pu domo», pi mëlepulu; «ŋeikuafiñtëfachi ñidomanshana».
Neikufi; ful·ful·üi ñi naqn tëfachi manshana.
Kom naqlu wëla, kishu ká naqpatui.
«Feula ñümimn», pi.
Fei meu lefkonyei ti domo, nüyei ñi külko yeŋn, kaŋelu ñi chayüwe, kaŋelu ñi wilal, fei meu nëmikefiŋn.
Apoyelu ñi nieelchi weshakelu eŋn, yeyefi lasta meu, wëtruntëkuyepuiŋn tëfachi ñeweñ meu wente lasta.
Fei meu káñëmiŋn, apolu wëla feichi ñeweñ, fentekënoiŋn.
Llaq mëlewelu ñëmiael, fei ñëmifiŋn kom, kishuke meñkuyetuiñi külko, chayüwe, wilal allwiñ (*) eŋn.
Kom amutuiŋn.
Puutulu ruka meu eŋn, ina llamada elŋeputui ti lasta.
Fei ñampiŋetui trarün manshun. Ñielŋeam manshana ŋëtantulŋei lin pu llamada.
Rupan femel wëne tëkuyeŋepui ñi yeniefel pu domo.
Fei meu wëla ká ñëmiŋetui ñeweñ meu mëlechi manshana, kom wëtrultëkeyeŋepui ŋëtantu meu.
Wellimŋei ti ñeweñ, fei afi. Füchá ikeiŋn komtripa.
Ká antü ká femkeiŋn.
Kiñeke mu, mëleal meu füchá kawiñ, trapëmkeiŋn meli, kechu lasta manshanás tëfachi linŋëtantu meu.
3)
Ñi pülkuŋeam manshana wëne kintunei wampo ñi tranatranaŋeam tëfachi manshana.
Feichi wampo kiñe fücharume këmpun mamëll ŋei, niei meli nüfku ñi wif.
Tëfachi këmpun shëpuyeŋei, fei meu iranentuyeñmaŋei ñi shëpun; femŋechi dollowi.
Fei ká maichiwetuŋei, ñi küme liftuam ponwi wampo yüfkünei.
Deulu fei trololkëlewei; tranatue-wampo piŋei.
Lonko meu epe nülalei, kiñe pichi chëfeŋ mëten mëlei; këlen adpële doi füchá chëfeŋ elelŋei; küme nürëfkëlei wampo këlen meu.
Feichi chëfeŋ ká niei kiñe pichi këlen ñi witraŋeam trarün manshun meu, katrüntükuŋei feichi pichi këlen ñi witëftripanoam elelŋenchi lashu.
Feichi wampo-tranatue elkënoŋei lifkëlechi pülli meu.
Ñi doi wenuleam lonko pële ká elkënoŋei këlleqkëlechi pülli meu; ká kakülkënolelŋei kiñe mamëll miñche lonko ; fei meu allwe wayonaqkëlei tranatue.
Kom pepikakënoel, fei meu wëla ñümiŋetui wëtrul meu mëlechi manshana; apolŋei külko, chayüwe, wilal, mën·u ka petu allwiñ. Fei tëkuyeŋepui kiñe füchá patia meu, apolei ko meu, ñi këchaŋeam ñëmiyeelchi manshana.
Femel tëkuyeŋepui tranatue meu, epe apolŋei lonko meu tranatue-wampo.
Felelu deuma, fei eluwi meli wentru tranamanshanaialu. Nüyei kishuke ñi karoti eŋn.
«Ya! küdawaiñ», piŋn; adkënowiŋn cheu ñi witraleam.
«Iñche fau, pi kiñele, manpële lonko tranatue eluwi. Kaŋelu «iñche kai fau», pi;
welepële adkënuwi, n·omeñmau-puñmaleiŋu, raŋiñmai ñi wampo eŋu; doi füchá newenŋelu tüfa yeŋu.
Këlen tranatue mëleyelu ka n·omüñmau - puñmaniewiŋu, raŋiñmaniei ñi këlen-tranatue eŋu.
«Pui!» piŋn.
Fei witranpramyeiŋn ñi karoti eŋn ka meliŋentu wëlelkëtuyefiŋn feichi manshana yem.
Chadchadprami tëfachi manshana pu tranatue; tambul reke dëŋui wampo; ayüñmai ñi küdau eŋn.
Femŋen chafidkëtufiŋn (**) tëfachi manshana.
Kanshalu eŋn pichi ürkütuiŋn.
Kaŋelu nükënoi kiñe pala, shiŋenakëmfi këlen tranatue adpële feichi atechi chafid-manshana, fei meu wirkokënopui; wellilewei cheu ñi tranaŋemum manshana.
Fei meu ká tëkulelŋepai manshana, ká epe apoi lonko tranatue pële ñi fukushtëkuŋepan manshana.
Ká tranatranakëtuyeiŋn.
We chafid-manshana trauŋekei këlen wampo meu mëlechi chafid eŋu.
Femŋechi apoi tranatue chafid-manshana, meu, pala meu wirkontëkuyeel këlen adpële.
Fei meu koni ñi këtrüŋeal tëfachi chafid-manshana ñi tripaiam pülku.
Wëne küme adkënoŋei tranatue.
Kakülkënolelŋei kiñe moŋkol mamëll wente tranatue; cheu ñi përkëleam feichi moŋkol mamëll pichin katrüntëkuyeŋefui tranatue.
Deu kakülkënoel feichi mamëll, fei fotontëkulelŋei lashu. Feichi lashu mëcham shiñumrulelŋemei miñche tranatue ñi kellwaŋeam feichi kakülkënoelchi mamëll kañpële.
Fei meu cheu ñi fotontëkulemum ká iyuwëdŋepai lashu, ká shiñumrulelŋemetui wechun lashu miñche tranatue.
Fei wëla küfituyeŋei, newentu witratuyei lashu eŋn, ñi küme füinaqam feichi moŋkol mamëll.
Iñaŋechi trarükënoŋei ka përontëkukënoŋei lashu cheu ñi kellwaŋememum.
Fei meu ponwi loxko tranatue meu kawitulŋei; llaŋillaŋi piŋei feichi kawitu.
Femŋei:Wëne kakülkënoŋei kiñe trüran mamëll pu tranatue, allwe llekü cheu trarülei wente tranatue feichi moŋkol mamëll.
Fei meu këmpuyelŋei kayu pichike moŋkol mamëll.
Fei tëkuyeŋei pu wanpo, reneŋkë- noyeŋei kiñepële tëfachi trüran mamëll meu, kañpéle ditupui feichi pichilechi chéfeŋ meu lonko adpële tranatue mëlelu.
Ká yelŋemei kiñe füchá këmpun mamëll, küme fanelu, küla nüfku niepei; elelŋei ñi lonko pële tranatue pülli meu.
Ká kintulŋei kiñe fücharume wif rentrü mamëll, kupenka piŋei.
Fei meu kiñe trëlke-waka ñidëfŋekei, sakukënoŋei, fei kapachu piŋei.
Deulu elelyeŋei ŋe, apowechodkënoŋei.
Feichi kapachu nüniei epu wentru ñi wën· meu, küme nülanieeyeu eŋu, wente kawitu felei.
Fei meu ká kiñe wentru nüi kiñe pala, fei meu rëfüniefi feichi chafid-manshana; aponke pala tëkeyefi saku meu.
Feichi epu wentru ŋëriniei kuq meu feichi chafid.
Küme apolu ñidëfŋei kapachu. Fei meu kudunakëmkënoŋei wente kawitu.
Ñi ŋé meu feichi saku l·üiküil·üikúinaqkëlei pülku, maŋinaqmei këlen wampo adpële.
Fei meu wente saku ká reneŋkënoŋei kiñe trafla ka epu pichi mamëll kakülreneŋkëñolelei feichi trafla.
Fei meu feichi kupenka shiñumtëkuŋei miñche feichi moŋkol mamëll kakülkëlelu wente wampo.
Tëfachi kupenka reneŋrupai wente trafla takunielu kapachu.
Fei meu tëkulelŋei foton-lashu ñi wechun meu tëfachi kupenka, pichi katrüntëkuŋei ñi witëftripanoam lashu.
Wechun lashu shiñumrulelŋemei miñche fanelu këmpun meu, lonko tranatue adpële mëlelu.
Fei meu kiñe wentru nüi wechun lashu, ká meli wentru nüfi tëfachi kupenka witranakëmfiŋn kuq meu.
Petu femlu eŋn feichi nünielu lashu ká witrai; allwe naqkëlewei kupenka.
Ká ya! piŋn.
Fei meu feichi meli wentru kellwadkënuyewiŋn wente rentrü mamëll, melarnakëmfiŋn kupenka.
Kaŋelu witraniei lashu newentu ñi füinaqam doi.
Epe fëlpui wëla tëfachi füchá këmpun meu, pülli meu mëlelu, femkënoiŋn, përontëkukënoŋei wechun lashu fei meu.
Feichi küdau meu küme küfinakëmŋei kapachusaku;
chidchidüi ñi tripan ŋé saku meu pülku, walwalükëlen witrui pülku pu tranatue, amui këlen adpële, këlleqkëlelu mai tranatue.
Feichi meli wentru küfikënouma rentrü sakulen ka kom ñi felen, amui ialu eŋn.
Feichi pu domo welukoniŋn rëfüalu tëfachi pülku.
Kiñe domo niei kiñe chaiwe ka kiñe mëta-waka ka kiñe metawe.
Anümtëkupufi ñi chaiwe cheu ñi ŋëlkëlen pülku, epe ñamkëlewei pu pülku.
Ponwi feichi chaiwe ŋëli lif pülku, chaituŋei chaiwe meu.
Feichi lif pülku rëfüŋei mëta meu, wëtruntëkunieŋei metawe meu.
Apolu metawe ká wëtruntëkunieŋei mesheŋ meu; inau meu anükënoŋei, llounieam pülku.
Apolu ká tëfachi mesheŋ fei meñkuyei kiñe domo, wëtruntëkupualu trakal meu.
Feula pian ñi chumŋen trakal.
Kiñe trëlke-waka wallokatrüŋei üpël meu, chiŋküdkënoŋei: üpël meu apowechodkénoŋei.
Ká deumalŋei füchake korón.
Fei meu wëlakintulŋei meli moŋkol mamëll, raxiñke nüfkü niepei.
Fei tëfachi mamëll meu ñidëftëkuŋei trëlke-waka, iwalltëkuŋei trëlke, al·ükonlu ñi iwallŋn. Femel kiñe mamëll meu, fei nüŋei ká maméll.
Fei
traflonko kënoŋei wema ñidëfkëlechi mamëll eŋu, ká iwallelŋei trëlke-waka.
Femkënoŋei külalechi ka kiñelewechi mamëll; kom tëfachi meli mamëll iwallyeŋei ka traflonŋkokënoyeŋei; pichike welurulpakënoyeŋei ñi lonko , pilun reke.
Fei meu kintulelŋei meli üŋko chaqyuŋelu, yuŋëmyeŋei ka anümŋei pülli meu; üŋkolŋekei trakal.
Tunteke feichi mamëll ñidéftëkulelu trëlke-waka meu, fenteke mapu anümŋei feichi meli üŋko.
Deuma anülu, pëltrükënoŋei tëfachi meli mamëll trëlkelen, kiñeke pilun· meu kellwadpramtëkuyeŋei chaqyu üŋko meu.
Deuma pëltrülel tëfachi trëlke-waka feichi meli traqyu üŋko meu, fei dewi trakal.
Pëltrülei trakal feichi pu domo wiñamelyemei aponke mesheŋ-pülku, witruntëkunielŋei; afi wëla pülku pu tranatue, fentekënoŋei.
Rupan femel pu domo, fei wëñotui tëfachi pu wentru, ikënolu eŋn; ká kontui ñi küdawal eŋn.
Wëne nampiŋetui feichi füchá rentrü trapelkëlelu lashu
meu; nentulŋei ka kiñepële kënoŋei.
Ká nentulŋei feichi trafla epu pichike mamëll eŋn.
Nentuel kom, waichëfrulŋepai feichi kapachu-saku, küme adkënoyetui wente llaŋillaŋi-kawitu meu.
Fei meu ká takukënoŋetui trafla meu; ká kakülkënoŋetui feichi epu mamëll meu wente-trafla, ká pramelŋetui kupenka, mëkëdkënoŋetui füchá këmpun meu.
Ká amuletui pülku, welu newe femwelai ñi amun.
Ṉëltulu pülku ká rëfünentui ti domo rëfüuma. Ñi chumkemum wënetu ká femtui ñi wëtruntëkumeketun tëfachi pülku trakal meu.
Aflu pülku fei ñampiŋetui rentrü, kom wellimŋetui tëfachi saku, ütrëfnentuñmaŋetui ñi chafid-manshana.
Rupan wellimel ká anümtëkuŋetui kapachu llaŋillaŋi piŋechi kawitu meu, apolŋetui këlen tranatue mëlewechi chafid meu.
Fei meu chumŋechi ñi femŋemum wëne, kom re femnieŋei, kontëkuŋei pülku trakal meu.
Femŋechi küdaukefuiŋn tëfachi ché yem kuifi; epu antü, küla antü mekefuiŋn.
Kiñeke mu apolkefuiŋn küla, meli trakal, kechu trakal rume.
Kiñeke ká niefuiŋn faril ka tonel, - kuifi tripachi nafiu peŋefui tëfá-, fei meu tëkukefui ñi pülku eŋn.
Apolekëfkechi trakal taku kënoyeŋei trëlke-ofisha meu.
Felefui meli antü, kechu antü, fai wëla; chishkopülku pikefui tëfa yeŋn.
Feichi chishko kiñeke mu reyülmaŋekefui uwa-pülku meu; fei meu reyülma piŋekefui tëfachi pülku.
Femŋekefui ñi rume fainoam, allwe ñi llakoŋeam ka ñi doi al·ükënoŋeam.
Tëfachi pülku pütukefuiŋn füchake ché yem mëleyüm kawiñ.
CAPIÍTULO IX.
- COSECHA Y TRILLA DEL TRIGO
1)
Trilla a pies: Descabezamiento del trigo a mano; desgrane por parejas alegres que al compás de música indígena ejecutan sus bailes por encima de las espigas.
2)
Trilla a yeguas: Corte del creal con echonas; emparvadura y acarreo a la era; trilla con yeguas; limpiadura de los granos.
1)
Kuifi pichike tëkukefui ta ché yem: kiñe chaiwe alfid ka uwa; kiñe külko kachilla ka kawella ka awar; kiñe epu külko poñü; kiñe rali küllwi ka liñu, fenteke mëten tëkuŋan·kefuiŋn.
Feí meu akuchi pramuwnŋn meu; kelülu feichi kachilla,
kawella rume, duchetuŋekefui re kuq meu.
Duchetun piŋei nentuñmael ñi lonko - kachilla foron meu.
Femel tëkuŋei külko meu feichi lonko -kachilla; apolu külko ká ful·intëkuŋekei kutama meu; apolu ti kutama yeŋekei kawell meu, puwëlŋekei lila meu.
Re femŋechi wiñamŋekei itrokom lonko -kachilla.
Dewi wëla mapu-kachilla amutukei fill küdauma, wentru eŋn domo; iputukeiŋn ñi ruka meu feichi ñidol kurewen nielu duchetun-kawiñ. Ikeiŋn ilo-korü poñüuma ka pütokokeiŋn pülku mürke eŋu.
Fei rupan ilu eŋn fei piŋen·-ruka nielu feichi ñuwiñŋen: «Deuma ilelkawiñ mai, pui taiñ ñuwiñael», pifi ñi pu küdaukënouyeeteu.
«Mëlei kultruŋ?» pi kiñelu.
«Mëlei ka!» pi nen·-ruka.
«Pifëllka kai?»
«Ká mëlei, kom trür mëlei».
«Ya! Witramn mai!» piwiŋn «nüyeumn pu küñadomo», pikeiŋn.
Fei meu feichi pu wentru tufi man-kuq meu kiñe domo,
nüñmafi ñi welw-kuq; al·ün wentru nüukepifiŋn pu domo.
Femel feichi küñawen, koniŋn wirkon lonko -kachilla meu. Kiñe wentru dëŋulkei trutruka; feichi pu weche pifëllkantukei, ka kiñe domo trëpukultruŋkei, ka tutelu ülkantulei:
«Amulemu, papai eŋu; Newen mu ŋeai mu pënoafiel.
Feichi lonko kachilla».
Petu ülkantulu ka trëpukultruŋkelu feichi domo, ñuwiñnpëruiŋnfeichi küñawen, inalkiawiŋn ñi përun, rüŋküiawiŋn lonko -kachilla meu; ka weluwelutumekei ñi n·amun· eŋn traf pülli meu, ŋél·eyüketuyefiŋn tëfachi wirkolechi lonko -kachilla.
Feichi küñatuiauchi entru eŋn domo ká ülkantukeiŋn; kiñeke küñawen ülkantukei.
Feichi wentru fei pi ñi ül:
«Amuleiyu, küña;
Trankilmi, küna;
Tëfei rëŋan, küña».
Feichi domo ká fei pi ñi ülkantun:
«Amuleiyu, chachai; (*)
Kanshakilmi, chachai;
Iñche kanshalan, chachai».
Rumenka pikefui ñi ülkantun eŋn, ñi konpakefel mëten ñi lonko ñi pial eŋn, fei ülkantukefuiŋn, rünküiaulu wente lonko -kachilla.
Aflu ñi ñuwiñn eŋn fentekënoiŋn.
Ṉen·-kachilla kom ŋel·emkënotui ñi atechi kachilla.
Feichi ñuwiñuma ché, melëwechi pülku, ká pütukënofiŋn; aflu, kom amutuiŋn.
Tripachi küréf meu ŋen· kachilla nüi ñi pala liftualu ñi kachilla; koni ñi pichulafiel tëfá.
Kom liflu elkafi pu saku lliduka meu.
Femŋechi femkefui pu mapuche pichike ŋan·lu ñi kachilla eŋn; ñuwiñŋen piŋei tëfá.
2)
Doi fapëletu fentren pichike ŋan·kelafui pu mapuche, küla külko ka doi kontëkukefui.
Akuchi pramuwnŋen meu katrüŋekefui ichuna meu ka koŋiŋekefui auka meu.
Kiñe wentru nielu al·ün kachilla, aŋkülu ñi ketran «katrüafiñ» pikei.
Fei meu elukefi dëŋu ñi domo: «Dewai mudai ka al·ün mürke», pikefi.
Fei meu pepikaukei feichi domo, femi ñi pieteu ñi piñom.
Deulu fei pifi ñi fëta: «Deuma iñche kom pepikawn, eimi mëten mi piael feula».
Fei meu ká pepikaukei feichi wentru, werkükei ñi kon·a, iŋkatulŋeal ñi pu lof.
Chumŋechi ñi femŋemum feichi awëdn meu, ká femŋechi trürëmi ñi deŋu.
(Ṉëneltupe Cap. VII, wëné troi).
Fei kom akulu feichi pu kellu mapu-ketran meu konkei ñi katrüafiel eŋn ichuna meu.
Rupan kom katrüfilu eŋn, ká küpalŋei trëlke-manshun, ñidëftrapemŋei kiñe mufü trëlke meu, ñi wiñamŋeam tëfachi katrün ketran.
Fei meu ká akui tëfachi pu domo, mëlei ñi padüntëkuael eŋn feichi peñad-ketran.
Feyeŋn këchüŋkënofiŋn tëfachi peñad ka puwëlelkefi feichi kiñe wentru, mëlelu inëfkëlechi trëlke- manshun meu.
Fei tëfá llouniei feichi padün, küme eluniei pu trëlke.
Apoi wëla, fei meu wallpa ñidëfŋei trëlke-manshun.
Ká rulelŋepai lashu wente wirkon ketran, ñi füiam.
Kom küme füikënoel, fei meu lonko adpële feichi wirkon ketran ñidëftëkulelŋei kiñe fücharume
mamëll, ñi witraŋeam wirkon kachilla.
Femel fei meu tëkulelŋei feichi tiadol lashu, ka müchai mëten akulelŋei kiñe trarün manshun.
Rupan küme trarükënoel yuku meu feichi tiadollashu, fei kechaŋei tëfachi manshun.
«A lá, mañke, nawel!» piŋei ñi kechaŋeam eŋn.
Fei meu yefi feichi apon trëlke-manshun, puwëlkefi lila meu; teifupukefi pu lila.
Re femŋechi femi kom katrün ketran meu eŋn; rupan kom puwëlŋeiŋn lila meu, fentekënoiŋn.
Deu küdaulu eŋn, chumŋechi ñi imum awëdn meu ká femŋechi ikatuiŋn.
Ká mëlei külla, ñidolkënoŋei ñi pu kon·a meu.
Rupan ilueŋn ruka meu, fei kom amukeiŋn lila meu; yeŋekei fentren mürke ka al·ün mudai.
Kiñeke wentru yemei feichi kechan auka koŋiam, tëkuŋepai pu lila.
Konlu feichi auka ká kiñe kawellutun ché wemürulpakefi, wirarükëlekei ñi wemüfiel eŋn.
Tëfachi foron-kachilla küme püdëmkënoŋekei ñi pënoal tëfachi auka.
Fentren rupalu koŋiuma, fei ká pichi entuŋetukei pu lila feichi kechan auka.
Fei meu konkei pu kon·a, tuyekei ñi oiketa eŋn, ñi ká kënüntëkuam tëfachi pinu-kachilla.
Kom küme eltuel ká konpatui pu auka, ka femŋechi koŋiletui. Deumai wëla kom, fentekënokei.
Fei meu, tuchi ayüle ikei mürke ka pütokolekei mudai eŋn ŋelai ŋëñün.
Deuma deuchi koŋin, fei meu melarkonkei tëfachi pu domo pu lila, entuafilu feichi atechi pinu.
Ṉewenolu fücha pinu, pu wentru tuyekei ñi pala yeŋn, wëne konkëlekei feichi külla, inaniekeeyeu ñi pu kon·a.
- Tëfachi külla wentru chaq kurewen küllayeŋekeiŋu, feyeŋu dëŋulekeiŋu tëfachi küdau meu.
- Feichi pu wentru ŋëlëmkefi tëfachi ketran pod eŋu pu lila, pala meu mekefi ñi küdau eŋn, raŋiñ lila ŋëlëmkënokefi.
Feichi pu domo wallpa lila lepüntëkumekefi feichi kiñeke mëlewechi fën·ketran ina lila; fei puwëlkefi wirkon ketran meu raŋiñ lila.
Deuma kom ŋëlchi ketran, fei «pichulaiñ mai» pikeiŋn.
Petu ñi femnon eŋn pu domo takukënoyekei ñi lonko eŋn pichike ekull
meu ka küme adkënoukeiŋn ina wirkon ketran meu.
Kom adlu eŋn fei konkei ñi pichuln meli wentru, kishuke niei ñi pala eŋn.
Kümeeluwiŋn, trafyenieyeueŋn maŋiñ-kürëf.
Fei shiñumtëkui ñi pala pu ketran ka ütrefpramkefi wenupële.
Tëfachi lif ketram pu domo pële adkënonieŋei wëñonaqpatulu; tëfachi takuuma fën·-ketran (*) amui kürëf meu.
Feichi pu domo matuke lepüniefi feichi kiñeke pod naqpatulu lif ketran meu, fei meu doi lifi.
Feichi pu domo femkelu «wichultukeiŋn» piŋeiŋn.
Kom deuchi liftuŋen feichi wirkon ketran, fei káŋëlëmŋetukei feichi lifuma.
Fei meu ká iñamtuŋetukei; fei kom liflu fentekënoŋekei.
Fei meu wëla feichi ŋen-küdau domo tukei ñi kiñe pichi chayüwe, fei apolkefi lif ketran meu ka elukefi ñi külla-domo.
Kom femŋechi elukefi kakelu kelluuma pu domo.
Ká kiñe këtrüŋ mürke eluŋekeiŋn itrokom, keyü wentru.
Fei meu chalituiŋn, kishuke amutukei ñi ruka meu eŋn.
Femŋechi küdaulefui kuifi tëfachi füchake ché yem koŋin meu.
Deuma kiñelu meu kelluulu eŋn fei meu kaŋelu, ká nielu koŋin, ká femŋechi kellukefuiŋn.
Kuifi doi pëñipiwi füchake ché yem ka mëtewe moŋeyeelpiwiŋn, welu feula doi wedwedŋewei pu mapuche; füchá kaiñetuwiŋn.
CAPIÍTULO X.
- LA RUCA ARAUCANA
1)
El armazón de la casa: Aviso acerca de la construcción proyectada; los materiales; levantamiento del armazón.
2)
Techadura de la casa: Prevención y acarreo de las pajas; ejecución de la techadura.
3)
La comilona que da el dueño de la casa nueva: Orden de la mesa y clases de los comensales.
4)
Interior de la casa indígena habitada: Partes de la ruca y su instalación;muebles y trastos característicos, como camas, asientos, piedra de moler, bolsa zurrón; puerta de la casa.
1)
Feula rukan-dëŋu konümpaiafiñ, kom inañmaiafiñ chumŋechi ñi adkënoken ñi ruka füchake l·aku em.
«Niean rukan» (*), pi kiñe wentru, «loftuan», pi.
Pefi ñi kiñe ñidolkëlechi küme karukatu-ché: «Rulelpaian dëŋu tañi pu lof meu, eimi ñidolkënuayu ñi rukan meu», pifi.
«Femi mai, kümei ka» pi ñi lloudëŋun feichi karukatu.
Fei meu rulpai dëŋu ñi pu lof. «Rukaian», pi tañi wen·üi», piiawi, «kelluŋean» pi «lofküdawan», pi», piiawi.
«Iñche ñidolkënoŋen, fei meu «elufichi dëŋu» piukeiñ ta tëfá, «kelluaiñ» piukeiñ, piiawi.
«Feyërke mai, kümei mai, keiluaiñ mëten», piŋn.
Fill ruka rulpalu ñi dëŋu, kom feyentuiŋn tëfachi pu lof.
Fei ká wëltui ñi dëŋu tëfachi ŋen·-rukan-niealu meu feichi ñidolkënoel. «Deuma elufiñ dëŋu taiñ pu lof», piputufi ŋen·-rukan.
«Kümei!»
- «Chem piŋn?» ramtui.
«Kom feyentuiŋn», pi feichi külla (**).
«Kümei mai», pi ŋen·-rukan.
Fei meu feichi ŋen-rukan-ŋealu amui mawida meu, nentualu kom mamëll ñi elmamëlltuaqel.
Katrüi epu tara (*) traqyuŋelu, ka kiñe fücharume nor mamëll, ŋeal kuikuipaŋi; ka kayu fücharume üŋko, ka epu füchake wima, solera ŋeal; ka pidüllel, ka fentren farilla, ka al·ün pichike üŋko; ká katrüi tëfachi kom vionis.
Kom katrülu ñi mamëll fei witrakefi trarün manshun meu.
Deu witrafilu fei küme kafyekefi tëfachi üŋko-poste, fill tëfachi pidüllel, ka tëfachi vionis ñido meu katrütëkukënuyekefi.
Deulu ñi adkëno ñi mamëll, fei ŋillakintukei pu kellu ñi pramkënoŋeal tëfachi elmamëll.
Trautuiŋn.
Fei meu wëne anümŋekei feichi epu tara.
Deu anülu ká pramelŋei feichi füchá wif nor mamëll, kuikuipaŋi piŋei, llochontëkukënoŋemei traqyu tara meu.
Fei meu ká anümyeŋei feichi füchake üŋko külake kénoŋei kiñekepële ruka.
Kom anülu ká pramelŋei kiñepële füchake wima mamëll, fei femel pramelŋei feichi küla kakülkëlechi pidüllel.
Fei meu feichi pichike üŋko ká anümyeŋei wallpa kadil ruka meu. Kom anülu eŋn ká reneŋpramellŋei füchake farilla ñi traqyu meu feichi pichike poste, kütukënoyelŋei ka trarükënoŋei fei tëfachi traqyu meu.
Kom küme trarüel fei pramelŋei tëfachi vionis, kütukënoyeŋei wentw tëfachi füchake farilla pichike poste meu mëlelu, wallpa femkënoŋei.
Feichi wechun vionis melarpuyei kuikuipaŋi meu; fei meu ká küme trarükënoyeŋei nüpu foki meu.
Fei tëfachi ruka wigasŋei; ká ruka ká deukei, fei nielai wigas re füchake farilla anümyeŋekei pülli meu. Fei tëfá lliu-ruka piŋei.
Kom deulu ñi elŋen ká farillatuŋekei.
Prakei epu wentru wente ruka, yekei foki kishuke yeŋu.
Feichi naq mu mëlechi ché nüufünpramelkeeyeu tëfachi kiñeke farilla.
Fei lloukeiŋu, trarüntëkuniekefiŋu vionis meu;
küme füyümtékuyekefiŋu foki meu.
Re femŋechi femniekeiŋu kom wallpa ruka; dewi wëla fentekënoiŋu.
Fei meu fücha ikeiŋn, ilotukeiŋn, kofketukeiŋn, mudaitukeiŋn kom feichi elmamëlluma.
2)
Aflu ñi in eŋn, fei piŋen-rukan-ŋelu: «Feula mai dewi ñi elŋen mamëll, mëlei mai ñi fërenemoafiñ küna meu», pifi ñi pu lof.
«Felei mai», piŋen; «wüle mai konai iñ katrükünan».
Fei meu tei pi ŋen·-rukan: «Elaiñ mai mari antü ñi troŋëmŋeam ñi ruka. Mëlel mai iñ afmayewal, nüŋeal uwa ñi dewam pülku, ka kintukaŋeal feichiiloalchi kulliñ.
Deu kom pepikawn ŋele, fei meu witraŋeai tëfachi küna».
Fei meu koni ñi katrükünan eŋn. Ká feichi pülku fill ruka meu deukelei.
Deuma llëküle el antü, witraŋei feichi küna (lin ŋeai, chenu ŋeai, trome ŋeai, kaíŋeai); kom puwëlŋei elmamëll meu, wallpai ñi wirkokënoyeŋepun.
Feichi meu kál·aŋëmŋekei kulliñ.
Kom witrael «feichi antü llaqrukaiaiñ» piŋn.
Fei téfachi antü ká afümkënoyeŋei feichi ilo ka kofkeŋei.
Ká pepikawiŋn pu domo ñi këchaiafiel ñi takun eŋn, kom küme elkënoi ñi kümeke tëkutu eŋn.
Feichi pu wentru koni ñi llaqrukan eŋn, pun·-mai ñi meken eŋn.
Fei meu fentekënoiŋn ka ikeiŋn.
Deuma wëdatualu eŋn: «Wüle mai afentuan rukan», pi feichi ñidol-rukan.
Fei meu wün·man meu kom trautuiŋn ina we ruka, koni ñi troŋëmrukan eŋn.
Prayei wente ruka kiñe meli wentru, yeniefi ñi foki eŋn komillwelen (*).
Deu mëlepulu traqelelŋeiŋn kiñe fücha farilla, küme nor ŋelu.
Ká ütrëfpramelŋeiŋn al·ün koŋka-küna.
Fei llouniei kiñe wentru ka ŋëriniefi tëfachi miñche farilla meu; trawëlkëlei ñi kiñe wechun vionis eŋu.
Kimel ñi al·ütuwn feichi ŋërin küna, - kiñe nüfku tupei ñi ŋëriŋen, fei shiñumrulŋemei téfachi komilwe pu küna meu (**).
Feichi komillwe niei foki, wechun foki përontëkukënoŋei feichi farilla meu mëkëfalu küna.
Pu ruka ká mëlei ká kiñe wentru, «tëfei» piŋei.
Fei llowi ka witrakonpafi komillwe fokilen; doi kiñe nüfku niepei téfachi foki.
Fei meu witrakonfilu tëfachi foki komillwelen ká sichorulpatui wente ruka pële feichi komillwe.
Fei ká nüi feichi wente mëlechi wentru, ká femŋechi witranpramfi tëfachi foki kiñepële farilla meu.
Fei meu ká sichorulmetui kañpële farilla meu pu ruka pële; wente feichi farilla rulmei foki.
Ká witrai pu ruka mëlelu.
Femŋechi amulei ñi küdaufiñ eŋu feichi ŋërin küna.
Kom üfi wëla, fei meu doi newentu witrai ñi foki feichi miñche ruka mëlelu.
Petu witrael ponwi pële, feichi ŋërinielu küna nüi kiñe fücha mashu, fei meu mëtroŋkütuyefi feichi farilla, ñi doi füiyam küna.
Fei meu feichi ponwi elmamëll mëlechi wentru trapelkënofi ñi foki kiñe vionis meu.
Felel küme mëkëfkënowei feichi trokiñ küna.
Fei meu «ká küna küpape», pi feichi ŋërinielu.
Ká ütrëfpramelŋei koŋka, llounielu káŋëriniei miñche farilla meu. Káŋënefi ñi fentetuwn. Fei meu mëkëftuiŋu feichi ponwi mëlechi wentru eŋu.
Chumŋechi wënetu ñi femum eŋu, ká femkatuiŋu.
Re femi tëfachi kakelu üfrukapelu; inaukeiŋn ñi küdawn eŋn.
Epuñpële ruka femniekeiŋn, al·ünprakei tëfá yeŋn wente ruka.
Ina epuñpële wechun kuikuipaŋi meu elŋekei kiñeke pichike wechod, «willololo-ruka» piŋei, epuñpële elŋekei, ñi tripaiam fitruñ ka umaiam achawall.
Ká wente meu troŋëmŋekei wif fentepun kuiluipaŋi, fei «padalruka» piŋei. Feichi padalruka elŋekei ñi waqnoam ruka.
Kom deulu eŋn naqpatukeiŋn. Fillpële wallmekintukei ñi we ruka yeŋn; «feula tutelu ruka deumaiñ» pikeiŋn, ayüukeiŋn.
3)
Fei meu feichi ŋen·-ruka fei pifi ñi pu domo: «Kowëlmn, ñi këllumtuam pu küdaufe».
Fei apokënoŋei kiñe patia ko meu.
«Ká elŋepe trëlke ñi anüam tañi pu lof», ká pifi ñi domo.
Fei meu elyeŋei feichi trëlke, epu wifkënoŋei. Fei meu wëla «konpamn» piŋei feichi troŋëmuma. «Eimi fau ñidolanüaimi», piŋei feichi külla.
Kom anüiŋn we ruka meu.
Feichi külla eluŋei ñi challa korü; ká eluŋei epu patia afün ilo ka epu chiñü kofke; fei wëdalelkefi ñi pu kon·a.
Kishuke kon·a elufi kiñeke rali korü, ka feichi afün ilo melike katrün elufi eŋn; feichi kofke ká melikekënoŋei.
Feichi pu witran, - al·üŋeiŋn, - wichuke anümŋeiŋn pu ruka.
Ká feyeŋn llaukeyeŋei katrün ilo eŋn ka kiñe kofke.
Doi nielu wen·üi, doi ŋei tëfachi llauke.
Ká feichi kolle elunieŋeiŋn ñi katrüŋelëm eŋn. Femŋechi kom trafkei, kom ikeiŋn (*).
Rupan ilu eŋn, feichi pu lof káaluŋei kiñe füchá faril mushka-pülku.
«Mn trokiñtuael tëfachi pülku», pifi ñi külla ŋen·-ruka.
Fei meu kiñe metawe meu entuŋei pülku; kom kiñelküdau eluŋei tëfachi pïlku yiwe meu; fei pütuiŋn.
Aflu metawe ká entuŋetui faril meu. Feuchi pu witran eŋn pu kolle ká llaqnieŋeiŋn.
Fei meu wëla komtripa reyükapütuiŋn; wün·makei ñi pütun eŋn.
Mëlele wiŋkapülku doi ŋollikeiŋn.
Ká antü mëlewechi pülku, fei chiŋatukeiŋn.
Fei afkei rukan.
4)
Konaiñ feula mapuche ruka meu iñ kintuwëlafiel chem ñi mëlekëfn ponwitu.
Küla wellin niei wigas-ruka: doi ponwipële mëlei lliduká,miñche pidüllel mëlei raŋiñ-ruka, ka epuñpële kadil traf-ruka.
Doi al·ükon rupai katrüntëku-lliduka.
Feichi katrüntëku pichike üŋkolŋei ka melike farillatuŋei; ká pramelŋei trome, kütëftëkuyeŋei foki meu.
Ponwi feichi lliduka wiñamtëkuŋemei trakal (1) ka karka (2), elpülkupeyüm; ká këlilwe (2), afülkupeyüm pülkú; ka mesheŋ ka faril.
Ká puwëlelŋei kachilla, kawella, poñü, alfid awar, liñu, küllwi; fill ketran.
Ká mélei arofa (3), ka metawe (4), ka charu (5), külko (6), chaiwe (7), chiñü (8), llepü (9), chiñüdwe, kakeume widün challa, kake weshakelu ká elkënoŋekei pu lliduka.
Raŋiñ ruka meu elŋekei kütralwe, epu kütralwe, al·üleyüm rukawen ché ká mëleyüm epu kure.
Senchu kütral, pichin kadilpële, elŋekei, meli füchake wima, këllwadkënuyeŋeam wütrü uwa ka trapi.
Kadil traf-ruka epuñpële deukei katrüntëku mëleam kawitu; fei meu umaqtukei ta ché.
Feichi kawitu katrülŋei meli pichike üŋko traqyuŋeyelu, ka epu kémpun-maméll.
Rupan anüel tichi üŋko reneŋpramelŋei feichi këmpun, lonko adpële kiñe, kaŋelu
noradpële.
Kom deulu ká katrëyelŋei doi füchake këmpun-mamëll norŋeumelu, fei ká melarpramŋei wente epu këmpun, foki meu trarükënoŋei, ñi kawituŋeal.
Fei meu ká pramelŋekei salma; lonko meu elŋekei feichi metrül kachillantu.
Af meu pramelŋekei al·ün trëlke-ofisha, pontro, makuñ, ikülla; ñi ültuluwam.
Femkënoŋekei mapuche ŋëtantu.
Mesa nielafui kuifike ché.
Ñi anüm niefui kiñeke mu pichike waŋku ka moŋkol mamëll, fei metrültuŋekefui.
Kom kake ché pülli meu anünaqkefui l·apëmkëlechi trëlke-ofisha meu.
Anüyüm pu wentru puñma meu welulkei ñi n·amun· eŋn; pu domo mëchamtëkukei ñi epu chaŋ n·amun·.
Anüyüm pu mapuche ñi ial eŋn, elelŋekefui trëlke-ofisha pülli meu, fei meu anükefui.
Kom feichi rali apon iaqelkëlen anükënoyeŋekefui pülli meu.
Feichi pu lonko reneŋnakëmelŋekefui wente trëlke-ofisha kiñe pontro ka kiñe metrül, anüyelu eŋn rekültukefui metrül meu.
Ká mëletui fill ruka meu feichi mürkepeyüm.
Dewam mürke elŋekei pülli meu kiñe trelke, trëkum piŋei, mël·awe rume. Wente trëkum elŋekei kudi; miñche lonko kudi ká elŋekei kiñe mamëll trëfëlkëlelu, ñi iŋudnaqam mürke këlen kudi pële mëlechi trëkum meu.
Ká pramelŋei ñumkudi. Femel trunantëkuŋei feichi kotün.
Fei meu epuñpële kuq meu tunieŋei tichi ñumkudi ka üŋërkëtuyeŋei kotün ñumkudi meu.
Feichi mürke elkakŋnoŋei yapaq meu, llafañ piŋei kai.
Káŋamchemchi weshakelu mëlefui ruka meu: kom küdaukawe, ka chilla lamalen, ka yuku, tiadollashu, al·ün challa afüam iaqel, feichi elchadipeyüm troŋtroŋ, ka rali, ka witrü, ka yiwe, ka mëta; fill, pepi konümpafal-lai itrokom.
8 Ñi elŋeam deu plata, kümeke takun, kake faliŋechi weshakelu kai deumakefui feichi soron.
Kiñe ofisha tuŋei l·aŋëmŋeal, kal·ŋenolu, we kediñ.
Deu entumollfüñŋele, iñaŋe n·amun· pële yechilŋei ñi roŋen. Chaq ñi epu n·amun· meu katrüñmaŋei ñi trëlke.
Fei meu traupulu këlen pële feichi witrar.trëlke, fei wëla kiñewn yeŋei ñi roŋen, felen nakëmŋei.
Deuma fëlpuulu pel·pële katrüñmaŋei ñi lonko feichi ofisha ka ñi epu troi n·amun·.
Fei meu wilurnentuŋei trëlke, sorontripai, fei meu soron piŋei.
Entuel feichi soron ká apolŋetukei pinu meu, küme pëmënkënoŋetui.
Fei piwëmŋekei antü meu, piwülu, fei ŋëñküŋekei kuq meu. Rupan sofalu fei küme adkénoŋekei ñi elŋeam tëfachi weshakelu; trarükënoŋetukei ñi llaŋkütripayenoam ñi elkan weshakelu.
Fei tëfá ñi kakonfel tëfachi pu mapuche kuifi.
Kom ruka mapuche kiñe wëlŋiñ mëten niekefui, epe rumel nülalekefui; epe rumel nülalekefui; nürëfwe nielafui, feichi mu ŋenolu kam rukakontuwn; mëtewe kimnolefui füchake ché yem.
Re kiñeke ruka niefui ñi nürëfŋepeyüm weshake trafla
meu. Tëfachi trafla deumakefui toki meu.
Deulu katakefuiŋn ka feichi katan meu küntakënoyekefuiŋn pichike koron-lashu meu.
Femŋechi nürëfwe meu kiñeke mu nürëftëkui ñi wülŋiñ ruka yeŋn.
Akulu wëla pu wiŋca fei tripai fücháŋënen, ká mëlei rukakontuwn; fei ká deumai wiŋka wëlŋiñ eŋn; fei rneu nürëftëkuniewi pu mapu ché.
CAPIÍTULO XI.-VIDA DOMÉSTICA
1)
Vida del narrador en aquel tiempo: Sus trabajos, su casamiento, sus hijos.
Descripción de la cuna indígena.
Cambio de puebla de sus padres.
2)
La mujer indígena: Su tratamiento de parte del marido, sus obligaciones y derechos; las mujeres de hombres polígamos entre sí.
Vida conyugal.
Triste situación de la joven núbil.
3)
Saludos y retos: Modo de saludarse los parientes; las relaciones de parentesci entre los mapuches; denominaciones de amistad; expresiones de cariño.
Retos entre hombres; insultos entre mujeres.
4)
Vestuario y adornos: Trajes del hombre; de la mujer: Adornos de chaquiras; alhajas de plata; fabricación de las últimas.
Adornos de la montura.
1)
Wëñe fei pin: Ñi akutuel Santiago akutun kishu ñi mapu meu, Raukenwe piŋei.
Pichiñma ñi mëlepatuel, fei meu kiñe tripantu küdaumen P.,Constancio meu.
Rupan küdaumeel Bajo Imperial ká wëñomen ñi ruka meu, kellupatuken ñi chau meu, ka kiñewn küdaukeiyu ñi peñi Felipe iñchiu.
Feichi meu kake küdaukelafui ta ché, re kelluniekakefuiŋn, lofküdaukefuiŋn.
Deuma entufiñ kiñeke tëfachi lofküdau; fei pin chumŋechi ñi awëdŋeken uwa ka chumŋechi ñi pramŋeken kachilla eŋu koŋiŋeken, ka konümpafiñ téfachi rukan dëŋu.
Mufü küla tripantu mëlekafun Raukenwe raŋiñ pu mapuche.
Epe ŋoimatufun ñi kristiano dëŋu, inakekefun mapuche ñi fill ayekan dëŋu ka ñi kakeume kawiñ meu eŋn.
Deuma entuyefiñ feichi palíñ ka ñi deumakan uwa pülku eŋu manshana pülku eŋn; kom feichi dëŋu iñche kishu inakefun.
Fei meu wëla iñche kureŋen.
Fücha Painemill ñi ruka meu peniefiñ kiñe üllcha domo, fei tëfá ayüfiñ; María Maŋiañ piŋefui.
«Eluan tami deya», pifiñ Painemill.
Fei elueneu.
Femhechi mëten niewiyu.
Tëfachi füchapra üllchalefui, tutelu, aifiñ dompŋefui; ká mëtewe niefui kümeke takun; ñi lonko apolefui deu plata meu keyü ñi rëku. Niefui lamŋen tañi küme domo em.
Fei «mafüaen» pieneu. Petu ñi fei pieteu kutranrumei; yepukaeyeu feichi kutran íemŋen l·ai. Fei meu ñami ñi mafüafuyel.
Kimlu P., Constancio ñi kureŋen mapuche ad meu llanküi.
«Chumŋelu femimi?» pieneu; aün meu wëla llakopiukerkei.
Iñche ká llükafuiñ, pewemelafuiñ.
Welu ká pepaeneu P., Constancio. «Deuma niefimi tëfachi domo, welu kasaraiafimi; femëlmi fëlëmafimi Diós ñi dëŋu meu», pipaeneu.
«Feman mai», pifiñ.
Fei meu pichin wëla iñche kutrann; fei ñi kutranel mëtrëmelŋen P., Constancio. Akui; fei meu kasaralpaneu. Femŋechi wëla küme moŋeiyu.
Deuma yu niewel koni yu trür küdawn.
Iñche ketramapukefun, fill ketran tëkukefun, welu pichike mëten.
Fei ruka meu mëlekefui, fill deumaniekefui feichi iaqel ka feichi düwen kai.
Deumakefui, makuñ, pontro, lama, chañuntëku (1), ñi pepikakënofiel tëfachi kom füu; ká kümekechi ŋëpükakefui.
Ká choyüiyu, ditulfuiyu nien reqle pu pëñeñ.
Fei tremëmfi kupülwe meu rekülkënokefi.
Feula fei pian ñi chumŋen mapuche kupülwe.
Elelŋei pichike trafla, pichi wampolei; feichi epu trafla epuñopële kadil kupülwe mëlelu doi füchakënoŋei ñi wif, maichitripalewei lonko pële ka n·amun· pële kupülwe; «n·amun·ŋei» piŋei.
Ká tulŋei kiñe damin küna kawitu reke femkënoŋei; fei chenu piŋei.
Ká deumalŋei kiñe fücha rume trarüwe; üren piŋei; fei ñidëftükulelŋei tëfachi epu wechodŋechi trafla kadil kupülwe meu mëlelu, wallpa ñidëftëkukënoŋei n·amun· pële, elelŋei pilun feichi üren; ká deumalŋei kiñe pichi pollkü (pürkuwe piŋefui füchá kuifi), ka kiñe chape, ka kiñe chëmfülwe, ka kiñe witrachëmfülwe.
Kom femŋechi trürlu, fei tëkuŋei feichi llushu-pëñeñ pu kupülwe, küme impolŋei ekull meu.
Rupan impolel, feichi chenu ká impolpraŋei n·amun· pële feichi pichi ché.
Femel fei wente chenu rulŋepai feichi chape ka doi rëkupële rulŋepai pollkü.
Feichi chape trapeltëkulŋei kiñe pilun feichi kiñepële üren; fei meu rulŋemei wente chenu shiñumtëkuŋemei ká pilun üren meu kañpële mëlelu; fei meu ká rulŋepatui
wente chenu ká femŋechi shiñumrulŋepai fapële mëlechi ká pilun üren meu; femkiaurulŋei feichi chape rëku pëñeñ adpële; aflu chape, feichi pollkü ká femŋekei.
Küme trarünakëmŋei chenu feichi chape eŋu pollkü meu, ka küme takulewei feichi pichi ché miñche chenu.
Rupan kom trarükënoel feichi pëñeñ kupülwe meu, fei tükulelŋei chëmfulwe tëfachi epu kadiltrafla meu ina lonko pële.
Fei meu witrañpramelŋei feichi witrachëmfulwe, lonko kupülwe meu trapeltëkulei, fei iyuwëdrulŋepai wente chëmfülwe ka trapelnaqŋemei tëfachi pichi pollkü meu trarüntëkumelu feichi chenu rëku pëñeñ adpële.
Felelu chëmfülweuflunpramelŋeikiñe takun.
Femŋechi küme takunkëlewei tëfachi llushu, welu fël-laeyeu feichi takun uflunpramkëlelu wente chëmfulwe; fei meu trëflai pëñeñ.
Tëfachi kupülwe pichi chelen kadiltëkuŋekei trafruka.
Feichi pëñeñ witralelu pu kupülwe leliniekefi ñi ñuke ka kom pu ruka miauchi ché ñi tüŋkëlen.
Küpa umaqlu elŋekei kawitu meu kupülwelen, fei meu küme umaqtunmukei.
Nümalu feichi pëñeñ, fei chiŋoŋei, ká wiŋëdkiawëŋei kupülwelen wente pülli, feichi
naqpële mëlechi n·amun· meu witraiawëlŋei kupülwe.
Fei meu ñaufukei tëfachi llushu; ñaufunolu tukefi ŋen·-pëñeñ kupülwelen ka felen moyolkefi.
Femŋechi tremi mapuche pëñeñ.
Welu tayu yall, nieyelu epu tripantu, küla tripantu kom l·ayekai; femŋen turpu nielalufiuyu yall, l·akonkëleyekaiŋn mëten.
Ká fei, tañi kure, kutranlu tëfachi kólera kutran meu ká lakai, kiñe pichi mal·en tranakënorpufi kupülwe meu.
Welu deu rupalu feichi malón ka wëñomelu iñche Argentina, fei meu wëla l·ai ñi kure yem.
Petu moŋelefuiñ kom iñchiñ; iñche, ñi chau ka ñi ñuke, ñi peñi ka ñi lamŋen ka tañi domo tëfachi Raukenwe meu. Fei meu chumël antü akui kiñe füchá wentru, Foyeko mapu tuulu; niepefui doi pataka tripantu; Lefian piŋefui.
Fei pepufi Painemilla. «Kintuŋepe ñi chokëm, eimi mi aŋe meu dëŋuafiñ», pifi Painemilla.
Fei meu mëtrëmŋei ñi chau, feichi fücha ñí chokëm tëfá.
Fei akui Painemilla lóŋko meu, pepufi ñi weku, chalipufi.
Fei pi Painemill: «Akui tami füchá weku, «kintufiñ» pieimeu; ayeu mëlei küme mapu,
welliprai, ŋelai che, fei meu anüpuaimi pieimeu», piŋei ñi chau.
«Feyërke mai», piñi chau.
Fei meu dëŋui feichi fücha Lefian: «Kintukeyu mai, chokëm, fau mëleimi wesha mapu meu; ayeu mëlei tutelu mapu; fei meu mëlepuaimi», pifi ñi chokëm.
Fei meu feyentui ñi chau.
«Amuan mai», pi.
Ká elufi dëŋu tañi domo; «Kintuŋepan ta tëfá, amuan mai tëfachi Foyeko mapu meu», piñmaŋen ñi ñuke.
Fei meu ká feyentui ñi ñuke.
Kom feyentulu eŋu, fei wiñamtuiŋn, n·opaiŋn tëfachi Foyeko mapu meu.
Welu iñche mëlekan tañi Raukenwe mapu meu, Aweyeku piŋei cheu mëlefui ñi ruka.
2)
Mapuche ruka meu ñidolkëlefui wëne tremkëlelu wentru; fei ŋënekefui kom ruka meu mëlechi ché.
Feichi ñidolwentru ñi wënen kure, fei ká ñidolkëlefui kom kake domo meu.
Kuifike pu lonko niekefui küla ŋeumel meli kure; feichi pu kon·a niekefui epu kure.
Küme femniekefuiŋn ñi pu kure yeŋn; welu kiñeke mëtewe kewakefuiŋn ñi pu domo, allfükefuiŋn mamëll meu, petu chüŋarükefuixn kuchillo meu.
Doi kuifi ká mëlefui lonko Kolüpi ka Marileu ka Maŋiñ ka Iŋall ka Nekulpaŋ Zúñiga.
Fei niekefui epu mari kure, kiñeke doi pikefui, piam feichi che kimyepalu chi dëŋu.
Fei tëfayeŋn l·aiael meu eŋn: «yeyean ñi kiñe domo doi tutelu, rëŋalŋeali eltuwe meu, atal·tëkulelmoan», pikefuiŋn, piam.
Feichi kümeke pu wentru küdaumaketui ñi pu kure ka ñi pu yall eŋn, mamëlltualu, ketraialu rume lelfün meu.
Pu domo ruka meu küdaukei, deumaniekei fill iaqel: kiñeke mu korü- poñü ka ilokorü, kaŋen kuram-korü, fei iŋekei saŋku mürke yeŋu; ka deumakefui lua·korü, ka kollof-korü, ka llaqe-korü, ka iltafën·-korü poñüuma, ka afümŋefui feichi mëltrün eŋu kakon kachilla, ká kachilla-mësha eŋu awar-mësha ka kaŋkan ilo, ka fentren kekeume ial ká.
Rupan küdaukei wentru, feichi pu domo pewütui ñi fëta ruka meu, entulŋei ko ñi këllumtuwam, elelŋei trëlke ñi anüam.
Fei meu eluŋekei tëfachi ial deulu.
Kishuke elufi ial ñi fëta feichi kiñe wentru meu trafkëlechi pu domo.
Nielu epu kure eluŋei meli rali iaqel,
nielu küla domo eluŋei kayu rali, welu kakeume ial, kiñe ilo-kurünei, ká domo re poñüŋei, kaŋelu deumai kuram-korü saŋku mürke yeŋu.
Feichi mürke mëñalŋekelai; rupan korütulu ta ché, feichi mürke iñaŋe mu iŋekei koyeŋu.
Ka mëleyüm pülku, feipütokontëkuŋekei.
Epu naq iŋekefui mapuche ruka meu; wëne epe raŋiñ antü, fei «pu liwen in» piŋekei; ká konn antü, fei «umaltrafuya in» pinekei.
Kuifi nielafui chadi.
Ñi kotrüñmaŋeam tëfachi ial yeŋemekefui l·afken· meu chadiko, feimeu kotrüñmaŋekefui fill iaqel.
Ká tëfachi fücha launa l·eufü meu, Fudi piŋekei, kiñe fücha mesheŋ kontëkuŋekefui raŋi l·eufü; tunieŋekefüi kiñe mau-def lashu meu, tëfachi mau niepei pura nüfku, kiñeke doi.
Feichi mesheŋnaqkëlei pu l·eufu; fitupui wëla ponwi, fei femnieŋekei pichi al·ün meu, kimel ñi apon wëla witrañpramŋetui.
Fei meu kotrükotrütuŋei ñi niel chaŋellkuq meu.
Kotrülu yeŋekei ruka meu; fei meu kotrüñmalŋekei ial.
Tëfachi kotrün ko nentuel ponwi l·eufü «fudi» piŋefui, «fuditun» küdauŋeal meu ñi nentuŋeal, «fudiwe» cheu nentuŋekefui tëfachi chadiko.
Fei meu mai «Fudi» piŋei tëfachi launa l·eufü.
Feichi kiñe rukawen pu domo kishuke kütralŋekefui ñi deumalpiyüm ial eŋn.
Ka feichi wentru epuŋelu, meliŋelu ñi kure, kake tëkulkefi kom kakeume ketran eŋn; kishuke niei kishu ñi mapu ketran.
Akulu prammuwn wichuke elkei ñi ketran eŋn.
Welu kom kelluukeiŋn pramketrann meu eŋn.
Chemken küdau meu kelluukefuiŋn feichi kiñe rukawen domo, kümelkau-këlefuiŋn; koñüayüm kiñe eŋn, ŋënaituukafuiŋn; welu mëritufe ŋeweiŋn ka lladküleweiŋn pu piuke eŋn.
Kishuke niei ká ñi achawall eŋn tëfachi kiñe wentru meu trafkëlechi pu domo, ká femniei ñi kulliñ eŋn.
Fachi fëta, ayüle ñi femŋechi kiñe kulliñ, ramtufi ñi kulliñ «Fendeaiyu tëfachi waka, pifi ñi kure.
Maílu ti domo, fei meu wëlkei ñi kulliñ, welu maílai, wëlkelai.
Kiñeke mu wentrukenuukei, fei meu
newen meu wëlmakefi ñi kulliñ ñi domo, mainole rume.
Nielu epu kure, küla, meli kure rume fei n·omeñmaukei wichuke katrüntëku epuñpële trafruka, mëlealu kawitu ŋëtantulen.
Fei meu feichi wentru epu kure nielu, epu trafuya umaqkei ñi kiñe kure meu; fei wëla kañpële rupakei, ká epu trafuyakei ñi inan kure; nielu küla kure, meli rume, re famiaukei epu trafuya meu.
Moŋefule kureŋechi fotëm chau ñi ruka meu, feichi puñmowen dëŋuukelafuiŋu, piam, chaliukelafuiŋu, leliwëluukelafuiŋu rume, fente ñi vewewn meu eŋu, piam.
Mëlefule fëtaŋechi ñawe, feichi llallawen ká femuukefuiŋu, piam; welu feula felewelai.
Fëtaŋealu ñi ñawe, feichi ŋen·-ñawe ŋillatuñmaŋekei.
Fei meu «fëtaŋeaimi mai» pifi ñi ñawe.
Newemaikelafui feichi kauchu. «Mëlei mi fëtaŋeal mëten» piŋei, «wëlayu mëten; kishu ŋëneukelai domo» piŋei.
Fei meu mëlei ñi maiken feichi fütapëra.
3)
1) Akuyüm witran kiñe ruka meu, fei mëtewe küme llouŋekefui.
Witrapalu lepün ruka meu «Mari mari» pipakei; fei tripakei kiñe kon·a chalimeafilu.
Feichi domo ŋen·-ruka kintukei kiñe trëlke, pontro rume; fei elkei pülli meu, - waŋku nielafui kuifi-, küme adkënokei.
Fei «konpaŋe» piŋekei feichi witran; «fapële anüŋe» piŋekei.
Akule domo witran, fei ina kütral anümŋekei, wentru witran doi wëlŋiñ pële anümŋekei.
Pu domo, puyüm witran ruka meu ŋenoyüm wentru, lloukelafui kiñe witran no rume, «nielai ŋen·-ruka», pikefui mëten.
Rupan anülu konkei ñi chaliŋen.
Tuchi rume ché mëlekëflu pu ruka chalifi, mankuqelfi; kishuke nentukei ñi chemyefiel feichi witran.
Fei ñawe-ŋillañ ŋelu: «Eimi ŋillañ», pieyeu chedkui, ŋe·n-ruka; «Eimi llalla», chalieyeu ŋen·-ruka domo; «Eimi kenpu», pi ñi fotëm ŋen·-ruka, ka ñi chalifiel ŋen·-ruka nawe fei pi: «Eimi kërun», Pi.
Feichi witran moŋeyel ká femŋechi wëñochalitui: «Chedkuiŋillañ! - llalla! - kenpu!
- kërun!» pi ñi wëñochalitun.
Feula entuafiñ kiñekëfchi tañi chemyefiel ñi mollfüñ, itrokom tañi moŋeyel.
Konümpaiafiñ iñche tañi tuwn, tañi füchake pu trem em, tañi elche, tañi küpal eŋu ñi elpaelchi pu yall tañi adwen.
Ká peŋelkünuafiñ tañi fëlkonmom ŋillañdëŋun meu iñche ka kiñeke kiñewen, keyü kiñeke adkantu üituafiñ (1).
Iñche nien chau ka ñuke, tañi yalluyeeteu; fentren ñi poyefiel meu eŋu, papai ka chachai ká mëtrëmfiñ.
Deuma nielu mari pura tripantu trokiuwn, fei meu kureyen, mapuche ñi ad meu nuewiyu.
Fei meu wëla yalliyu, pëñeñi tañi domo; femŋechi nien choyün.
Iñche yallyefiñ kom eŋn; «pu fotëm ka pu ñawe nien», ká piken. Welu ñi kure re pëñeñyefi itrokom ñi fën·-pue; kakekënuayüm ñi koñintu fei pikei: «Nien wentrupëñeñ ka nien domo-pëñeñ», pikeí.
Fei tëfachi pichike ché ñuke yeŋn fei tañi elche, kuñil rume, tañi ŋënaitunien piken ká.
Kureŋen meu nien chedkui-ŋillañ eŋu llalla, ñi epu trem tañi domo.
Fei püñmo ka n·an·ën yeñmaeneu tañí chau ka ñuke; wichulei mai ñi dëŋun domo, al·ün rupa femfali: «Wentru- dëŋun mëlei ka domo-dëŋun ka mëlei», pi ñi adfeleken mapuche.
Deuma kasai tañi pu yall kiñelketu.
Püñmo yeñmafiñ ñi kure tañi fochëm ka ñi fëta tañi ñawe ñawe-ŋillañ.
Ká kalei ñi yefiel eŋu tañi kure; llalla yeñmafi ñi fëta ñi domopëñeñ ka n·an·ëŋ yeñmafi ñi kure ñi wentru-pëñeñ.
Femŋechi meli chemyewn ŋei tëfachi ŋillañdëŋuwn meu:
Feichi chau, nielu fëtaŋechi ñawe, eŋu ñi fëta ñi ñawe ŋillañwen ŋeiŋu, üiaq ŋillañ piwiŋu, chedkui-ŋillañ ka ñawe-ŋillañ kai.
Feichi ñuke, nielu fëtaŋechi domo-pëñeñ, eŋu ñi fëta tëfachi pëñeñ llallawen ŋeiŋu, llalla piwiŋu üiaq.
Feichi chau, nielu kureŋechi fotëm, eŋu ñi domo tëfachi fotëm pümowen ŋeiŋu, püñmo piwiŋu üiaq.
Feichi ñuke, nielu kureŋechi wentru-pëñeñ, eŋu ñi domo tëfachi pëñeñ n·an·ëŋwen
ŋeiŋu; n·an·ëŋ piwiŋu üiaq(1).
Feichi epu füchá wentru, iñche tañi chau eŋu ñi chau tañi kure, eukëllwen ŋeiŋu, yewen- wentru piwiŋu ká.
Ká femŋechi feichi epu kushe domo, iñche ñi papai ka ñi ñuke tañi kure, moñmoe ka yewen-domo piwiŋu.
Ñi chau tañi chachai l·akuyefiñ, ka cheche ñi yalluyeeteu tañi ñuke; feyeŋu trür femyeeneu, l·akuwen ka chechewen ŋeiyu epuñpële.
Naqkintulu kiñentrür felekai taiñ l·akuwen yewel iñche eŋn ñi pu yall tañi fotëm, ka taiñ chechewen yewn iñche eŋn ñi pu pëñeñ tañi ñawe.
Ñi ñuke tañi chau kukuyefiñ, ka ñí ñuke tañi papai chuchu; epuñpële kukuwen ka chuchuwen yewiyu.
Fei meu
pëñeñ pële naqkintulu kiñe fëtaŋechi domo, kuku yeñmafi ñi yall ñi wentrupëñeñ ka chuchu ñi koñi ñi domo-pëñeñ.
Feichi pichikeché prakintuyelu trür femyefiŋn ñi kushe-ñuke (1).
Kureŋechi l·aku ka cheche ñi pu domo yom püñmo, püñmokantu rume, yeñmafiñ, ka ñi pu wentru fëtaŋechi domol·aku, domo-cheche rume, yom ŋillañ; chalekantu ka pütra-chale piken ká.
Tañi kure yom n·an·ëŋ yeñmafi ñi pu domo kuku ka ñi chuchu; domo kuku·ñi fëta llalla, ka domo-chuchu ñi fëta ñoño-llalla.
Welu newe kimfalkëlelai ñi chemyewn tëfachi amelkantu, feikakelai fillpële.
Ñi pichi cheŋen meu kimpafiñ ñi tripamum doi füchá mütrem meu, tañi yom l·aku lle mai; ka petu newenkëlechi wentru ŋelu trenkëleafun, fëreneeli mu Dios, tañi afpun moŋeyel, yomke pu l·aku, ka
ñi l·aku tañi l·aku, külalechi l·aku rume.
Ñi peñi tañi chau malleyefiñ - ina püñmo ŋei ñi kure eŋu - malleyeeneu, mallewen ŋeiyu.
Këlünaqkintulu kiñentrür felekai taiñ mallewen yewn ñi pu yall tañi kureŋechi peñi iñchiu; ká malleyefiñ, feyeŋn malleyeeneu.
Ñi domo-lamŋen tañi ñuke ina ñukeyefiñ, pëñeñyeeneu; n·an·ëŋ ŋei ñi kure eŋu.
Ká femŋechi tuchi rume domo pëñeñ yeñmafi ñi koñintu ñi domo-lamŋen, ñuke reke yeweŋei.
Malle yeñmafilu, ina chau reke, ñi peñi tañi chau, fei meu ñuke yeñmafiñ ñi kure; ka ñuke yeñmafilu ñi domolamŋen tañi ñuke, malle-chau yeñmafiñ ñi fëta; ká fei meu peñiwen ka lamŋenwen ŋeiñ (domo-ché re lamŋenwen pi) ñi pu yall feichi epu kurewen iñchiñ.
Ñi fotëm feichi malle meu peñi, ká malleyefiñ.
Ñi lamŋen tañi chau pal·uyefiñ, fei pal·yueeneum pal·uwenŋeiyu.
Kiñekai naqkintulu ñi pal·uwen·en tuchi rume domo-ché exu ñi pu yall ñi wentru-lamŋen.
Kachü-ŋi
llañ (1) yeñmafiñ ñi fëta ñi pal·u; ñi pu pëñeñ mën·a (2) ka ñi kuku eŋu chuchu yom mën·a yeñmafiñ.
Iñche eŋu tañi kure trüri yu chemyefiel malle ka ñukeyel, ka weku ka pal·u; welutañi domo kërunyefilu ñi nieñmaeteu ñi pal·u, ká pëñeñ koñintu rume, trokiñmafi ñi pu pëñeñ ñi pal·u; llalla yeñmafi ñi fëta feichi domo-pëñeñ, ka n·an·ëŋ yeñmafi ñi kure feichi wentru-pëñeñ; feyeŋn ñi pu yall meu kukuwen ka chuchuwen ŋei.
Ñi wentru-lamŋen tañi ñuke wekuyefiñ, fei chokëmyeeneu.
Trürfelei ñi chokëm yeñmafiel ñi pu pëñeñ tañi lamŋen; feyeŋn ka weku yetueneu (4).
Eŋn ñi pu fotëm tañi weku mën·awen ŋen, welu ñi pu ñawe ñuke yeñmafiñ, fei pëñeñyeeneu. Fei tëfachi
chemyewn doi poyefi pu mapuche.
Feichi pëñeñ mëte ayüi ñi ñukentual, «femaimi» pi ñi ad felen iñ küpal.
«Nüan ñi ñuke», pi, «weku ñi ñawe ñi wedapiŋenoam, pëñeñyeeneu, fei meu wedapilaianeu», pi.
Ñuke yeñmafiel ñi ñawe tañi weku, fei meu chuchu yeñmafiñ ñi kure; ká llalla pifiñ, tañi niefal ñuke yeñmafilu meu ñi pëñeñ.
Kureyenofili meu ñi ñuke, peñiwen ka lamŋenwen yeukeiñ fei ñi pu pëñeñ iñchiu.
Epe trüryefiyu iñche ka ñi kure ñi pu kompañ malle ka chokëm ka pal·u ka pëñeñ yu chemyefiel meu ñi kompañ l·aku ka cheche ka kuku ka chuchu.
Re kalei ñi chale yeñmafiel ñi fëta tañi domochekëm, chumŋechi ñi chale yeñmaetu ñi weku tañi kure.
Ka kiñe domo, pëñeñ yeñmafilu ño koñi ñi domo-lamŋen, llalla yeñmakefi ñi fëta feichi domo-pëñeñ ka n·an·ëŋ ñi kure feichi wentrupëñeñ.
Ñi pichi cheŋen meu kimpafiñ ñi füchál·aku-malle,
kál·aku-malleyeeneu; chumŋechi yu l·aku - malleyewn ñi l·aku tañi peñi iñchiu.
Ñi fotëm feichi l·aku-malle yom malle yefiñ; yom malle ñi fotëm epe chemwelafiñ; füchá péntülu re peñiŋerputui, welu peñam reke yewekatufiñ.
Iñche kenpu, kenpu-ŋillañ rume, yeñmafiñ ñi pu fëta tañi lamŋen ka mën·a, ka ñi pu wentru-lamŋen tañi kure; kom feyeŋn ká femyeeneu.
Fillkayefiñ ñi kure tañi pu peñi ka mën·a; kërun ñi pu domo-lamŋen tañi kure, kërunwen ka fillkawen yeukeiñ (2).
Kiñe domo ñadu yeñmafi ñi kure ñi pu wentru-lamŋen ka mën·a, ka ñi pu lamŋen ñi fëta; welukon femyewiŋn.
Epu peñiwen niefilu epu lamŋenwen, fei meu feichi peñiwen ñomewen-kempu ŋeiŋu; re kiñeke fillka-kërun
yeñmafi ñi domo ñi peñi, ka feichi lamŋenwen - medomo ñomewen-ñaduŋerputuiŋu.
Kiñeke mu l·antui wentru.
Fei meu ká kasalu küpalelfi ñi we ŋapiñ feichi tranakënuel l·a domo.
Fei ñeñe, noño-pëñeñ rume, piñmaeyeu téfachi choyün; ñeñe-nuke, ñukeyel trokilkeeyeu ñi pu yall feichi l·antuuma.
Deuma nieuyelu pëñeñ kiñe füchapra petu ñi fëtaŋenon ka fëtaŋele wëla ká wentru meu, fei malle-fotëm, pelkuñawe rume, admaeyeu kañipëletuuchi pu pëñeñ; mallechau piŋei.
Feichi traf ñeñe wëdan peñi ka wëdan lamŋen yewiŋn.
Wentekonlu ká domo deuma kureŋechi wentru meu, ñi pu pëñeñ feichi müriwen ká wëdan peñi, wëdan lamŋen piukeiŋn, welu kiñe pue pëñeñ reke admaukeiŋn; «kiñe rukawen peñiwen ŋei», ka piukeiŋn.
Küdinel-lu kiñe ŋapiñ, ñi pën·eeyüm meu ká wentru, fei meu feichi fëta «trementuafiñ tañi fotëm» pikei.
Ká feichi moŋeyewn ŋenolu fill kakeume ad chaliukei«kompañ» piukei ñi chaliwn eŋu kiñewn amulu rëpü meu«misha» piukei ifilu eŋu kiñe rali iaqel; «shaŋiñ piukei llaqulu raŋiñ yiwe pülku kiñe wëne pichin pütui; fei raŋintëkulu ñi yiwe pülku, ká elufi kakelu, fei apëmentukei.
«Laku» piukei kiñelu ñi üi eŋu; «koncho» piukei ilotulu kiñe ofisha epuñpële eŋu; tripantu meu wëla eluutukeiŋu feichi cordero.
«Eimi chafkün» piukei epuñpële welwëluulu rumenka weshakelu, lashu, kawellu, kake weshakelu ká,«külla» piukei feichi epuñpële ŋillakaulu; ká külla piukei ŋen·-küdau eŋu ñidolkënoel küdau meu; «kachü» piukei welukon eluulu metawe pülku.
«Katrü» piukei eluulu welukon chem ŋeai rume weshakelu aretu; femŋechi «fei eluen» pikefi ñi wen·üi kiñe wentru, «iñche kai, fei pieli, elutuayu chem mí ayüñmafiñ».
«Maŋkad» piukei epu ché pramniele kiñe kawell meu, «kuden» piukei epu ché kudulu kiñewn ŋëtantu meu.
«Ñañ» ka «fotrai» piukei ñi chaliuwn eŋu newe peukenolu; fei tëfa ye-ŋu ká«peñi» chaliukeiŋu.
Chaliwal meu wentru eŋu domo moŋeyewe ŋenolu«Mari mari, ñañai, papai, lamŋen» pikei feichi wentru; feichi domo ka «Eimi lamŋen, chachai» lloudëŋukei.
Feichi traf domo ñi chaliuwn meu: «Eimi ñañai, lamŋen, papai» piukeiŋn: feichi pu mal·en: «Eimi kuye» ká piukeiŋn.
Feichi kushe mëtewe trüyuwëlkaukëlei ñi chaliŋeal meu «papai, ka tëfachi fücha tutewi «chachai» chaliŋen meu.
Ká tëfachi pichike ché«papai» mëtrëmkefi ñi ñuke, ka «chachai em» mëtrëmkefi ñi chau.
Feichi pu weche, wentru eŋu domo, «lamŋen» pin meu entukei ñi ayüntëkuniewn eŋn.
Feichi ñuke fenté ñi ayün ñi wentru-pëñeñ «chau» pikefi ñi wënen pëñeñ, ka kiñeke mu «ñuke» pikefi ñi üllcha domo-pëñeñ; welu ŋen·-fotëm newe «chau» pikelafi ñi fotëm, ka ñi ñawe «ñuke» pikelafi.
Kiñeke mu ká lelikaukei peñiwen, üiaqtuukei ka illkumpeukei karukatu.
Ká feichi pu domo kiñeke naqlukatuukeiŋn ka kintuduamuukeiŋn.
Kiñe domo dëŋuyefilu ká domo utuŋekei ruka meu, witratumeafilu feichi domo ñi dëŋuyeeteu.
Kiñe üiaqtuwn.
Narkian: Chumŋelu yeñmameen ñi kawell?
Wanküau: Kishu ñi wenüi kam, lel prañmafichi ñi kawell, pin.
Narkian: Welu kümelai mi femfiñ, ká cheŋefulmi kulliafen tañi kawell meu.
Wanküau: Welu iñche ñi kawell ká, chumël prañmaeneu tami kon·a, chem pilan; eimi mëte üñfiŋeimi, pichi chumfalmalaimi mi weshakelu.
N: fei pailaiafun kam?
Müŋel femmukakeen, chumël mai ká femmulleen; kiñe naq femŋei ché, chem pilafui, welu meketuyekei ñi femŋen, fei meu mëlei müëten ñi lladküael kiñe wentru.
W: Fei pipraimi; Cheu prañmawiñ kawell?
Fei meu koil·atuimi.
N.: Cheu koil·atuafun!
Femŋechi adkawn ŋimn eimn «femlan» pitukeimn.
W: Iñche «chumkeeyu?»«adkawn ŋei» pien.
N: Chem mu adkawn ŋelaiafuimi, tëfei mi pillenoel kam?
W: Felenochi dëŋu, «felei» pikeimi.
N: Chem felelaiafui?
Felei mëten!
W: Felelai, wen; felelai!
N: Femërkeli maichi; welu ká femeli, montulaiami!
W: Chumaen, «montulaiaimi» pien?
Chumalmi chumaiaimi; traf wentru ta iñchilu, traf nieiyu
kuq; kewaialiyu kewaiaiyu.
N: Pilmi mai ta femkalleayu. W: Pian ká.
Iñche llükalaiaiyu.
N: Iñche ká fei; fachi antü doi chem pilaian.
Fei amutui illkun meu feichi wentru.
Pu domo ñi lukatuwn.
Amuiŋër: Fau kurami ñi achawall, feula niekelai tëfá.
Inikam yeñmapapeeneu?
Eimi mëten rnëleimi fau; eimi tuñmapeen.
Liftuipan: Iñche chem mu tuafun: mëlekëfi tëfachi trewa; feichi iloi feichi kuram; iñche pipëdaen.
Amuiŋër: Cheu feleafui ?
Tuñmaen mëten; ŋënam puwëluupëdaimi trewa meu; «trewa» pikafiŋe tami piuke.
Liftuipan: Eimi kam ta werinŋelaen tami kuram meu, femërkei; topaskeaimi iñche meu.
A: Eimi, cheu yeŋeafuimi?
Femŋekan mi füchá pikeŋen.
L: Chem mu fei pien?
Peimi kam kalku tëfá meu; fei meu «fücha piukeŋeimi» pien.
A: Fei reke mëleimi; tuteŋellefuimi rume dëŋu meu cheu «felei» piafuimi?
L: Mufü naq weñeeyu, fei meu fei pien?
Kishuke ta eimi
weñekepeeimi, fei meu femŋei kom che pikeimi.
AA wedañma! tuteen ta fei pimi.
L: Felelai kam?
Chumël allküñmaeyu dëŋu : «ká ruka weñemei kuram» piŋeimi.
A: Ini pi?
Entulaen ini mi fei pieteu?
L: Entuleliyu, chumafuimi?
Doi yewenŋeafuimi; fei meu fei pilaiayu.
Femŋechi kai tami femkeken eimi, iñche pipëdaen.
A: Femërkei; ká chem pilleafun kai?
Deuma ñami tañi kuram achawall.
Küme liftuwi feichi paŋi, ka amulkei ŋërü.
4)
Kuifike wentru em niefui chamall; iyuwëdüukefui chamall meu rëku naqeltupële.
Ka kiñe trarüwe meu trarütukefui, chamallwe meu trarütukefui, chamallwe piŋei.
Fei meu küme küfükënowi, feichi wechun trarüwe shiñumtëkukënokefui küfülechi chamallwe meu.
Lipaŋ meu tritraŋkële-kefuiŋn. Fei wëla tëkumakuñkefuiŋn.
Ñi kewaiel meu eŋn, palial meu rume, shiwalltuukefuiŋn: pramŋei feichi chamall
ka trarüwe meu ŋëdeltëkukënoŋei.
Af meu chiripatuukefuiŋn.
Ñi tëkuŋeam feichi chamall lafnakëmkënoŋei furipële kiñe wechun; ká wechun epuñpële kuq meu tunieŋei caeuñi ñi fentepun epuñpële; fei iwëdrulpanieŋei wente pütra.
Küme trapëmkënoel tuniei wele kuq; man kuq yemefi feichi ká wechun chamall, pülli meu inaltukëlelu.
Fei tumefi raŋiñ meu ka witrañprampafi raŋi chaŋ, fei ká küme iyuwëdkënofi puñ pütra meu.
Fei wëla kiñewn trarütuŋei, pantalón femŋei ñi ad.
Kudual meu kom entukefui ñi takun eŋn: kiñeke niefui charawilla eŋn.
Ká katrülonko kelafuiŋn newe, füchake püntaikëlekefui ñi lonko eŋn.
Kiñeke trarülonko kefuiŋn pollkü plata meu, ká mëchampramkefui kiñeke mu ñi lonko eŋn.
Kuifike pu domo niefui küpam, wentru ñi chamall femŋelu.
Tëkufilu eŋn epu forol küpam tuŋemekei furipële topel·; epuñpële puñpuya
rulŋemekei.
Puñ meu katrürumei rëku meu wenutu moyo; fei lafnaqpui n·amun·pële.
Feichi epu forol furipële mëlelu iyuwëdrulŋepai manpële lipaŋ meu.
Fei ká tuŋekei puñ meu mëlechi üpël küpam; femel trapëmŋei feichi epu forol-küpam meu yemeel furipële topel·. Trapëmel eŋn fei tëkulelŋei rëtriñ mamëll, chëlltuwe rume, fei meu nüukëlei küpam.
Felelu küme iyuwëdüwi pu domo, welutrauiawi üpël küpam.
Feichi minchetulechi epu forol küpam madakalŋei.
Af meu trarütulkei küpam trarüwe piŋechi trarütupeyüm meu eŋn.
Wele lipaŋ triltraŋkëlewei.
Fei wëla ká iküllatukei.
Feichi ikülla wentenaqi, rëtriñtuŋei ponzón meu, kiñeke mu tupu meu, re plata tëfa.
Kudualu ká fei kom entukefui, welu kiñeke niefui wilpi, kake ekull ká.
Fücha kuifi mapu domo nielafui fentren deu plata; niepei tupu ka chawaitu plata; fei mëten.
Doi niefui llaŋkatu eŋn.
Feichi llaŋkatu wipuŋekefui füu meu, fücháŋekefui ñi wilpaŋen.
Feichi wilpan-llaŋkatu
trarüŋekefui pel· meu ka troi kuq meu ka chümollwe n·amun· meu; fei trarüpel·, trarükuq, trarün·amun· piŋekefui.
Ká wilpan llaŋkatu këlkaitëkuŋekefui pel· meu; fei maimaitu llaŋkatu piŋefui.
Ká deumakefui ñi trarüŋeam lonko chape, kono-ŋëtrowe ka maina ŋëtrowe piŋefui; femel chape küllwañpramkënoŋekefui wente lonko .
Kakeume üiyeŋefui feichi llaŋkatu; kiñe trokiñ kelü llaŋka piŋefui, kaŋelu chod llaŋka, kaŋelu karü llaŋka, kaŋelu wirin llaŋka, kaŋelu kono llaŋka, kaŋelu maikono llaŋka; fentren kake kai kishuke üiŋeumefui, fente kimwelafiñ.
Pu wiŋka wëlpakefui feichi llaŋkatu.
Kaŋen meu newe duamŋewelai tëfachi llaŋkatu; fei wëla mëlerpumei pu rëtrafe, fei deumakefui mapu domo ñi tëkuael plata.
Kishu pu mapuche rëtrafe ŋefuiŋn.
Iñche kimpafiñ Lorenzo Lonko milla, Raukenwe mélelu; ká rétrafe Venancio Platero piŋefui; mëlefui iñche ñimapu meu Aweyeku; ká kimpafiñ Montero Pueñ, Choŋkoye mëlelu, ka Kuriñ, Wapiche, ka Nawëlwen, Kollileufü mëlelu, kakelu ká.
Feichi rëtrafe deumakefui pichike üku charu, fei afümŋekefui kütral meu.
Fei meu trunantëkulelŋekefui peshu plata keyü chaucha plata. Fei anümtëkuŋekefui kuyul meu wente rëtrawe.
Fei ká tuŋekefui feichi sonawe, fei meu sonaŋekefui feichi ina charu plata meu mëlechi kuyul.
Arekefui charu, kofilufei llukefui plata ponwi charu.
Ká deumakefui epu pichike kakón, niefui kuyüm.
Feichi kuyüm mol·ekënoŋekefui.
Chemchi mai tëkulelŋepefui feichi kuyüm ñi newenkëleam kimlafiñ.
Chem rume ñi deumaŋeal molekënoŋekefui tëfachi kuyüm meu.
Feichi rëtrafe ayüle ñi deumaŋeal chawaitu, tëkulelŋekefui mol·e chawaitu, adentukënoŋekefui ponwi kakón mëlechi kuyüm epuñpële.
Femel entuŋetuimol·e.
Ká wën·kënolŋekei, cheu ñi trafkëlen kakón.
Fei meu küme trarükënoŋekei feichi epu kakón.
Felelu wëtruntëkulelŋei wën· pële feichi llun plata.
Fírkulu ñi ŋëneel ñampiŋetui kakón. Fei meu peŋei feichi trüŋküchi plata.
Ñi mo·eŋemum wënetu feichi chawaitu, ká femtripai.
Deuma tripale mol·e meu küme adkënoŋekefui wente yunki lima meu ka martillo meu.
Re femŋechi femkefui pu rëtrafe ñi deumael meu kakeumechi plata tëkuluwn.
Femkefui feichi kakeume trarülonko ka feichi pollkü plata; ka feichi llëfllëf-ŋëtrowe trapelŋëtrowe eŋu: kiñe ñom füchalu, fei killkill (1) ká piŋei; kaŋelu pichikelu, fei trolol (2) plata piŋei.
Ká femkefui feichi kelta-lonko (3) eŋn, ka keltrantuwe, kaküllfe-chapetu (4) ka këlkai-chapetu (5) keltrañmau piŋei kai.
Ka femŋechi deumakefui pu rëtrafe tëfachi tramapel· (6) ka llëfllëf-trarüpel· (7), ka këlkaiplata, maimaitu plata piŋei kai (8), ka feichi ponshon (9) eŋu tupu (10), ka tëfachi shikill (11), ka trapelakucha (12), ka kruselid, ka
iwëlkuq, ka fill kakeume chawaitu. Fei tëfachi deu plata meu wilëfui añchülefui pu mapu domo, méŋel mëlele kawiñ.
Ká kolotukefi ñi aŋe eŋn kelü tue meu.
Pu wentru newe tëkutukelafui deu plata meu.
Tëfachi kuifike pu lonko mëten trarülonko luukefui kiñeke naq pollkü plata.
Welu fill mapu wentru mëte malmaukefui chillan kawell meu eŋn. Niekefui plata ispuela eŋn ka re plata istipu trawalltulen; ká niefuiŋn kafishatu plata trawalltulen ka ketrelpiyiña kopastulen (2) ka plata witrartëkuwe.
Femŋechi aloŋkëlefui ñi kawell eŋn konayüm kakeume kawiñ meu; mapuche rëtrafe ñi dewel kom tëfá.
CAPÍTULO XII.-ARTES ESPECIALES DE LA MUJER ARAUCANA
1)
Alfarería: Los materiales empleados; formación de los diversos vasos; edurecimiento del material formado.
2)
Hilandería: Tratamiento de lana; modo de hilarla; teñidos de los hilos, aplicación de ellos.
3)
Tejeduría: El telar; utencilios empleados; la urdimbre; ejecución de la textura sin y con figuras decorativas.
1)
Pu mapu domo mekekei ruka meu ñi pepikënowal kom moŋewe, ñi këchakaiael takun ka ñi tremëmael ka ŋëünaituael ñi pu pëñeñ.
Kuifike domo ká mëtewe adëmkawn ŋefui widüal meu, deumakefui fill metawe, mesheŋ, challa, lupe, yüwe: kom kakeume widün.
Ñi deumaŋeal tëfá feichi widüfe tukefui raq-pülli ka feichi üku-kura.
Feichi raq aŋkümŋekei antü meu; feichi üku trafotrafotuŋekei ka küme rëŋekënoŋekei. Rupan femel ká chiñëdŋekei chütuwe meu.
Fei meu tëfachi raq ürëmŋekei ko meu; küme ürelu shaŋkulshaŋkulŋekei.
Küme pel·eulu fei reyülŋekei feichi chiñëdkëlechi üku meu; fei ká küme reyültuyeŋekei üiaq.
Kom küme shaŋkullu, fei pichike traunanentuŋekei widüael.
Wéne chüŋkëdkënolŋei feichi raq pel·e üku eŋu traulu.
Feichi
chüŋkëd widün wente rali l·apëmkënoŋei.
Femkënoel ká kiñe truna tuŋekei feichi deuman raq-üku, fei piul·upiul·utuŋekei traf epuñpële pëlai-kuq meu.
Al·ütulu ñi piul·uwn fei reneŋtëkuŋekei chüŋkëdkëlechi wente raq pel·e meu, iyuwëdrulŋepakei feichi piul·u raq, fei meu ŋëtrarüŋekei chaŋëllkuq meu.
Rupan demel ká trunaŋemekei feichi deuman raq, ká piul·upiul·utuŋekei; wente wëne tëkuuyel meu ká reneŋtëkuŋekei; káŋëtrarükënoŋekei, l·afkënoŋekei feichi epu piul·u wente ka ponwi.
Re femŋechi amulei feichi widün.
Chem ñi deumaŋeal kënoŋekei ñi fücha rupaiael ka ñi tuntepraiael ka ñi chumŋeumeael tëfachi widün.
Fill adkënoŋekefui, mëtewe adkaufulu kam eŋn.
Af meu ká pilun·elŋekei.
Metawe ŋeafel, metawe pilun· tëkulelŋekefui; challa ŋeayürn epu pilun· tëkulelŋei kakeñpële; küntawn ŋefule ká tëkulelŋei epupel· pilun· meu trankëlei; wishwish ŋefule tëkulelŋei epu·aŋka; kütruŋeal, kütru adkënoŋekefui feichi widün, ká elelŋefui moyo rëku meu.
Feichi mesheŋ meñkuwe rume nielafui pilun· ; foki meu chillalŋekefui, fei ñi pën·eŋeal meu trapeltëkulelŋekefui korion, chape rume, fei meu meñkulŋekefui yemeal meu ko.
Deuma dewel tëfachi widün afümŋekei kütral meu; raŋiñmakënoŋekefui kütral meu, kofikei wëla.
Kimel ñi afün, entuŋetukefui pu kütral; deukefui widükan.
2)
Kiñeke mapu domo mëten adëmfui widüal welu itrokom witrawn ŋei füuwn meu.
Feichi dëŋu pian feula.
Mapuche niei ñi ofisha.
Akulu-küyen nentukal·ŋekei tëfachi ofisha; fël antüŋen kadiŋekei.
Kuifi nielafui tikerás, fei meu kuchillo eŋu katrünentuñmaŋekefui ñi kal· feichi ofisha mainakënoel.
Weke piŋei feichi kal· kiñe ofisha meu nentuel.
Feichi kal· këchaŋekei llaqkufün ko meu; ká yeŋei leufü meu ñi doi küme lifam.
Rupan këchael piwëmŋekei antü meu, piwülu rüweŋekei, rüweel kom feichi wekekal·, [233]] fei wütoŋekei ñi füuŋeam wëla.
Kom wütolu kintulŋei kiñe pichi lafran mamëll, ñimkun piŋei. Feichi ñimkun ká tëkulelŋei ñido meu kiñe pishoi, chüŋkëd kura tëfá wechodŋelu raŋiñ meu.
Kom pepikawel welw lipaŋ iwëñkënulŋei feichi wütokal· ka pewëmŋekei feichi wechun wütokal· füchá ka dicho chaŋell man-kuq meu.
Feichi pëwün füu trapeltëkulelŋei aŋka ñimkun. Müchai chiwëdkiawëlŋekei ñimkun, fei meu amulei ñi pewëmpewëmŋen wütokal·.
Kiñeke raŋiñ nüfku tuulu ñi füuŋen tëfachi wütokal·, fei pewëmtëkuŋemekei feichi wallkiaukëlechi ñimkun meu.
Femŋechi amulnieŋei mëten ñi füuŋen kom tëfachi wütokal·.
Aflu tuŋekei ká wüto; ká femamulei ñi füuŋen ñi kal·-ofisha wütokelu.
Apoi wëla ñimkun feichi füuwefe tukei káiñimkun. Femŋechi apolŋekei epu, küla, meli ka yod ñimkun.
Aflu tëfachi füuwn, fei konkei ñi trükoŋen feichi füu ñimkun meu mëlelu; kiñeke ñimkun, duamŋeale wiñü füu; epuke, duamayüm trapëm füu.
Fei meu kiñe pichi mal·en tuniei kakeñpële kuq meu kiñeke apon ñimkun füu.
Kaŋelu domo trapëmëñmafi ñi wechun feichi epu füuka iyuwëdiyuwëdturulpafi chaŋellkuq meu.
Pichi al·ülu ñi trükofüwel, llochonentufi pu chaŋëllkuq, fei amulei ñi trükofiel, welli wëla feichi epu ñimkun fentekënoi.
Ká femŋechi trükokënoŋei kom, feichi apon ñimkun; femel elkaŋei pu soron feichi trükofüu.
Deumaŋeai wëla takun, fei entuyeŋetui tëfachi trüko ñi adkënoyeŋeal.
Wëne trapëmŋekei ñimkun meu feichi epu rume füu. Trapëmfüwel ká pürëmŋekeí.
Kelüalu rëlfün meu kelüŋekei; ñi chodŋeal wayun· tuŋekei mëchai-wayun·, meu; ká kurütuŋekei kurü pel·e ka kël·on meu; ka ŋal·katuŋekei, fei meu kumkelü adŋewei; kollof meu ka raral meu kumkashukënoŋei; ñi kallfükënoŋeal añiltuŋekei fël·el eŋu ka lëfo; kakeume adkënoŋekei ká.
Tëfachi weke kolü kal·ŋelu femŋen füuŋekei ka femŋen düweŋekei; feichi karü kal·ká kashü kal·ká femŋekei; fei duamŋekelai ñi elelŋeal aifiñ.
Tëfachi trülko-füu kakekënoŋei ñi deumaŋeal kakeume takun: fill makuñŋekei, ka chamallŋekei, ka küpamŋekei, ka iküllaŋekei, ka poiqntroŋekei, ka kutamaŋekei, ka chamallweŋekei, ka trarüweŋekei, ka lamaŋekei, ka chañuntëkuŋekei, ka pollküŋekei, ka kükaŋekei, ka ŋëtroweŋekei, ka pürkuweŋekei, ka chapeŋekei, ka piul·uŋekei ka.
3)
Ñi düweŋeam wëne adkënoŋekei feichi witralwe.
Tuŋekei epu füchake wifŋechi mamëll, fei witra-witralwe piŋei.
Ká tuŋei epu moŋkol mamëll kakülpupaialu witra-witralwe meu; kiñe naqtulei, kaŋelu wenulei, këlou piŋei feichi epu mamëll, trapeltëkukënoŋekei witrawitralwe meu epuñpële.
Deuma felelu feichi witrawitralwe këloukëlen fei witralŋekei. Trarüntëkulelŋei wechun trüko-füu naqtukéëlechi këlou welepële; prammei wentelechi këlou meu fei iyuwë-
drulŋepai; fei meu ká naqmei feichi füu, naqtulechi kélou meu ká iyuwëdrulŋepai.
Re femkiawël-rulŋepai tëfachi witral-füu, apoi wëla feichi epu këlou fei katrüŋei trüko-füu ka trapëmtëkukënoŋei kiñepelë këlou meu.
Ñi iyuwëdrulŋepan meu téfachi füu epuñpële kélou meu, fei meu weluiawi téfachi füu raŋiñ meu.
Fei téfá kom kiñewn deulu witral piŋei.
Kë tëkuleiŋei kiñe rëŋi ñi raŋiñ meu puñmalechi ka furilechi witral-füu wentewe ñi weluiawn eŋn, raŋiñelwe piŋei.
Feichi raŋiñelwe pëltrünaqi wenukëlechi këlou meu, këltrülei piul·u meu.
Kárëŋi meu mainakënoyeŋei (=tononŋekei) re kiñeke rume feichi puñmalechi witral-füu miñchetu ñi weluiawn tononwe piŋei tëfachi rëŋi; weluiawi witral-füu ñi raŋimeu raŋiñelwe ka tononwe.
Feichi tononwe ká shiñumpramelŋei kiñekepële füchake wifŋechi mamëll, ñi doi küme nëtrüŋkëleam tëfachi
tonon-witral ka ñi wëdanieŋeam.
Pramtononwe piŋei tëfachi epu mamëll.
Ká pepikakënoŋekei epu ŋërewe, pichike luma mamëll, raŋiñ meu fücharumei, wechun pële yuŋkonmei, allwe chapëdkëlei ka trëf¨rltulei.
Ká pepikakënoŋekei feichi fëlëmwe, ŋërewe adŋei, welu doi mën·aŋei; ka tëfachi dëpullwe doi pichikelu fëlëmwe meu.
Witralŋeayüm tëfachi kümeke makuñ (mëlei wirin makuñ ka ñëmün makuñ, ka nikër makuñ, ka trarün makuñ) tëkulelŋekei kakeume tun füu ka kakealu ñi nëpün feichi makuñ, kom adkënoŋekei feichi tun (= pür) füu.
Düweayüm pontro, kuifi makuñ rume, ká nentuŋekei feichi naqtulechi këlou. Petu ñi entüŋenon shiñumrulelŋemekei epu trapën füu, fei meu wachiŋekei witral; tripapui cheu ñi fentepun witralfüu, wachiñ piŋei.
Trapelkënoyeñmaŋei ñi epuñpële wechun witra-witralwe meu.
Fei meu entuŋetukei feichi këlou ka trarüntëkuŋekei inafël üpel witralwe naqtupële.
Fei meu ká tuŋei ká trapëmfüu, pëkiñwe piŋei, fei meu pëkiñŋekei witralfüu nakëmŋechi këlou meu; küme nëtrüŋkünoŋetui feichi witral-füu.
Düweayüm tëfachi kümeke makuñ, fei epuñpële witral meu pichike elŋekei witral-füu ñi düweŋenon.
Feichi düwenoel chiñai makuñ ŋeai piŋekei.
Fei meu duamŋelai ñi entuŋetuam feichi këlou.Feichi epu rume wachiñ-füu trapeltëkukënolŋei pu witral- füu pichi wentetu këlou meu ñi sechukënoŋeam wëla tëfachi düwewe-füu ka ñi wichukënuñmaŋeam ñi füu feichi kiñeke chiñai; epuke, külake kënolyeŋei feichi witral-füu wente ka furi meu.
Welu kuifi ŋelafui chiñai, aŋkantu wëla femi tëfachi düwekafe-domo.
Deuma pepikaulu kom tëfá, fei meu tëfachi düwefe koni ñi düweam manpële witral meu, naqeltu.
Fei meu anüñmai ñi witral; wente tononwe prami ñi epu kuq, kiñe kuq meu witramefi tononwe meu trapelkëlechi witral-füu, ká kuq meu shiŋenentufi furi mëlechi füu;
femŋechi wëdamfi feichi füu: trürakei witral.
Wëdalu tëkulelfi ŋërewe ñi raŋiñ meu miñchetu tononwe, këlou pële fëlëmnakëmfi ñi ŋërewe raŋiñ llaq witral-füu meu.
Fëlëmel waichëfrulpafi ŋëürewe ñi doi nülaiam witral (2).
Felelu shiñumrulmei kiñe düwewe-füu naqtu ŋërewe.
Kiñeke düwekafe re kuq meu femi, kakelu yiwüllwe meu tëkulelfiŋün feichi düwewe-füu.
Femfilu ŋëlarnakëmtufi ŋërewe meu tëfachi düwewe-füu.
Fei meu ká prami ñi epu kuq wwente tononwe. Fei meu shiŋenentufi feichi wentelechi tononkëlechi witral-füu.
Fei meu wente weluiawn, miñchetu raŋiñelwe, tëkulelfi ñi kuq feichi witral-füu; ká witranakëmmefi wentelechi füu ka ká shiŋenentunakëmfi furilechi füu; fei meu ká weluiawi witral-füu, ká trürakei.
Fei meu entutui ŋërewe, kélou adpële mëlelu, naqeltu, wente we trüran witral-füu shiñumtëkufi miñchetu tononwe, ká tëfachi ŋërewe meu nakëmfi ñi welun witral-füu ka lëtreŋlëtreŋtufi kakülkëlechi düwewe-fün meu. Fei meu küme impolŋei düwewe-füu witral-füu meta.
Femel pichi witrañpramfi ŋërewe ka waichëfrulpafi raŋiñ witral meu; naqlu ŋërewe ká shiñumrulmei ká düwewe-füu, pichi ŋëreŋëretufi ñi weluiawn meu witral-füu.
Fei meu ká trürakënofi ñi witral-füu, chumŋechi ñi femum wënetu tononwe meu ká femkei; ká femŋechi lëtreŋlëtreŋtufi tëfachi welun witral-füu dü -wewe- füu meu.
Re femŋechi amulei ñi düwelen tëfachi ŋërefe.
Ñi trüratrüran meu feichi witral-füu rupan shiñumtëkuel wichuke düwewe-füu weluweluiawi feichi witral-füu naqeltu ka wenutu kiñeke düwewe-füu meu.
Feichi puñmalechi witral-füu iyuwëdrulpai inan düwewe-füu; ka feichi furitulechi witral-füu iwëdrulpalu wënen düwewe-füu, iwëdrulmei inan
düwewe-füu, femŋechi küme trapëmuwi feichi epu troñin füu.
Ñi ŋëreŋëreŋen meu tëfachi welun witral-füu eŋn kiñeke düwewe-füu küme rüŋei tëfachi düwekan.
Feichi düwewe-füu melike kechuke shiñumkiawëlŋekei. Rupan dewel kiñe ñom ká amulei ñi femfiel doi al·ükon witral inau meu welepële.
Puulu cheu ñi ŋepüŋeam ñi düwen, mëŋel makuñŋealu, feichi ŋepükafe tukefi kuq meu feichi kakeume tun füu nëtrüŋkëlelu witral meu, küme nëmikefi ñi adtripaiam tëfachi ŋëpüŋeal.
Femel ká tëkulelkefi káŋërewe ka shiñumrulkei kakeume trüko-füu.
Deulu feichi ŋëpün amulei ñi düwelen wënetu femŋelu.
Puwël-lu raŋiñ makuñ ñi düwen, fei ká tukefi feichi
kakeume pür füu nëtrüŋkëlelu, ká konkei ñi ñëmifiel.
Ká adkënokefi ñi chumŋeal tëfachi raŋi ñëmin; wëne ñi ñëmimum femŋelai.
“Mëlei ñi kakënoafiel feichi ŋëpün, fem-ŋefule ñi ñëminŋen, aifiñlaiafui ñi düwen makuñ”, pikei“kakeumele, fei meu aifiñŋeai ñi takun”, pikei tëfachi ñëmikafe.
Kiñeke domo mëte küme ñëmikafe ŋefuiŋn, fill kakeumechi adkënofui ñi ŋëpün eŋn: kruskënokefui, ka ashukarkënokefui (1), ka küla iskinakënokefui, ka rayen-kënokefui, ka üñëmkënokefui, keyü wentru adkënokefui, ka chawaitukënokefui, fentren ka keumekënokefui ñi ŋëpün eŋn.
Doi aifiñkënokefui feichi trarüwe, ka makuñ, ka lama, ka chañuntëku; doi kimlu ŋëpükafe mëten femkefui.
Femŋechi amulekei ñi düwefiel witral.
Welu pontro, ikülla düweŋeai, fei femkëlelai ñi ŋëpüŋen, fei re wirinŋekei kakeume tun witral-füu meu.
Tripale ñi düwen tëfachi düwewe-füu kiñe ñom ká
yechilŋetukei; cheu ñi tripamum feichi kechu füu, fei wëñokonkatui.
Feichi wëne tripachi düwewe-füu, doi naqeltu mëlelu, wëne kontukei kai; feichi inan düwewe-füu wentekontukei wëne füu meu; feichi kake füu ká femŋetukei.
Femŋen küme daminŋei tëfachi üpél- düwen.
Deuma al·üpralu ñi düweŋen feichi witral, fei ñampiŋekei wenupële mëlechi këlou, allwe naqtu trarükënoŋetukei.
Fei meu ká feichi naqtu mëlechi këlou ñampiŋekei; ká kiñe këlou tëkulelŋei, epurumeletukei këlou naqtu.
Fei meu kiñewn impolpramŋei wenuadpële feichi epu këlou deu düwenkëlen.
Femel ká küme trarünakëmŋetui piul·u meu feichi impolkëlechi epu këlou epuñpële witra-witralwe meu; küme pümümkëletui feichi witral-füu.
Femŋechi amulnakëmkënomekeŋekei feichi wenulechi këlou ka impolprammekeŋekei naqlu mëlechi epu këlou, ñi pepi küme
düweam feichi ŋëpükafe-domo anüñmael ñi witral.
Deuma epe deumalu ñi takun, fei waichëfrulpaŋekei witral. Feichi këlou wenuleuma naqtukënotukefi ñi apëmtuam witral-füu tëfachi düwefe.
Feichi këlou ká entuŋekei, rupan wachiel ka pëkiñel witral-füu; welu deumaŋealu chiñai-makuñ entuŋetukelai.
Fei meu wëla kontukei ñi düwefiel feichi pichilewechi witral, yechilkei wente wachiñ, wënetu ñi femmum ká femkei.
Epe trapëmi ñi we düwen wënetu düweel meu, fei feiwekelai ŋërewe; tuŋekei fëlëmwe, fei meu düwemekekei.
Ká feiwenolu fëlëmwe tuŋekei dëpüllwe.
Af meu entuŋetukei dëpüllwe eŋu tononwe.
Fei meu kiñe akucha meu trapëmŋekei feichi epuñpële düwen ñi küme dewam tëfachi takun.
Deulu fei kom ñampiyeŋetui feichi pëkiñ-füu trapelkëleuma nakëmŋechi këlou meu.
Afi tëfachi düwekan. Epu, küla küyen kü-
daumakefui ñi witral feichi düwekafe-domo, kake küdau kai mëlelu kam.
Welu feichi chamallwe ka trarüwe ka pollkü ka küka ka pürkuwe, fei ina pülli tranalechi witral meu düweŋekefui.
CAPÍTULO XIII.-CASAMIENTO TRADICIONAL ANTIGUO
1)
Rapto de la mujer: Preparación del robo; salteo de la casa; modo de llevar a la niña y conducta de ella.
2)
Comilona al día siguiente: Los invitados a la fiesta.
Intentos para reconciliar a la robada, por una mujer; por un hombre.
Comilona.
3)
Modo de acostumbrar a la recién casada: Custodia en la casa; recuperación en caso de huída; triste situación de las que no pueden habituarse.
1)
Kuifi kakeumekefui ñi niewn pu mapuche: kiñeke mu ŋillanentukefui üllcha, kaŋen meu lefyekefui, kaŋen meu mëntukefui fëtaŋelu domo, kaŋen meu ŋapitukefui ñi fütapëra eŋn.
Feichi kureŋeken newen meu doi mëlekefui; feula nütramyeafiñ ŋapiñ dëŋu.
Kiñe wentru kureŋealu ŋëlëmkei ñi pu karukatu, iŋkatukefi.
“Kiñe domo ayün, pikei,kellumuan, wüle ŋapitukënomumean feichi üllcha”.
Fei meu trautuiŋn wün·man meu.
Puulu naqn antü amukeiŋn re n·amun·tu pichi mapulele ñi ruka feichi üllcha welu kawellutu, al·ü mapulele.
Feichi kureŋealu dullikefi epu wentru doi newenŋelu; fei pifi eŋn: “Eimi, pifi kiñe wentru, deuma konpuliiñ ruka meu, witralu ŋëtantu meu mëlechi ŋen·ñawe, tuafimi, küme küfinieafimi ñi pepi neŋëmuunoam; femŋenole kewaiafeiñ meu.
“Ka eimi, pifi ká kon·a, tuafimi feichi domo,ŋen·pëñeñ, ká femnieafimi; femnofiliiñ wedwedkechi kewaiafeiñ meu, tuafui ñi pañilwe-kaŋkawe ka küme chüŋartëkuyeafeiñ meu.
Iñchiñ nentumeafiiñ feichi üllcha”.
Mëlele ká wentru ruka meu, fei iŋkakelai; welu mëlele ŋen·-lamŋen, fei kellukei; fei ká tuŋekei.
Fei meu konkeiŋn pun·umaqkëlechi ché meu, lloftunkechi konkeiŋn.
Kiñeke yekei ilo eŋn ñi llakolŋeam feichi trewa.
Feichi epu wentru doi newenŋelu witralepui ina kawitu feichi kurewen ché meu, nepele ka witrale müchai mëten leftuafilu.
Feichi kakelu nentumekefi ti üllcha ŋëtantu meu.
“Ini kam?” pi. Dëŋule matuke tuŋei.
“Awem!” pi ti üllcha, “cherke tëfá, petu mentuŋepan”, pi, wirarüi.
Nepei epu kurewen, witraiŋu.
“Chem wedañma miawi?” pi, “müchaikellepe”, pi.
Feichi epu wentru dëŋulaiŋu, “kalli küme chamalltulpe” pikeiŋu piuke meu.
Kuifi triltraŋkëlefulu eŋn kam umaqtupelu.
Rupan chamalltulu: “Cheu mëlei?” piŋei ñawe.
Fei meu nüfemeyeu kiñe kon·a, küme küfinieŋei; feichi ŋen·-pëñeñ ká femnieŋei.
Fei meu illkukei feichi kurewen, lukatukei ŋen·pëñeñ ka rumenka pikefi: “Ini kam eimi, chumeyu kam femnieen?
Ŀel·ëmen wedañma!”
- Ŀel·ëmlayeu feichi epu kon·a. Petu ñi nünieel tëfachi kurewen, feichi kakelu pu kon·a kureŋealu eŋn nentumefiŋn newen meu feichi üllcha ŋëtantu meu kudulelu.
Küme küpamtufiŋn. Fei meu yeŋei.
Re ŋüman meu amui.
Feichi ŋen·-pëñeñ rume illkulu: “Awümullan” pi; “weshake trewa yeñmamupan ñi pëñeñ; kureŋekeleachi chemchi wesha trewa lefentupëñeñpaeneu? chumŋelu kam kümekechi ŋgillatupalai?” pi.
Feichi epu wentru pilai chem no rume; kimfilu eŋu ñi al·üpu yeŋen feichi ŋapiñ üllcha,
l·el·ëmkënoyefi feichi epu kurewen, leftripakei ruka meu eŋu, re lefn meu peputui ñi pu kompañ eŋu.
Akutulu kom wirarüiŋn; “ya pimn” piwiŋn kefëfaiŋn ka dëŋuli ñi pifëlka eŋn.
Feichi üllcha witranyeŋei epu kuq meu; ayünolu ñi amuai fei newen meu witranyeŋekei, welu kewaŋekelai.
Al·ümapu tuuchi ŋapitualu n·amun·tu amulaiŋn, kawellutu amukeiŋn.
Fei meu nentuneel feichi ŋapitupeel al·ütripa ruka meu, wëne pralei kawell meu feichi kureŋealu wentru; fei meu pramelŋei ñi nieachi üllcha, wentelli kawell meu elŋei, maŋkadi ŋen·ŋealu kure; trarüntëkulelŋei llawe meu,küntaleiŋu.
Femŋechi yeŋei ti üllcha.
Kom amuletui kiñewn eŋn, amukefëfaiŋn ka re pifëlkantun meu amuletuiŋn, wirarükeiŋn.
Fei meu doi lladküi feichi ŋapiñ.
“Petu ayetueneu tëfachi wedakeñma”, pi ñi illkun.
Fei meu üŋartëkufi furi meu ñi maŋkadnieteuchi wentru fëtayeafilu.
Ka wirarüiŋn, ká üŋartëkufi furi meu, keltëfentuñmafi furi meu ñi trawa ñi fëtayeaelchi wentru; kake wirarün(1) meu ka kake
kefëfan(2) meu ká femŋechi üŋartëkumekekei.
Fei meu “fente ayekamn, doi kefëfawekilmn!” pi maŋkadnielu, “mëtewe ünatueneu, afi ñi furi ñi ünatuñmaeteu”.
Fei meu re ñochi amuletuiŋn.
Femŋechi pui ñi ruka meu eŋn.
Fei pi feichi kureŋealu: “Deuma fërenemun,wüle ká küpaiamn”, pifi ñi pu kon·a kelluuma ŋapitun meu.
Fei wëdaiŋn.
Feichi kureŋealu yei ñi üllcha lelfün meu nüntuafilu; fei meu umaqpuiŋu.
Ká antü akutuiŋu ruka meu.
2)
Fei tëfachi antü ká trautui feichi ŋapituuma ilotualu.
“Yeŋeniepe ofisha ial ñi pu kon·a, pi wwe kureŋelu.
Yeŋemei, malaltëkuŋepai.
Fei meu fei pi kai: “Nülmuchi tiechi fücha karniru”.
Fei nüŋei ünëmtuael.
Trafoŋepe chadi”, pikei kai, apollŋepe, apolltuaiñ mai”.
Petu l·achi ofisha feichi ŋapiñ anümkënoŋei ina kütral.
Kiñe domo nütramkanieyeu, pilleltunieŋei; fei piŋei:“Mëtewe lladkülaiaimi; fill iñ domoŋen femŋechinieŋekeiñ, repentelŋei ché, lladkükerkei, femŋechi femimi ta tëfá, welu mëtewe rume lladkülaiaimi, küme ŋënaituŋeaimi; fëreneŋerken ché, nieŋekei, küdaumaiael, chem no rume afnoalu.
“Kutran yemuŋepe ñi kure”, pinoalu wentru nielëmkei.
Ká antü rupale mi lladkün dëŋuyeŋetuaimi “mën·amalmaŋetulai”, piŋetuaimi; “che pi, chewetulai, mën·akënoutulai fëtaŋelu”, piŋetuaimi tëfá, mupiñ mu shume”(1) feipiŋeaimi.
Fei meu chumal mëtewe lladküafuimi?” pieyeu ti domo, ŋülamkaeyeu.
Ká fei pieyeu: “Kiñeke ŋapiñ ká femŋechi ŋülamŋekefui, konkelai ñi ŋülam, tutripatukei(2).
Fei kümelkalai femlu, wesha ŋapiñ ŋekei, küme pëllü ŋelai, eimi femlaiaimi. Femfulmi, wesha chéŋeafuimi; dëŋuyeutëkuafuimi tami chau ka tami ñuke.
Feyeŋu ká peŋele ñi ŋillandëŋuŋeal
eŋu; fei rupakaiai ñi lladkün ta tëfei eŋu; ini no rume l·ayelai ñi lladkün. 4. Petu ñi ŋülamel fei pipufi ñi pu kon·a feichi kureŋelu: «Fachi antü mai ünëmtuwaiñ iñ kellumofiyüm, deuma mai kulpaluwn tëfachi domo meu.
Kalli pichi rupali, ñi lladkün ŋen·-ñawe eŋu ŋen·-pëñeñ, fei konai ñi kimeldëŋu, müchai pili lloumaŋelai ñi dëŋu", pi we kureŋelu.
Feichi ilo-ofisha afüi, malluŋei.
Wëne katrüŋei patía meu feichi apoll; wëdalelŋei kom ŋapitukënouma keyü pu domo; feichi ŋapiñ ká eluŋei.
"Eimi elumefiŋe", piŋei kiñe wentru, "ká pichi eluafimi ŋülam, tëfachi rali apoll meu mishapuafimi" (1), pi ŋen·-kure.
Fei meu feichi wentru yei ñi rali apoll, anüpui feichi ina üllcha-domo; fei pipufi afkadipulu: "Femi mai, papai, iaiyu mai tëfachi apoll ofisha; mëte mai lladkülaiaimi mëñal fücha mapu amulaimi, llekü mëlekai tami ñuke, mëlele mn kümelkawn, tillantü reke penieukaiaimn.
Fill ché kureŋe-
kerkei ka fill domo fëtaŋekerkei: ad iñ femküpalŋerken (1) kuifi moŋen meu füchake ché yem.
Fei meu "Chumŋelu ñi femŋen iñche?" pilaiaimi, lladkülaiaimi; ŋënaitŋen reke yeŋemeimi; ka iñchiñ amuiñ, welu wesha femuulaiñ, kume küpaluwiñ; fei meu kam rume lladküpeafuimi, naqai mi piuke; traf mapuche iñchiñ, rupaiai mi lladkün.
Fei meu küme dëŋufichi pieyu tëfei, papai; iyu mai tëfá, llowelen tëfachi katrün apoll, mëñal dëŋu no tëfá", pifi ŋapiñ.
Elufi man kuq meu feichi katrün apoll: "Tëfá mai", pifi.
Llowi feichi we kure, iŋu chaq.
Fei wëla witrai tëfachi wentru.
Ká feichi mallun ilo nentuŋei challa meu, apolŋei kiñe patía; fei eluŋei kiñe wentru, ñidolkënoŋei feichi patía mallun ilo meu.
Fei wëdami kom ñi pu kompañ meu ŋapitukënouma, kom ünëmtuiŋn keyü domo.
Aflu ñi ilotun eŋn ká pütokoiŋn mushai keyü mürke.
Rupan kom pütokolu eŋn "amutuaiñ" piŋn.
- "Amuainm
mai!" pi feichi kureŋechi wentru; "konale iñ ŋillandëŋun, fei meu ká kimainm", pifi ñi karukatu.
"Felei pikeiŋn fei wëdaiŋn.
3)
Feichi ŋapiñ mëlekai ŋen·-kure ñi ruka meu, petu lladkülewei.
Feichi kake domo ŋëneltueyeu ñi pepi amutunoam; ká kümelkanieyeu ñi wimam.
Femŋechi llakoduamuwi.
Rupale kiñe küla antü koni kimeldëŋu ñi kimam,ŋen·-ñawe eŋu ŋen·-pëñeñ cheu ñi mëlepun ñi pëñeñ. 2. Welu kom ŋapiñ konkelai ñi ŋülamŋgen.
Feichi üñamŋelu mëŋel konkelai; niekakei ñi ká duam.
Re ŋënen meu wimuufaluukei.
Rupai epu, küla antü, "deuma wimpai iñ ŋapiñ”, pikei ŋen·-ruka ñi pu domo.
Fei meu newe ŋëneltuniewekelai.
Feichi domo kimfilu ñi fëltuŋewenon, müchai mëten ñamrumei.
Deuma al·üpu amui, fei meu fei pikei ŋen·-ruka domo: " Cheu rumepeiŋapiñ k ama, chumŋen amupetulaiafui?
Wekun ŋneltupe, miaukafuichi".
Fei meu nŋëneltuŋekei, peŋewelai.
"Amutukei" piŋei.
"Chumafun?" pi ñi fëta, ká chumael ŋapitupeafuiñ, kiñe ina ŋillanentukaiafiñ, kümekechi, trürëman kulliñ, deuma kom pepikauli, mafümean; mafülli elutuaeneu ñi domo ŋen·-ñawe; pilaiai rume, mëlei ñi inapatuaeteu".
Femŋechi femi, ká nütui ñi kure.
Feichi ŋen·-ñawe wëltui ñi ñawe ñi mafüŋen meu; wëltunofule maloŋeafui, ká feichi dëŋu ñi llükafiel meu wëltui.
Wimnolu ká lefkatukei kiñeke mu.
Welu puwekelai ñi chau meu, llükafilu; puutufule, newen meu yetukeeyeu ñi fëta meu.
Fei meu llumkei mawida meu, cheu fëlkëlele ñi kiñe moŋeyeel.
Fei meu lelfün meu miaulu kiñe domo, peufaluukefi, "fau mëlen" pikefi, "fërenemoan pichin ial", pifi feichi domo.
Yelŋekei llumkechi, welu llumkechi ká amulelŋekei dëŋu ŋen·-kure.
"Fau mëlepai mi domo", piŋekei werken meu.
Fei kimi ŋen·-kure, kintupatukei ñi kure, yepatukei.
Nieputufilu ruka meu, elelkefi kiñe domo kuidaialu, wimi wëla, fentekuidaŋekei.
Kiñeke mu, wimnolu feichi ŋapiñ, yekeeyeu ñi fëta
al·ümapu, n·ome leufü, ñi pepi lefnoan.
Nieŋemekei epu küyen, küla küyen, wimi wëla küpalŋetukei ruka meu.
Feichi apiñ pepi chumwelai, mëlei ñi inaiael mëten ñi fëta.
Kañpële amufule llouŋelaiafui.
«Chumŋelu akuimi fau?
Eimi fëtaŋeimi ka mafüñmaŋeimi, fei meu lloufal-laiami; iñche fau lloweliyu werinŋeafun ka maloŋeafun, femafeneu mi fëta", pi feichi wentru cheu ñi pumufum.
Üñamŋellefule rume petu ñi ŋapituŋenon, mëlei ñi eltual ñi üñam, ñi fëta mëten mëlei ñi inaiafiel.
Kiñeke domo rume maikelai ñi nieateu feichi wentru ñi ŋapituiawëleteu.
Kiñe ina reyeeyeu ñi chau ñi wëlateu feichi wesha wentru meu, doi kümepei ñi l·aŋümuwal, piuwi.
Fei meu kiñeke mu pëltrükenoukëi lladkülu, welu kiñeke mu mëten.
CAPÍTULO XIV.-CASAMIENTO FORMAL ENTRE INDÍGENAS MÁS CIVILIZADOS
1)
Petición oficial: Designación de un mediador; despacho de un mensaje para el padre de la escogida.
Actuación del mensajero.
Contestación negativa de la joven.
El mensajero refiere el fracaso de su misión.
2)
Petición secreta: Busca de una hábil mediadora; encargo que recibe; conversación con la niña a solas.
Contestación afirmativa.
3)
Traslación de la novia a casa del novio: Invitación a la joven de abandonar su casa; aceptación de lo propuesto; huída; recepción en la casa del novio
4)
Aviso a los padres de la joven huída: lnstrucción a los mensajeros; desempeño del cargo delante del padre de la joven; contestación del padre.
5)
Pago por la novia: Especies del pago; marcha hacia la casa de la novia; entrega del pago; pláticas de los dos viejos; la comilona.
6)
Casamiento ritual: Entrega solemne de sus hijos por los padres de los novios; consejos que reciben los recién casados; ajuar de la novia.
1)
Femŋei fli kureŋen epu füchá wentru.
Kiñeke niei fotëm, kaŋelu niei ñawe.
Fei meu «kureŋeai ñi fotëm», pi feichi fücha fotëmŋelu.
«Chumlei, ayüimi mi kureŋeal?
».
«Ayün ká», pi feichi weche.
«Ayüimi ñi füchá wen·üi ñi nawe?
Ayüfilmi ŋillatufiyu, ayünofilmi kintuaiyu kañpële».
«Ayüfiñ mëten», pi ñi fotëm.
«Kümei; kimaiyu mi ayüpeaeteu; ayüelmeu, nieafimi; ayünolmeu, nielaiafimi; fei meu kañpële kintuaiyu. Kimafiyu mai».
Fei meu «amuaimi» piŋgei ñi kiñe kon·a, piŋen·-fotëm. «Pelelpuan ñi ŋillañ, «wer-
küeneu ñi trem» pilelpuan, «kelluaneu, ŋillandëŋun meu» pi ñi trem, pilelpuan. Fei tëkulaeimeu ñi füchá wen·üi meu.
Ayüfiñ ñi ŋillañyeafiel, kureŋean ñi fotëm; ayüukei mai ta chëŋillañyeafiel, «femŋechi dëŋu meu kelluaneu», pi ñi trem pilelpuan», piŋei feichi kon·a.
Amui feichi werken, elufi dëŋu feichi ŋillañ.
«Feyërke mai!
Amuaiyu mai!» pi.
Amuiŋu ka puwiŋu feichi füchá wen·üi ñi ruka meu.
Puulu eŋu anümŋeiŋu.
Fei meu chaliŋeiŋu, kom rukañma man-kuqpaeyeu eŋu. «Eimi malle» pi kiñelu, kaŋelu «eimi weku», kaŋelu, «eimi koncho» pi.
Pu domo ká«eimi chachai», «eimi lamŋen» pi ñi chaliuwn.
Fei nentui ñi nutram feichi pepuel: «Femi ñi nün kiñe dëŋu», pipufi feichi füchá wentru.
«Fei! mëlepei mai dëŋu», pi feichi füchá.
Fei meu fei pi feichi ŋillañ werkümel: «Akui mai werken, werküñmarkeneu tañi ŋillañ, «pelelpuan ñi ŋillañ, kellueneu mai kureŋen dëŋu meu», pin akulŋen feichi werken meu.
«Femi mai», pin, «fei meu kam chofüafun» pilewen mai».
Fei meu mai küpalfiñ
tëfachi werken.
Fei kam entuleleimeu ñi dëŋu, kimëñmallelaiafimi kam».
Fei «nütramkaŋe mai», pifi tëfachi werken.
Fei nütramkai: «Femi mai ñi werküŋen: «pelelpuan mai ñi wen·üi», pieneu ñi trem, «kimelelpuan ñi nienonchi dëŋu»-müchai mai mëlei weshake dëŋu -«kom ñi kümelenchi ñi moŋeyeel, mëlelmi mi witrapun», tëfa ñi piel ñi trem, piken mai tëfá, ñañ.»
«Femi mai, fei pieneu mai ñi wen·üi.
Femi mai ñi kümelen, chem dëŋu no rume nielan.
Kom kümelei ñi karukatu, felen ñi pu moŋeyeel komtripa meu.
Chem no rume mai nielaiñ; mëlele dëŋu, «falei» piafun, welu mai felelafun ñi felen meu, piken mai chi», pi tëfachi füchá wentru.
«Femi mai, fentepun ñi piel ñi trem», pi werken.
«Feyërke mai, feyërke!»
Fei meu fei pi ti werken: «Femi mai ñi werküeneu ñi trem, «pelelpuan ñi wen·üi «pieneu», duamtukerkeiñ mai iñcheŋen; niei tremënka choyün iñcheŋen, duamtuñmaŋekei». Fei meu mai «pelelen ñi wen·üi, pieneu ni chau.
Niei choyün, iñche ma kai nien fotëm tremlu.
Kureyean pikerkei mai fotëm tremlu. Fei
meu mai duamtufiñ ñi wen·üi. Niei mai ñawe, elueneu mai piken. Femŋechi mai ñi felen ñi küpal; fill che mai kurengerkei, domo mai tremi kake che ngerkealu.
Fei meu mai, eluaneu ñi ñawe piken, nieal ñi fotëm, pikei, mi trem pilelpuan ñi wen·üi», piken mai tëfá, ñañ».
«Feyërke mai!
Kimniefiñ ñi piel ñi wen·üi.
Welu fantewe mu kalewei dëŋu; newen meu kureŋewelai ché; maí domo, nieŋei; mailai, nieŋgelai.
Fei meu chem piafun?
Pifule ñi ñawe, felepeafui; pinofule, chumafiñ kam?
Mëlewechi wiŋka dëŋu».
«Femi mai! «fei mai kimmeaimi, chem mi piŋeal», pieneu mai ñi trem; «dëŋuai mai ñi ñawe, ñi norkimeal ñi dëŋu, wëñolmi» pieneu ñi trem», pi tëfachi werken.
Fei meu dëŋufi ñi ñawe feichi wentru: «Felerken dëŋu allküleimi; «nieafin» piŋerkeimi, pirkeimeu ñi wen·üi ñi fotëm.
Chem pimi, ayüaimi?
Kalli ñi nordëŋu yetuam tëfachi werken».
Fei meu fei pi feichi üllcha domo: «Chen mu kam müchai «mai» piafun?
Iñche kimadnofilu feichi wentru ñi chumŋechi wentruŋen, ñi küme
wentruŋen, kam ñi ŋollifeŋen, kam ñi kewatufeŋen.
Iñche fei meu müchai chem piafun?
Ayülan fei tëfá ñi «felei» piael».
Fei meu fei pi feichi ŋen·-ñawe: «Tëfei ñi piel ñi ñawe.
Iñche chumafuiñ?, nielai mu chumael».
«Feyërke mai», pi feichi werken, «ká chem pilleafuiñ? deu mainolu». Fei chalitui, amutui.
Puulu eluputufi dëŋu ñi trem: «Femi ñi pekefuyel ta mi wen·üi. Kom elufiñ dëŋu tami werkümufiyüm.
Ká dëŋukefui ñi ñawe.
«Petu ŋillatuñaweŋepan tëfá, allküleimi; chem piami, miaimi, mailaiaimi? nor dëŋu pien», pifi ñi ñawe.
«Iñche chem piafun, ŋelai ñi nordëŋuel; ayülan ñi fëtaŋeal», pi feichi üllcha domo.
«Tëfei ñí piel ñi ñawe», pi mi wen·üi.
«Iñche chumafun?
Ŋelai doi ñi chem pial, amutuaimu mëten, deu ŋelai taiñ dëŋu», pi tami wen·üi.
Fei chalitun, küpatun; pilai wëlalu ñi ñawe. Ká tëfachi domo pilai, dëŋufeyeu ñi chau; «pilan» pi.
Femŋechi wëñomen; feula mëlepei mi piael eimi, deuma pilai tëfei eŋn».
«Feyërke mai!
Ká chumllefuiñ kai, deu pinolu», pifeichi ŋen·-fotëm.
2) 1. Fei meu wëla «ká kiñe dëŋu pikeaiñ» pifi ñi domo feichi füchá wentru.
«Eimi ká pichi küdautuaimi, kishu llumkechi dëŋuŋeai feichi üllcha.
Pefiŋe kiñe domo «fërenen» piafimi,«ŋillatukefuiñ tëfachi üllcha, maierkelai; müchai kam mailleafui?
Ñochi meu wëla dëŋuŋele, ñi chem piafel.
Fei meu mai fërenean, dëŋulelan feichi üllcha, piafimi».
«Feyërke mai!» pi ñi domo ŋen·-fotëm, dëŋuafiñ kiñe domo, werküael ñi chem piael ti üllcha».
Fei meu pepufi ñi kiñe wen·üi domo: «Fërenean mai, dëŋulelan fei tëfachi üllcha», pipufi.
«Femi mai, dëŋuafiñ. Chem piafiñ kai?»pi feichi domo.
«Fei piafimi: «Chumŋelu mailai?
Wesha wentru piñmaneu kam ñi pëñeñ?
Wesha wentru ŋelai, ŋollife ŋelai, kewatufe ŋelai, pofre ŋelaiñ niei kulliñ.
Chem afan? pi Kom moŋewe nieiñ, mëlei ketran, fill ketran, werá poñü, fentren kachilla; chem mu no rume kuñifalŋelaiñ. Küme lladküyeafiñ, chem mu rume aflaiai».
Feichi dëŋu pilelan ti üllcha», piŋei tëfachi domo dëŋulalu.
«Chumël kam amuan?» pi tëfachi dakelalu.
«Wüle amuaimi», piwiŋu.
Fei meu ka antü amui.
Fei meu pepufi ko meu feichi üllcha.
«Mari mari, ñañai», pipufi.
«Eimi ñañai», pi ñi lloudëŋun ti üllcha.
«Eh» pitui ti dakelfe.
«Kotukeimi?»
«Mai kotuken», pi üllcha.
«Kiñe dëŋu miawn, pi raŋiñelwe domo.
«Mai, mëlepei mai dëŋu!; wesha dëŋu chi, kam küme dëŋu chi?» pi feichi üllcha.
«Chem wesha dëŋu ŋeafui?.
Küme dëŋu mai», pi ti werken domo.
«Feyërke! Entufilmi kam ta, kimllelaiafiñ», pi ti üllcha.
«Femi mai!
Femŋei ñi peŋepan wiya.
«Ini kam pepaeimeu?» ramtui feichi fütapëra.
«Ñillatuiawëlŋelafuimi kam chumël ŋa?
Feichi wentru ñi kure, fei pepaeneu, «fërenean» pipaeneu, «dëŋulelan feichi üllcha»; ŋillatuŋekefui mai, maierkelai.
Fei meu mai «eimi fërenean, dëŋulealan» pipaeneu».
«Fei meu maifiñ.
«Dëŋulafiñ mai» pifiñ.
Fei meu mai küpatueyu, «chem piael», pieyu.
Müchai kam maikenolu ta iñcheŋen, ñochi meu wëla kam mëlekelu dëŋu pikeiñ mai.
Fei mau dëŋufichi» pieyu».
«Fei pikei feichi ŋen·-pëñeñ: «Chumŋelu kam mailai?
Wesha ché eiñ meu kam? Chem kam afalu?pi. Ñi kutranŋeiawal? pi kam.
Wesha che ŋelaiñ; fill mëlei, apoleiñ weshakelu meu; pofre ŋelaiñ, pilelan tëfachi üllcha», pipaneu ta ti feichi weche ñi ñuke».
Fei meu mai, «ñi chem pial» pieyu».
«Feyërke mai! Mëlewei ñi duam.
Chumŋelu chi ŋa «mailan pilewen?
Welu feula eimi elŋerkeimi.
«Kümei mai, maifiñ mai»; illamkënochen, piam, küimelai.
Fei meu kam, chem mu maipelaiafun?
«Maian mëten» piken, pituafimi feichi weche ñi ñuke».
Feille mnai chi, «fei mai nordëŋu pianeu» pillen»,pi raŋiñelwe domo.
«Felellei mai ñi duam, deuma kimpaimi, felei», pi feichi üllcha.
«Welu peqkaŋepe mai ñi dëŋu, mëlekei koil·a; fei meu ŋewetukelai dëŋu», pi tëfachi üllcha.
«Femi mai, fei piafiñ», pi raŋiñelwe domo.
Fei chaliutuiŋu man-kuwiŋu.
«Amuchi mai, ká antü puekaleal».
Pi ti weken.
«Feille», pi ti üllcha.
Wëdaiŋu.
Amutui raŋiñelwe.
«Wëñomen ŋa», pipufi feichi weche ñi ñuke tëfachi werken domo.
«Pefiñ ŋa ti üllcha, om elufiñ ŋa ñi pifiñ.
Feyentui, «nieaneu maí» pi.
Welu «peqka mai» pi.
Doi pilai».
Fei meu amutui feichi raŋiñelwe domo.
3)
Tëfachi ŋen·-pëñeñ elufi dëŋu ñi fëta; «felerkei dëŋu» pifi. «Feula chumkënoaiñ, káŋillatupeafiñ? ».
«Më felelaiai» pi ŋen·-fotëm. «Ká peŋeai mai ti üllcha» piŋu feichi kurewen.
«Ká fëreneaiñ meu tëfachi papai raŋiñelweuma, ká papelaiñ meu ti üllcha, deuma kümelkaulu eŋu kam».
Fei meu ká dëŋufi ñi werken domo tëfachi ŋen·-pëñeñ: «Ká kiñe naq fërenean mai -, trafkin piwiŋu, ká pelelan mai tëfachi üllcha, fei pilelan: Animaulaiñ mai iñ ká tëkual werken ŋen·-ñawe meu, deuma kam wesha tripamelu iñ werken; fei meu kam lloumapeafeiñ meu dëŋu pileweiñ.
Fei meu mai fëreneaiñ meu, llum yeŋemeai»;
feichi dëŋu pilelmumeaiñ feichi üllcha ñi chem pial kai».
«Femi ñi ká küpan», pipuafimi mai, «yafüluwelaiñ ká werküñmaiafiel tami chau, wënetu kam wesha tripamelu iñ werken», pikei tëfei eŋn.
«Kiñe ina llum yeŋemeai mai pikeiñ», fei meu mai ká werküŋen, pipuafimi».
Fei meu ti werken domo ká pepufi ko meu feichi üllcha, kom elufi dëŋu, ŋen·-pëñeñ ñi piel.
«Feyërke mai», pi ti üllcha, «llumyemeafiñ» piŋen.
Feyëerke mai, deuma kam adlu ñi nieŋeal iñche, ká ayün ñi llumyeŋepaial; wënetu kam ñi ŋillatuŋepafel, «mailan» pilu kam iñche, fei meu feula llükawefiñ ñi chau, káŋillatuŋepali ñi «mai» piael».
«Femi mai ŋa», pi werken; «ká elelnieafimi antü ñi yeŋemeam», piŋen ká», pifi feichi üllcha.
Fei pi ñi lloudëŋun ti üllcha: «Deuma adlu mai ñi nieŋeal, kishu piai mai chumël ñi kintupaiaeteu feichi weche».
Fei meu fei pi raŋiñelwe domo: «Epu antü elelmeafimi» piŋen».
«Feyërke mai, deuma pirkelu kam, felekaiai», pi ti üllcha.
«Cheu yu pewal, fei ká kimënmameafimi piŋen», pi werken.
Feichi üllcha fei pi: «Femërkei, epuwe, furi ruka akuai tañi wentruyeael fël trafuya, fei meu mëlepale, pekënopaiafiñ».
«Fei mëten, doi pilaian», pi raŋiñelwe domo.
Fei wëdaiŋu; amutui ti domo.
Puutulu kurewen ché meu eluputufi dëŋu eŋu. «Femi ŋa ñi pemefiel ŋa ti üllcha, kom elufiñ dëŋu mu pimufiñ.
Feyentui üllcha, «yeŋepaian mai» pi, «epuwerke lle mai» pi, «furi ruka meu akuai» pi.
Feula mëlei ñi amual feichi weche; «epuwe, fël trafuya», femŋechi dëŋu eliyu».
Puulu el antü feichi weche chillawi, amui; yeniei kiñeke katrün ilo, «tuten waŋküleli meu trewa, ütrëfkënolelafiñ tëfachi fen· ilo».
Akulu furi ruka meu waŋkürkefeyeu kiñe trewa, fei meu müchai mëten ütrëfkënolelfi ñi fën·-ilo; fei meu waŋküwelai.
Feichi üllcha fei pi kishu ñi piuke meu: «Akurkei mai; waŋküfui tëfachi wesha trewa».
Pichin mu tripai wekun, amui furi ruka, pepufi tëfachi weche.
«Ini kam?» pi.
«Iñche», pi feichi weche.
Fei meu pichi dëŋufi: «Mia- uki ŋa dëŋu, werküñmaukeiñ ŋa, deu kimfiiñ iñ chumkë- nowal; fei meu mai küpan, yepapeeyu», pi ñi kafkün feichi weche.
«Fei felei» pi ti üllka; «kalli umaqkelepe ñi epu trem; fei wëla ká pepaiayu».
Wëñopalu ruka meu kuduputui, umaqfaluuputui, traltralüi ñi «ümaqi» ñi piŋeam, pilu.
Fei al·üpuulu, umaqlu kom kakelu, fei witrai, llum tripapai ruka meu, yeniei ñi niepe mëten, doí nielai.
Ká pepafi ñi fëtayeyael.
«Akuimi?»pi tëfá.
«Mai, akun», pi üllcha. «Ya, amuyu», pi ti weche; «fau malal meu prapaiaimi», pifi ñi domoyeyael.
Feichi wentru wëne prakawellui. Ti üllcha përai malal meu, rumei wentelli kawell meu; fei meu maŋkadwiŋu; femŋechi amuiŋu.
Puwëlfi ñi ruka meu, al·ü pun·i.
Naqkawelluutui feichi weche ka metanakëmfi ñi üllcha.
«Komŋe ruka meu», pifi.
«Pilan», pi ti üllcha.
«Fei meu tunieŋe ñi kawell, iñche npelmean ñi ñuke», pi feichi weche.
Konputui ruka meu.
«Papai!» pipufi ñi ñuke.
«Chém?» pieyeu.-
«Witraŋe, wekun mëlepai ñi nieael domo, ñi yemeel; yewei küpaiael, yelmean», pifi ñi ñuke.
Fei witrai yemealu ñi n·an·ëŋ.
«Mari mari!» pipufi maŋkuqelfi.
«Akuimi Mai».
- «Akun».
- «Konpaŋe mai», pifi.
Fei wëla koni tëfachi üllcha, ina kütral anümŋei.
Feichi weche entuchillaumeketui.
«Ṉëñüpeimi mai?» pi ŋen·-pëñeñ. -«ŋëñülan» pi.
Fei meu ŋëtantulŋeiŋu kawitu meu.
«Fau kuduaimu», pi, tëkupui ñi n·an·ŋ¨ŋëtantu meu.
Fei meu kuduiŋn kom; kudufi ñi we kure feichi wentru.
Wün·man meu ká antü witralu feichi we kure ká chalieyeu ñi n·an·ŋ: «Kümelei mai mi akun tüëfá, mañumuwiyu: küme che ŋeñmoam pirkelu kam üllcha tremlu.
Deuma mai akuimi, küme ŋënaituwaiñ, pichiñma moŋeliin».
«Felei», pintëkui ŋen·-püñmo, «ŋënaituwafiiñ; «küme adniean ñi domo» pirkelu kam kureŋelu.
Femŋechi trafŋënaituniewaiñ» pifi ñi püñmo.
4)
«Feula amuai kimeldëŋu», pi ŋen·-fotëm.
«Chumiawichi mi ñawe?» piafui ŋen·-pëñeñ».
- «Nükawellŋe fochëm», piŋei ti kon·a werküael.
Fei amui, nüi kawellu, chillawi; fei wëla eluŋei dëŋu (pentëku eŋu kimeldëŋu).
«Pelelpuan ñi ŋillan, pentëkulelpuan wëne: «Femŋei ñi werküeteu ñi trem», pipuafimi, «ŋënonchi dëŋu, ñi kümelenchi kom ñi pu moŋeyeel», pi kai ñi trem pipuafimi.
Rupan pentëkufilmi» femi mai ñi werküeteu» piafimi rupalei kiñe llaq küyen, fërenean, kelluan kureŋen dëŋu meu, pifalkënufuiñ werken meu.
Fei meu mai fërenekefeneu, tëkulelkefeneu ñi werken ŋen·-ñawe meu ñi ŋillatuñmakefuyel, nieal ñi fotëm, pikefun.
Feichi dëŋu mai kimërkefui ŋen·-ñawe, dëŋukefui ñi ñawe, norërkelai mai ñi piel ñi ñawe.
Fei meu mai re wëñomei ñi werken», pipuafimi ñi ŋillañ.
«Fei meu, mai ka kelluechi meu ñi ŋillañ, yentëkuaeimeu ŋen·-ñawe meu», piŋen mai, pipuafimi».
Feichi kon·a amui, elufi dëŋu feichi ŋillañ raŋiñelwe.
Fei kimlu feichi ŋillañ «femi» pi, «amuaiyu mai» pifi ti werken.
Fei amuiŋu, puwiŋu feichi ŋen·-ñawe ñi ruka meu.
«Akui witran, elŋepe ŋetan», pifi ñi kure feichi ŋen·-ñawe.
- «Naqkawellmu», pifi ñi epu witran, «konpamu ruka meu, fapële anüpamu».
Anülu eŋu chalieyu kom mëlekëflu rukawen.
Rupan chaliel entui ñi dëŋu feichi ŋillañ pepuel: «Femi ñi ká akuel ñi werken ñi ŋillañ. «Fërenechi meu ñi ŋillañ, ká mai, tëkulaeimeu ñi wen·üi meu», pifalpaturkeeneu tëfachi werken; nütramkael meu, fei meu kimeñmaiafimi ñi dëŋu».
«Feyërke mai,felei» pi ŋen·-ruka, «mëlepei dëŋu mai; nentule kam ta kimeñmalaiafiñ».
«Kümei mai, felei», pi ŋillañwerken.
«Ya, nentuŋe mi dëŋu mai», pifi ñi kompañwerken.
Fei meu nütramkai tëfachi werken: «Werküeneu mai ñi trem: «Mëlele mi witrapun kimelpuan ñi kümelen ñi wen·üi, ñi ŋenon weshake dëŋu kom ñi kümelen ñi pu moŋeyeel ka ñi karukatu - müchai wëlei dëŋu - felenofelchi pikei ñi trem», piafimi».
«Femi mai, fei pieneu ñi wen·üi, pi ŋen·-ruka.
«Kake
mapu mëlei ché, chum kimuulai ñi chumlen? Femŋechi mu mai, chem dëŋu nielafun, piken, taiñ trürtripa kümelei ñi pu karukatu».
«Femi mai, fentepun ñi piel ñi trem; pin mai ta tëfa, ñañ».
«Feyërke mai».
Fei meu kimeldëŋukei werken: «Femi ñi werküeteu ñi trem. «Deuma mai rupalei kiñe llaq küyen, pelelŋekefun ñi wen·üi, ŋillañyeafiñ, pifun.
Tëkulelfuiñ mai dëŋu werken meu, adërkelai mai ñi dëŋu, re wëñomei ñi werken.
Fei meu mai iñche tüŋkëlewetun. Welu mai ñi fotëm küdautuniekarki ñi dëŋu iñche ñi domo eŋu, raŋiñelwetëkurkiŋu.
Fei meu mai dëŋuñmaŋerkei ñi ñawe ñi wen·üi, rulŋeparki mai.
Feula mai mëlepai tëfá, yemerki mai ñi fotëm, akuleleneu mai ñi ruka meu, deu mai nieŋei.
Fei meu mai chumafun? pilewen, mëlei mai ñi konael kimeldë Pilewen, mülei mai ñi konael kimeldüngu, piken mai ta tüfa, felekelu kam kurengen meu tüfachi düngu.u, piken mai ta tëfá, felekelu kam kureŋen meu tëfachi dëŋu.
Fei meu mai kimpe mai ñi nieñmaŋen ñi ñawe ñi wen·üi, niekai mai ñi fotëm tëfá.
Chumiauli kam ñi ñawe?piafui ñi wen·üi.
Fei mai norkimpe pimeŋe mai» piŋen.
«Fei meu kishu iñ rakiduam niellelaiaiñ, pimeaimi, piken mai ta tëfá, ñañ».
«Feyërke mai» pi ŋen·-ñawe, «deuma kimfiñ ñi nieñmaŋen ñi ñawe.
Deuma kam ayürkelu ñi ñawe ñi nieaeteu tëfachi weche.
Feula kiñe dëŋu pian: «Küme fëreneafiñ ñi pillenoeteu kam reyeñmaneu ñi nieñmaeteu ñi ñawe eŋn.
Welu peqka petuchi ñi ñawe kulliñ eŋu lle mai», piputuafimi mi trem».
Fei meu chalituiŋu, wëñomeiŋu feichi epu werken.
Rëpü meu feichi ŋillañ raŋiñelwe fei pifi tëfachi werken: «Fei ñi piel ŋen·-ñawe: «Peqka petuchi ñi ñawe», pi ŋa tëfi.
Feichi dëŋu wëlputuafimi ñi ŋillañ meu.
Yewenŋen tëkukeeki meu, deuma iñche raŋiñelwe ŋen tëfachi kureŋen dëŋu meu».
Fei puutulu tëfachi werken ñi trem meu, eluputufi kom dëŋu ñi piel ŋen·-ñawe, ka ñi piel feichi ŋillañraŋiñelwe.
«Kümei mai, deu kimfiñ tëfachi dëŋu», pi ŋen·-fotem.
5)
Fei meu fei pi ŋen·-fotëm: «Trürai mai kulliñ: trürpe kawell ñi tual ŋen·-ñawe, ká trürpe kiñe yewa ñi tual ŋen·-pëñeñ, ká kiñe waka korüŋealu, ká epu ofisha, tuten: «iloŋekape tëfachi ofisha, kalli montupe tëfachi waka» pile ŋen·-ñawe; ikülla eŋu küpam ekull ká trürpe, ká mari pesu ñi dëŋuŋeam ŋen·-ñawe.
Fente trürai. Amuaiñ wüle», pi.
Fei meu koni ñi iŋkatuchen feichi weche kureŋelu. «Kellumoan mai, pu wen, wüle konalu ñi ŋillanudëŋun iñche, kom trürëmuwn.
Tëfachi pun· amuaiñ, umaqkonkëleaiñ; yeyeaimn pu domo, kellualu chemken küdau meu».
«Felen dëŋu, pu domo, amuaiñ kellumeaiñ», pifi ñi kure eŋn.
«Amuaiñ mëten, chem mu kam chofüŋeafui ikaiael mëten», piyei pu domo.
Akuchi fël trafuya meu traulu eŋn ŋen·-fotëm ñi ruka meu: «Kom akuimn tëfá?» pi ŋen·.fotëm, pifi ñi karukatu.
- «Kom akuiñ», piŋn.-
«Chillawaiñ mai», pikei.
Fei nüyei ñi kawell eŋn, chillaukeiŋn kom, maŋkadyei ñi domo yeŋn.
«Ká kiñe trarün manshun karetalen arnupe», pi ŋen·-fotëm, «yemeam weshakelu».
Kom trürlu, fei amuiŋn.
Feichi weche yei ñi we ŋapiñ, umaqpuiŋn lelfün meu.
«Ká peŋemepe ñi ŋillañraŋiñelwe», pi ŋen·-fotëm; «kimpe dëŋu: «Deuma mai trürëmuwn kom weshakelu meu; wüle mai liwen konai iñ ŋillandëŋun; fei meu mai pëkünomefiŋe, piŋen» pipuafimi«Deuma mai tëkufilu iñche tëfachi ŋillañ dëŋu meu, fei meu mai kam furikënopeluafuiñ?piken mai», pilelmeen», piŋei tëfachi werken kon·.
Kimlu feichi dëŋu, «Feyërke mai», pi ŋillañ,«deuma felerkei iñ pewal».
«Fentepun dëŋu», pi werken.
«Feyërke, deu kimfiñ», pi ŋillañ.
Wëñomei lelfün meu, cheu umalei ñi werküeteuchi trem: «Elumefiñ dëŋu», pi, «wüle pewaiñ, pi mi ŋillañ».
Wün·man meu ká antü witraiŋn, chillawiŋn, prakawelluiŋn.
Trarüŋei manshun, witraŋei kawell ka yewa, sintalkëŋuŋei feichi waka, yeŋei kareta feichi epu ofisha meu.
Fei amuiŋn.
Fei meu fei pi ŋen·-fotëm: «Yeŋerpupe ñi ŋillañ».
Fei meu yeŋerpui, trawi ñi ŋillañ eŋu epu puulu ŋen·-ñawe ñi ruka meu.
«Küpaimi tëfá, ŋillañ?» chalifi.
«Femi, mai, wiyachi antü werküñmakeeyu mai, «mafüan mai», piken.
Fei meu mai «afentu kelluaeñ meu ñi ŋillañ, pin mai nüpe» pifalpakeeyu ŋa werken meu.
Fei kom nüpellelaimi?», pifi ñi ŋillañ.
«Femi mai, nün mai feichi dëŋu, fei meu mai küpan tëfá», pi ŋillañ.
«Kümei mai, deuma konaiñ tëfá», pi ŋen·-fotëm.
«Eimi mai ká tëkumuaiñ ŋen·-ñawe meu, chalintëkulelmuaiñ iñ trürëmelchi ku-lliñ».
«Femi mai, fei meu mai chem piafun; feleai mëten», pi ŋillañ.
Fei pilu eŋu akuiŋn ŋen·-ñawe ñi ruka meu.
«Mari mari!» pipui feichi ŋillañ-raiŋiñelwe.
Fei meu tripai wekun ŋen·-ñawe adkintuafilu ñi iniŋen feichi «mari mari» pieteu.
«Witranërke akui», pi, «elŋepe anüam, al·üŋerkeiŋn», pifi ñi domo.
Deu elel fei wëla chalifi ñi witran, welu feichi raŋiñelwe mëten.
-«Eimi kompañ», pi.
«Eh, pi ñi lloudëŋun feichi ŋgillañ.
- «Naqkawellŋe mai», pi ŋen·-ruka, «konpamn ruka meu».
Fei meu naqkawelluiŋn llaq;
ká llaq mëlekai wekun kuidaialu feichi kulliñ mafüael.
Feichi konyelu ruka meu anüpuiŋn, chaliŋeiŋün re mankuq meu.
Rupan chaliulu eŋn fei pi raŋiñelwe: «Mëleimi tëfá, kompañ?
». «Mëlen», pi ŋen·-ruka.
«Feyërke mai; ŋelafui kam dëŋu felen meu, deuma rupalei kiñe epu antü mëlefui ŋa iñ peukëlen; fei mu ŋa kimuufuiñ iñ kümelen; müchai mai mëlei dëŋu, pikeeyu mai tëfa fachi antü meu».
«Femi mai», pi ŋen·-ñawe, «fei pien mai; femŋei ñi chem dëŋu ñi nienofel, komtripa kimeleiñ, piken mai ta tëfá, kompañ».
Fentekënoi.
Fei meu fei pi raŋiñelwe: «Femi mai ñi ká küpapen tëfá, yerpaneu ñi ŋillañ «kellukeen ŋa ŋillañ-dëŋu meu», pin nielpaneu. «Fente mai puwi ñi dëŋu ñi konturukakaial (1); feula mai kom pepikawn» pikeeneu, «ká mai yentëkutuan ñi yewen-wentru (2) meu», pipaneu ñi
ŋillañ. «Eimi mai chalintëkulelaen ñi kulliñ ñi trürëmyeel; deuma kam eimi raŋiñelweŋelu; fei meu kam furiletuafuimi», pikeeneu mai.
-«Felei mai»-, pin.
- Fei meu mai, «elulaian mai ñi trürëmel», pieneu ñi ŋillañ».
Fei meu fei pifi ñi ŋillañ (ŋgen·-fotëm): «Ya küpape ti mari pesu».
Fei eluŋei raŋiñelwe, eluafilu ŋen·-ñawe.
«Tëfá mari pesu mi nütramkaŋeam», pi raŋiñelwe.
«Ká kawell kai», pi raŋiñelwe.
Fei eluŋei wechun lashu cheu trapeltëkuŋei wekun meu feichi ñom kawellu.
Fei ká elufi ŋen·-ñawe. «Tëfá mi trürëmelŋen, ñom kawell lashu eŋu», pi raŋiñelwe.
Fei ká eluŋei wechun lashu cheu ñi nülemum feichi waka. «Ká epu ofisha mëlei tëfá wekun», piŋei ŋen·-ñawe.
Fei kom llouwi, welu: «Pechi ñi kulliñ», pi.
Fei tripai wekun, ŋëneltupui ñi kulliñ, ñi kawell ka ñi waka ka ñi epu ofisha.
Ñi domo ñi nieal kai, tuchi kam?», pi.
«Tëfei, ñom yewa», piŋei.
«Ká mëlei ŋënüftu tañi nüael», piŋei ŋen·-ñawe.
Fei meu fei pi: «Waka l·alaiai, feichi epu ofisha fei ke korüŋepe».
Fei allkülu wekun mëleyechi pu kon·a müchai mëten mainakei feichi epu ofisha; koni ñi l·aŋëmofishan eŋn.
Fei wëla kontui ñi ruka meu ŋen·-ñawe, fei pipufi ñi kure. «Feichi antü petu ŋillandëŋuŋeiyu.
Iñche deuma feyentun ñi trürëmelŋen; eimi ká trürëmelŋerkeimi kiñe ñom yewa ka ekullküpam kapa yeŋu.
Fei mai nüaimi. Chem mu kam fillpipiŋepëdafuiyu?
Mëlei yu llowael mëten yu eluŋen».
«Feyërke mai», pi ŋen·-pëñeñ.
«Eluŋeli kam lloullelaian? ».
Fei meu anüñmayeu puñma meu kiñe domo, fei ñi nütramkaiaeteu rupan eluelu meu feichi ikülla ka feichi küpam ekull.
Fei meu wëla feichi raŋiñelwe fei pifi ñi ŋillañ: «Ya nütramkaiaimi mai, deuma chalintëkuleleyu ta tëfá, deuma nüi mi kulliñ ñi eluŋen».
«Deuma nütramkaiafiñ», pi ñi ŋillañ tëfá», pifi ŋen·-ñawe feichi raŋiñelwe.
«Feyërke», pi ŋen·-ñawe; «nütramkaianeu, ka lloumaiafiñ ñi dëŋu».
Fei meu koni ñi dëŋun ŋen·-fotëm: «Fei mi felen mai tëfá», pifi ñi yewen-wentru.
«Felen mai», pi.
«Feyërke!» pi ŋen·-fotëm, «kümelkalefuimi mi pu mën·a yemu, nienofelchi dëŋu, piken mai tëfá».
«Femŋei, kümelen, chem dëŋu rume nielan; mëlele dëŋu «famŋen em» piafun; welu femŋechi chem dëŋu nielafun; komtripa kümelen», pi ŋen·-ñawe.
«Feyërke mai, feyërke», pitui ŋen·-fotëm.
- Fei meu fentekënoiŋu.
Fei meu nütramkai ŋen·-fotëm, fei pifi ŋen·-ñawe-: «Fachi antü mai konpan tami wëlŋiñ meu, yerpan tañi ŋillañ, «fëreneaneu tëfachi kureŋen dëŋu meu» pikefiñ.
Fei meu mai deuma mëlepaiyu tëfá, feula fei piken: «Deuma mai rupalei kiñe llaq küyen ŋetuichi, werküñmakefeyu ká ñi ŋillañ, raŋiñelweyefuiñ.
Fei meu mai konpakefui ñi werken ñi ŋillañ eŋu eimi mi piuke meu.
Ñawe mai niei ñi wen·üi, aluaneu, pifalpakefun werken meu.
Iñche mai nien fotëm, tremi mai tëfa, pui ñi kureŋen meu, pikefun.
Fei meu mai wesha wëñoparkei ñi werken, kom mai eluputueneu dëŋu.
Fei meu mai fei pin: Chumperkeafun, deu pirkenolu feichi üllcha? pin
mai niewn.
Welu mai küdautuniekarkei dëŋu ñi fotëm.
Fei meu mai kintulerkeeyeu ñi ñuke kiñe domo raŋiñelwe ŋealu.
Feu meu fëreneŋerkei.
Dëŋuñmaŋerkeimi mai mi ñawe nütram meu, maierkei.
Kom adkënuwiŋu che uñi yeŋepaiael.
Fei meu kimlu ñi fotëm yemerkefi, akuleleneu pun·ñi ruka meu.
Deu kimlu iñche ñi kureŋen ñi fotëm, kimpe mai kimeldëŋu pin mai amulu werken eimi mi lonko meu.
Rupan kimlu eimi ñi mëlepun mi ñawe iñche ñi ruka meu, weñopai werkwn, fei eluputueneu kom dëŋu.
Peqka pechi ñi ñawe kulliñ eŋu, pi tëfachi ŋen·-ñawe pipatueneu ñi werken.
Fei ñi kimel feichi dëŋu pepikawn kulliñ meu, kom aduwn.
Deu trürel yeltufichi ñi ñawe wen·üi kulliñ eŋu, ŋillandëŋumechi, pin.
Fei meu mai küpan tëfá.
«Fachi antü mai küme noruwaiyu tayu küme ŋillañyewal.
Ká mai man-kuq meu küme eluaneu ñi ñawe, piken; iñche káküme man-kuq meu eluafiñ ñi fotëm, piken mai.
Küme ŋillañpuwaiñ, yewewaiñ, dëŋuyeulaiaiñ, epuñpële rukayeñmawaiñ ruka, küme
anümuwaiñ; mëlele pülku küme llaquwaiñ, mëlele ilo, küme ilo dullituwaiñ.
Tëfachi dëŋu kureŋekei iñ küpalme füchake laku em ñi femkefel, fei mai inaniekeiñ fantewe mu», piken mai tëfá, wen·üi».
«Femi mai», pi ŋen·-ñawe; «mëlei ta dëŋu ká füchake ché yem ñi femkefel; fei kam adentukallelaiaiñ, fei meu mai kom ché kureŋekei.
Chem welu-dëŋu ŋelai mai tëfá iñchiñ iñ piuke meu; kom ché kureŋekei adlu ñi duam.
Femŋechi mai femërkeimi ta tëfá, tremëmlu kam fotëm eimi; fei meu ayüpiukemurkeiñ iñ ŋillayeñmuafiel (o: ŋillayeñmuwal).
Deu felei mai.
Fei meu kam ká chem piafun? deu pui tañi dëŋu».
Petu nütramkalu feichi epu wen-üi ŋillañwen, ŋen·-pëñeñ ká nütramkaŋei, ká femŋechi dëŋu piŋei.
Welu feichi epu yewen-domo (ŋen·-fotém ñi kure eŋu ŋen·-ñawe ñi domo) fei dëŋuulaiŋu, ká domo ŋillañdëŋueyeu.
Feu meu wëla küme anütuiŋn, wiŋëllkëlei ñi anün eŋn.
«Feula ipe ñi pu witran,
wëdalŋepe korü-poñü», pi ŋen-ruka.
Wëdalŋei rali meu, kom eluŋei feichi ial pu witran.
Rupan korütulu eŋn ká nentukei feichi mallun ilo, apokënoyeŋei küla patia meu. Feichi raŋiñelwe elufi feichi küla patia ŋen·-ñawe: «Tëfei mi ilotual», pi.
«Feyërke mai», pi ŋen·-ñawe; fei nüi kiñe patia afün ilo.
Ká epu patia elufi ŋen·-fotëm: «Tëfei ká mn ilotual», pi.
«Eimi ká kiñe patia ilo pën·eŋe», pifi ñi raŋiñelwe feichi ŋen·-fotëm, afkadiniefi ñi ŋillañ.
Fei meu kiñeke katrün ilo ünëmelyefi ñi pu kon·a keyü ñi kompañ domo.
Feichi ŋen·-ñawe ká femi kishu ñi pu kon·a meu ka kishu ñi pu domo meu.
Fei meu fücha ilotuiŋn kom.
Rupan ilotulu eŋn ká tripapei pülku mudai.
«Pütokope, pu witran», pi ŋen·-ñawe.
Fei kom pütokoiŋn.
6)
Rupan kom ilu eŋn fei pi ŋen·-fotém: «Pui iñ in tëfá, chalituaiñ», pifi ñi raŋiñelweŋillañ.
Fei meu: «Deu pui iñ moŋeluwn tëfá», pifi feichi ŋen·-ñawe tëfachi raŋiñelwe;
«chalituan mai, pikei ñi ŋillañ», pifi.
«Man-kuq meu mai wëdatuaiñ pin mai mëlei», piken tëfá,kompañ»
«Feyërke mai», pi ŋen·-ñawe, «felekelu kom dëŋu», pi.
Fei witraiŋn epuñpële wiŋëllkëlechi pu ché, kom puñmawiŋn; kom domo ká witrai, ká feleiŋn.
Fei meu fei pi ŋen·-fotëm: «Fachi antü mai tripai ñi dëŋu ñi kureŋen ñi fotëm. Fei meu mai fei piken: «Man-kuq meu eluŋean ñi ché, ñi ŋillakeel. Iñche kai nülŋeaen ñi fotëm man-kuq meu»; welulaiñ choyün».
«Felei mai», pi ŋen·-ñawe, «küpape ñi ñawe».
Inau meu witralei.
Fei tumefi man-kuq meu.
«Tëfei mai ñi ñawe mi ŋillakeel» pifi ñi wen·üi.
«Felei mai» pi ŋen·-fotëm; fei nüniei man-kuq meu.
Fei meu fei pi ŋen·-ñawe: «Deuma fëtaŋeimi tëfá, welu küme maiaimi, dëŋuŋelmi; chofülaiaimi, iñche werinŋeafun eimi meu;«wesha tremëmërkei ñi ñawe», piŋeafun, dëŋuyeŋeafun; yewelkantëkukeeli, deuma kishu mi ayün meu fëtáŋeimi; iñche chem mu
kulpatulaiaen».
-«Felei ñi küme dapilluwal kai», pintéëkui ŋen·-pëñeñ.
- «Iñchiñ kam wëlnofilu.
Deuma fachi antü yeŋeaimi; iñche chem koneltuwelaian eimi meu; deuma ká chéŋeimi, ká chem pilaiyu tëfá, pui tañi dëŋu», pi ŋen·-ñawe.
Fei meu fei pi ŋen·-fotëm: «Iñche kai fachi antü nülan ñi fotëm man-kuq meu, deuma kam mi küme ŋillañyeafiel.
Mëlele dëŋu werküafimi kai; ka mëlele küdau «kellupaechi meu» pifilmi, kellupaiaeimu».
Fei meu elufi man-kuq meu. «Tëfá ñi fotëm; nülan mai man-kuq meu», pifi ŋen·-ñawe.
«Femi mai», pi ŋen·-ñawe, «nüafiñ mai». Fei meu tufi man-kuq meu.
Fei meu feichi chedkuiŋillañ fei pifi ñi ñawe-ŋillañ: «Deuma mai fachi antü küme nori iñ dëŋu iñ ŋillañyewn.
Küme mai poyewaiyu ka yewewaiyu; kiñeke kewatuŋillañkei ché, welu iñchiu femuulaiyu.
Tëfá ñi ruka eimi mu ruka tëfá; iñche ka eimi mu puuli, pepuli ñi ñawe, ká fei rukayeñmapuayu tami ruka.
Fei fentepiayu ta tëfá.
Fachi antü yeyeaimi tami domo».
Fei pui ñi nütram eŋu.
Fei meu fei pi ŋen·-fotëm: «Deuma
afi taiñ dëŋu; ká chem piafun?
Amuchi mai!»
«Feyërke mai», pi ŋen·-ruka.
«Amuŋe mëten».
Fei meu re man-kuq meu wëdaiŋn.
Feu meu «yeyeaimi kom mi nieel», piŋei feichi ŋapiñ.
- «Yeyean mai», pi; «fei meu kam elafun ñi weshakelu? ».
Fei meu tripapai ruka meu ŋëtantu, pontro, trëlke, salma, metrül, challa, metawe, mesheŋ, yiwe, patia, chaituwe, rali, waŋku, külko, chaiwe, kudi, llepü: itrofill ñi pën·epeel, tëkunieŋei kareta meu; apoi ti kareta.
«Achawall kai», pi.
- «Yepaiaimi wëla», pi ŋen·-pëñeñ, «al·üñmaiafuimn, lofoŋen meu, müchai chumlaiai tëfá».
«Amuchi mai, papai; amuchi mai; chachai», pi ŋapiñ; «ká miauli kam iñ peukallen».
«Felei mai», pi ŋen·-pëñeñ.
Fei amutuiŋn kom.
Puutulu eŋn ruka meu, nentuputui ñi mañumtu feichi fotëmwen, ilotuputuiŋn ka pütoputuiŋn; afi wëla ñi ilelkawn, wëdarumetuiŋn itrokom.
Femŋechi felekefui mapuche kureŋen kuifi.
CAPÍTULO XV.- EL MALÓN GENERAL DE 1881.
1)Motivos y presparación: Tirantez entre indígenas y extranjeros; incitación para levantamiento de parte de los caciques argentinos; preparación del malón; mala suerte de ciertos hombres pacificadores.
2)Marcha del malón en la costa: Concentración de los combatientes; ayuda militar desde Toltén; fuga de los chilenos; fracaso del malón; algunas víctimas.
3)Contramalón: El encargado de las represalias; correrías para unir los animales de los insurrectos; perdón o muerte según el rango y los regalos de los culpables; osadía de algunos de los caciques más comprometidos, mientras que los humildes - como siempre - pagan el pato.
1)
Kuifi tëfachi mapuche mëtewe üdekefui pu wiŋka.
«Chemyelafiiñ feichi pu wiŋkañma ché; ká mollfüñ tëfá yeŋn», pikefuiŋn.
Kiñeke mu trürëmkefuiŋn malon-dëŋu tëfachi llëkülechi pu lonko pu wiŋka meu. Fei meu traulu eŋn wiŋka meu.
Fei meu traulu eŋn kewatukefuiŋn, inautukefuiŋn.
Fei meu doi üdewiŋkakefuiŋn. Femŋechi ñi mëtewe üdewiŋkaken eŋn trürërkei itrokom mapu meu eŋn ñi aukañpeŋeal kom wiŋka.
Wëne werkülparkei dëŋu pu pewenche lonko Nekulmañ ŋulu-mapu lonko meu, Forowe mëlelu; ñi trüram aukan tëfachi ŋulumapu meu chumŋechi ñi trüremn pu pewenche lonko Argentina meu.
Ká werkülerkei përon-füu eŋn, ñi tunten meu ñi nieal téfachi malon fillpële.
Akulu feichi werken pewenche tuulu, fei wëlpai dëŋu: «Weküŋen», pipai, «werküeneu Chaiweke lonko , ka Ñamun·kura lonko , ka Foyell lonko , ka Aŋkatrür lonko «pelelaen ñi pu ŋulu lonko », pieneu ñi pu lonko .
Fei meu küpan.
«Mëlei mai pu wiŋka, kom mai aukañpeafiiñ», pi mai ñi lonko , pimeafimi feichi ŋulu lonko , piŋen. «Iñchiñ mai iñ pewencheŋen apëmafiiñ tëfachi pu wiŋka», pikeiñ; «feyeŋn káfemnieai ñi wiŋka yeŋn, ká femŋechi nielfipe malon eŋn; fei meu kiñewn nieaiñ aukan- dëŋu.
- «Tëfachi përon yeaimi», piŋen kai, «küme feyentupe yeŋn, üdefal mai wiŋka, pikeiñ», piŋen mai ta tëfá», pipafi Nekulmañ lonko feichi werken.
Fei meu feyentui Nekulmañ lloupael dëŋu.
Müchai eli werken: «Trawaiñ wüle, akui ñi dëŋu pu pewenche loŋgko» pin miawëlaimi; «wüle mëten trawaiñ», pi ñi trem, pimeafimi ñi pu lonko ñi ŋënefiel».
Amui feichi werken, wëlpui dëŋu, fillpële fei piiawi.
Fei meu wün·man meu kom traulu eŋn nentui ñi dëŋu Nekulmañ pepaelu meu pewenche werken. «Wiya ŋa werküñmawiñ, «küpape, wüle trawaiñ» pin ŋa amuleluwiñ werken meu», pifi ñi pu lonko .
«Femi mai», pi kiñe lonko , «fei meu mai küpaiñ, «kimafiiñ chem dëŋu ñi mëlen», pikeiñ mai», pi feichi lonko .
Fei meu fei pi ñidol-lonko Nekulmañ: «Femŋei ñi akun kiñe werken, tuulu pewenche pu lonko meu; llaq küme dëŋu, llaq weshalei, fei mai kimaimn.
Femŋei ñi pikerken feichi pu lonko : «Aukañpeafiiñ kom tëfachi pu wiŋka, yafülupe ñi pu ŋulu lonko , ká feichi dëŋu niepe yeŋn.
Kewafiiñ mai tëfachi pu wiŋka, kom waria mëlelu kontuafiiñ, apëmafiiñ; ká fempe yeŋn, pirkeeiñ mai».
Fei meu mai mëtrëmuwiñ, «ñi chem piael eŋn» piukeiñ; «ñi feyentual eŋn kam ñi kümelai pial eŋn», pikei mai tëfá.
Kalli nor dëŋu yetuam téfachi wërken», pifi ñi pu lonko .
Fei meu fei pi kiñe lonko : «Kümei mai».
Fei meu «feleai mëten», komtripa fei piŋn.
Fei meu fei pi Nekulmañ: «Tëfei ñi piel ñi pu lonko , deuma allküpaimi tëfá», pitufi feichi pewenche werken.
«Femi mai, deu allküpan mai feichi dëŋu, wëlputuan mai tañi pu lonko meu», pi werken.
Fei ká wëli ñi përon-füu: «Tëfei taiñ séña, rakin antü mëlei tëfá meu, mëlei ñi ñampinieŋeal tëfachi përon kake antü, kiñelewechi përon meu,
fei mëleai fücha trawn fillpële».
Fei meu amutui tichi werken.
Fei meu wëli dëŋu werken meu tëfachi ñidol-lonko Nekulmañ, werküñmai ñi kake pu lonko .
Amui werken, elufi dëŋu Kolüwiŋka ñidol-lonko mëlelu Küllem.
«Werküŋen pipufi, «akui mai dëŋu tuulu pewenche lonko meu», pi ñi lonko . «Mëlealu mai aukan», piŋepan, «apëmafiiñ tëfachi pu wiŋka», pikei mai ñi pu pewenche lonko , pipaneu feichi werken.
Fei meu mai, «felen mai ñi pu lonko ŋulu-mapu mëleyelu, ká femŋechi dëŋu niepe yeŋn yafüluupe yeŋn, kewaiafiiñ tëfachi pu wiŋka, kom apëmafiiñ , cheu no rume ŋewelaiaiŋn», pi ñi pewenche pu lonko , pipaneu feichi pewenche werken.
Ká eluŋepan përon, kom rakin antü küparkei.
Fei meu mai adentufiñ tëfachi përon, - ká fei elumeafimi, pieneu ñi lonko .
Iñche deuma feyentufiñ, fei meu mai, «feyentupe, tuchi feyentunolu, fei nieleŋeai wesha dëŋu» pin mëlerkei, piafimi, piŋen», pikei feichi werken.
Fei meu nülu dëŋu Kolüwiŋka feyentui.
«Deuma kimfiñ tëfachi dëŋu, rulpaian werken fillpële», pifi feichi werken. Ká nüi feichi përon. Fei wëla
ka përoi, werküalu tëfachi përon.
Femŋechi fillpële pu lonko meu rupai tëfachi aukan-dëŋu; përonkëlen miawi Kolüwiŋka ñi werken.
Eluŋei dëŋu Marimañ mëlelu Kudiwe, ka Lemunao mëlelu Traitraiko, ka Wichal mëlelu Lliwin, ka Painemal mëlelu Karüriŋe, ka Kallfükeu mëlelu Villa, ka Karmona mëlelu Kolliko, ka Këlenpaŋ mëlelu Kechukawiñ, ka Waikimañ mëlelu Rëŋipülli, ka Kallfüpaŋ mëlelu Kollileufü, ka Paineñ mëlelu Malalwe, kakelu pu lonko kai.
Pascual Painemilla mëlelu Raukenwe ka Pascual Paillalef mëlelu Larma kimelŋelaiŋu, wiŋka ñi kellufiel meu eŋu, fei meu «l·aiaiŋu»Piŋefuiŋu.
Deuma kimfilu tëfachi dëŋu eŋn, fei meu ñampikefui kiñe përon kake antü eŋn.
Deuma kiñewelu, fei ká werküñmaparkeiŋn; niefui trawn kake ñidol-lonko .
Mëlelu trawn, - wesha antü meu mëlefui, deuma lonko chi kachilla meu-, allkürkei dëŋu kiñeke pu wiŋka. Fei meu amurkeiŋn katrümalonalu kechu wentru: Ñidolyekon·ai Vicente Jaramillo, ká amui Blas Morales, ka Domingo Lagos, ka Domingo Alonso, ka Pascual
Trintrai, mapuche tëfá.
Fei puwerkeiŋn Kolüwiŋka lonko meu.
Kimërkeel ñi puwn eŋn, fei meu werkükei Marimañ, nielu ñi trawn. «Amupe pu kon·a, yeŋemepe pu wiŋka), pirkei.
Fei meu pun· meu ŋëftuŋefuiŋn ümaqkëlefulu Kollüwiŋka meu.
Kom yeŋemeiŋn, puwëlŋeixn raŋi pu trawn mapuche meu.
Fei meu mëtewe ayüuwi Marimañ: «Feula nüiñ pu toro, fachi antü ŋillatuaiñ» pin.
Fei meu trarüŋeiŋn feichi pu wiŋka, moŋgen nentupiukeŋeiŋn, piŋeiŋn.
Nentuñmael eŋn ŋillatuiŋn, piŋeiŋn, ŋëlfüi ñi rëŋi eŋn feichi pu wentru ñi mollfüñ meu, piŋeiŋn.
Femŋechi l·apuiŋn tëfachi pu wiŋka katrümalonafulu.
2)
Mëlelu trawn fillpële iñchiñ ká kimfuiñ wëla ñi mëleafel malon.
Fei meu Painemilla lonko iñchiu amuiyu kuartel meu (Puerto Saavedra).
Mëlefui kiñe señorita, Elvira Navarrete piŋefui, niefui telégrafo.
Fei pepufiiñ, yafülpuafiel ñi llükanoal feichi malon meu; welu llükai mëten, ŋümai.
Feichi pu kon·a ñi yeyeel Painemilla lonko kom rëŋiŋefui.
Fei meu kon·akon·atui ñi yafülŋeafel tëfachi señorita; welu yod llükai, doi ŋümai.
«Llükakilmi, kaiñe no tëfá yeŋn, iñchiñ taiñ pu kellu», pifeyeu ñi ñuke, welu feyentulai, doi ŋümai.
Feichi (1) akui kiñe kon·a, Walmeñ piŋelu, tuulu Rukatrara, pu lef kawellu akui. «Wesha dëŋu mëlei», pipai, «petu küpai malon, pu wiŋka amulu kom l·aŋëmŋei», pipai.
Fei meu iñchiñ kai küpatuiñ, tranakënofiiñ feichi señorita.
Taiñ P., Constancio deuma mëlepufui Troltren, kishu mëlei Mision.
Yeparkeeyeu Mozo piŋechi lonko mëlelu Forewe; fei fërenerkeeyeu, elupaeyeu dëŋu, fei meu montui.
Ká antü nentui ñi trawn ñidol-lonko Kallfüpaŋ mëlelu Kollileufü, trapëmi ñi pu kon·a: Kollileufü ché, ka Deqümwe ché, ka Trawatrawa ché; ká mëlefui Painemilla, trapëmi Raukenwe ché, ká Wapi ché; ká
mëlefui Pedro Paineñ, trawëli Malalwe ché, ka pel·eko ché, ka Puyewe ché, ka Rukakura ché.
Francisco Këlenpaŋ kishu niefui trawn Kechukawiñ ché meu, ka Foyeko ché ka Llaŋiche meu.
Pascual Paillalef mëlelu Larma entulai trawn, llumi mëten, allkülu ñi illuŋefel ni l·aŋëmŋeal.
Iñche amulan feichi trawn meu; fei meu amufun iñaŋemu kimnieafiel chem dëŋu ñi mëlen feichi trawn meu.
Deuma elfalkënofiñ ñi kure kiñe mapuche ruka meu, welu feichi pu domo ŋelafui ñi chumxeal malon meu.
Fei meu petu ñi amuel trafiñ aŋka rëpü kiñe mapuche ŋemeuma trawn meu.
«Kimlafiñ chem dëŋu mëlei», pifiñ.
«Wesha dëŋu mëlei», pieneu, «kom wëdai ché, ŋewelai trawn, amukilmi; akufui soldao tuulu Troltren, fei meu wëñopai trawn ché.
Tëfei, inaltu l·afken· playa meu amulei werá wiñamtu pu wiŋka, Painemilla eŋn, feichi soldado eŋn kiñewn amuleiŋn Troltren pële», pieneu feichi kon·a.
Fei meu iñche lef amun ina l·afken· pële, naqkintupufiñ petu ñi amulu eŋn, werá wiŋka amulerkei kayu soldado
eŋn: «Fei meu perkeeneu Painemilla lonko , reyüamurkei pu wiŋka ka pu soldado yeŋn. Fei mëtrëmeneu, maichileneu kiñe iiq pañu meu.
Femeleteu fei meu lefkëlen pepufiñ, reyükonpun, kom amuleiñ kiñewn playa meu.
Wente lil amulefui Pedro Paineñ lonko , yeniei ñi pu kon·a, re rëŋitun, ŋepauma trawn meu.
Fei meu afpun Puauchu witrapuiŋn.
«Tëfá yeŋn iñ katrürëpürkeaeteu ka iñ kewarkeaeteu», pi feichi ñidol yenielu feichi pu soldao.
Fei meu küme eli ñi pu soldao, pitrülkënofi; iñchiñ ká inaleiñ.
Welu pu Paineneñ konpalaiñ iñ katrürëpüateu, re iñ leliwëlërkeateu.
Fei meu rumeiñ; elkënofiiñ welu chumlaiñ.
Kuifi wëla kimnien iñche, feichi dëŋu elfui Paineñ eŋu Këlenpaŋ: «Wesha tripale feichi malon, amunolu Troltren feichi aukaŋechi pu lonko , fei meu «iñche kimlan, konkelan» pitui; welu küme tripale, amufule eŋn Trolten, ká fei inan amuafulu trapëmërkeiŋn ñi pu kon·a kelluafiel küme tripachi malon».
Femŋechi amuleiñ Troltren pële; pun·maiñ ka tëfachi pun·- füchá mawëñmaiñ, fochonpuiñ
n·opa Trolten.
Wün·maiñ, amuleiñ.
Fei meu n·ontuŋepaiñ lancha meu. Fei n·oiñ, mëlepuiñ pu waria, kechu antü trokifiñ.
Fei iñ mëlepuel puwëlŋei werken Painemilla lonko , Kallfüpaŋ ñi werken erke.
Fei pi: «Montuimn mai, akufui malon, epe peŋerpakefuimn. Welu feula wëñopaiŋn.
Iñche iŋkatukon·aparkefun: «Kellumuan, kontuafiiñ tëfachi Troltren waria», pipafeneu tëfachi lonko malon: Kolüwiŋka, Painekur, Wichal, Karmona.
Fei meu iñche mailan.
«Ayülmn nieal wesha dëŋu, kishu amuaimn, ŋënefilmn rumeafiel pu soldao.
Feyeŋn niei fentren newen, fei meu iñche yafüluulan».
Fei meu llükapai feichi pu lonko malon, wëñoamutuiŋn», pipui feichi werken.
Ká nütramelkeeiñ meu feichi werken: «Akulu feichi malon Konüm, l·aŋëmparkefui Kosé Maria López piŋechi wiŋka, laŋëmeyeu Painekur lonko Pichiweke tuulu.
Ŀaŋëmŋei ká fei ñi peñi Martin López.
Küpafui pu leufü wampo meu pu chiñura eŋn.
Fei meu epuñpële leufü n·ontuŋemefuiŋn,kontuŋeiŋn wampo meu, l·aŋëmŋefuiŋu.
Feichi pu domo l·aŋëmŋelai, lef puwiŋn Troltren; fei ká kimfiñ wëla.
Amutulu feichi wentechi pu lonko , Kallfüpaŋ ñi pu kon·a inantëkueyeu eŋn.
Femel feichi pu aukan doi llükaiŋn, kom lefkëlen amutuiŋn Kallfüpaŋ ñi pu kon·a doi ayüuwi llükalu eŋn,doi inafiŋnnentuyeñmafi ñi kawell kiñeke yeŋn, ká kiñe kon·a l·aŋëmŋei ka kechu mapuche nükefuiŋn.
Feichi kechu nüel yeŋei Troltren, Mañiu ché tëfá, l·el·ëmŋetuiŋn wëla.
Fei meu rupai feichi malon-dëŋu, akulai Troltren meu; ruka meu amutuiŋn feichi pu malon lonko , fei tüŋkëlewetuiŋn.
Fei meu iñchiñ kai, rupan iñ mëleuyel Troltren kechu antü chei, akutuiñ iñ Raukenwe mapu meu.
Ká mapu malon fei kimlafiñ ñi chumfel eŋn: pepil-lafiñ ñi nütramkafiel.
Fei mëten kimfiñ wëla: Ñeweñtuwe n·ome Kaqtünl·aŋëmŋei, piŋei, feichi wiŋka Seferino Ibáñez.
3)
Mëlepatufuiñ ruka meu epu antü, fei ká akui werken:
«Kom küpape piŋeimn, trawaiñ Troltren», pirkei Painemilla; «wüle ká küpape yeŋn» piŋeiñ», pipai feichi werken.
Fei meu ká akutuiñ Troltren kawallutu, pepufiñ Painemilla lonko petu ŋëlëmërkei werá ché, elurkeeyeu dëŋu feichi gofernador Pascual López mëlelu Troltren.
Fei meu mai trawiñ n·opa Troltren.
Akui Keuli mapuché, ká n·opai kom Troltren ché. Iñchiñ ká werá ché amuiñ.
Kom ŋëlëmi Painemilla; «femaimi», pirkeeyeu feichi gofernador; eluŋei ñi wëñomalonërkeafiel tëfachi aukañma pu lonko .
Fei meu ŋëliiñ doi pataka ka tuntenchi kimlafiñ, re rëŋitun, ká mari wiŋka re tralkaŋelu; iñche ká nien kiñe tralka.
Fei meu amuiñ wëñotëkumaloafiel feichi aukakechi mapuche.
N·opa l·eufü Troltren përaiñ, rumeiñ Peŋewe ka puiñ Pukël·on.
Fei meu üŋëmuupuiñ, ŋëlpuiñ; kom trawëlu upuiñ pu kon·a; mëlerkei füchá lelfün feichi Pukël·on.
Deuma kom trawëluel ká koniñ feichi füchá mawida meu. Ká wefpuiñ Pukëno piŋechi
mapu meu.
Fei meu ká trawëluupuiñ ka ürkütupuiñ.
Fei meu konpai kiñe mapuche malokënouma ŋillawalu.
Fei meu fei pi Juan Peña piŋechi wiŋka: «Fei tëfachi wesha mapuche kontumeeiñ meu Peŋewe, l·aŋëmeñmaneu ñi ñuke», pilu trokifiñ, ka «kom yeñmaeiñ meu iñ weshakelu.
Fachi antü l·aŋëmafiñ», pi. Fei witrakënoŋei kiñepële feichi mapuche.
Juan Peña nüi ñi tralka ka tralkatui; welu troflai tralka.
Fei meu fei pifi ká wiŋka, Juan Aburto; «Eluen mi tralka».
Fei elueyeu, tralkatufi, trofi tralka, küllirfi lonko meu.
Fei meu tranapui feichi wentru ka müchai l·ai.
Ká lefkonpai Painekeu lonko ŋgillawalu.
Fei meu ká fei pitui Juan Peña: «Ká fei tëfá yeŋn konmei Peŋewe, kál·aŋëmafiñ».
Fei meu pilai Painemilla, montui Painekeu.
«Iñche feula kelluwaiñ», pi Painekeu. -«(Feleai», pi Painemilla.
Fei meu ká amuiñ Liqko piŋechi mapu meu, cheu niefui ñi ruka feichi Painekeu.
Fei meu tüŋpuiñ. Pun·maiñ ka umapuiñ feichi lelfün meu.
Ká antü wün·man meu yechei ñi
fotëm eŋü feichi Painekeu, maloafilu kom pu mapuche.
Fei meu iñchiñ iñaŋemu chillawiñ, akuiñ Kudiko piŋechi lelfün meu, Mañiu pële.
Fei meu ŋëlëmŋerkei kiñe mëte füchá trokiñ ofisha, mëlepefui waraŋkachi, wera oficha, allküdëŋun ɳelai ñi memekan meu eŋn.
Fei meu ká tüŋpuiñ; tuyeŋei ofisha iloal pu malon. Fei meu mëlei füchá ilotun; umaiñ wëla.
Ká antü ká tripai pu kon·a kintualu kulliñ.
Fei meu iñ mëleel konyepai kiñeke mapuche ŋillawalu, ka yeŋemerkei epu mapuche nüchen.
Fei meu ká fei pi Juan Peña: «Ka fei tëfachi epu kon·a kontumeiñ meu Peŋewe, ká l·aŋëmafiñ tëfá yeŋu», Nüyei feichi epu wentru.
Pellkelu eŋu pewëdüufui Painemilla meu, welu mëntunentuyeu.
Fei meu feichi wiŋka wiŋëdyefiŋn mawida pële, fei meu ká l·aŋëmŋemeiŋu. Welu iñchiñ allkülafiiñ wirarün.
Fei meu naqlu antü ká chillautuiñ, amutuiñ Liqko, cheu iñ wëne toldomupuiñ.
Yeŋei feichi kom trokiñ ofisha ka füchá
trokiñ waka. Fei meu umaputuiñ.
Ká antü kañpële tripai pu kon·a kintualu kulliñ; iñche ká amun.
Puiñ kiñe mawida meu, perpufiñ kiñe trokiñ ofisha pastorkëlen, malaltëkulerkefuiŋn ükañyeel, welu kom l·arkei entrilu. Fei meu rumekënofemfiiñ.
Ká pichikon pepufiiñ ükañ ché, pu domo ka kiñeke wentru.
Feyeŋn lefkonyei mawida meu.
Pu domo leflaiŋn, welu llükaiŋn ka wirarüiŋn «L·angëmŋeperkeaiñ, re nentuyeñmaŋeiŋn ñi deu plata, fentren ispuela plata ka istipu plata ká yeiŋn.
Femi feichi pu kon·a; kakelu yemei feichi waka ka auka mëleyelu.
Fei wëla akutuiñ Liqko cheu iñ eluukëlemum.
Feichi weshakelu eluŋeyepatui llaq Pianemilla, ká llaq llumëmyei feichi pu kon·a kom wël-laiŋn. Painemilla ngëlëmi kiñe saku, fei kom nüi.
Ká antü ká tripaiñ Külako pële.
Fei meu pepufiñ Nekulmañ ñi fotëm, Pëlkimañ piŋelu.
Fücha traukëlerkeiŋn kom
rëŋitun, nielkei ñi pu kon·a ñi chau feichi Pëlkimañ, wëñomalopefilu pu mapuche.
Feichi Nekulmañ, deuma adëmnofilu ñi kewaiafiel feichi pu wiŋka mŋlelu Troltren, werkütëkupui Traitraiko; yeŋerpui Pancho Jaramillo rulpaialu dëŋu.
Fei pirkei Nekulmañ ñi werken: «Iñche koneltulan tëfachi pu lonko ñi aukan meu, fei meu werinxei pikeeli meu tañi Gofernador.
Ayüle kai kelluafiñ iñche, wëñomaloafiñ tëfachi pu lonko nieuma aukan», pin tëkulelfi feichi Gofernador.
Fei meu feyentui feichi Gofernador. «Fempe mai», piŋei Nekulmañ, «deu nierkelai werin.
Kom kutrankafipe feichi pu lonko kom ñi kon·alen, niewekilepe chem no rume», piŋerkei.
Fei meu trürëmkon·ai Nekulmañ, ñidolkënofi ñi fotëm Pëlkimañ, fei miawëli feichi malon.
Pëlkimañ mëlerkei (1) kiñe fücha lelfün meu pitrülnierkei ñi pu kon·a, kom rëŋitun. Iñchiñ ká femamuiñ, epe kewafuiñ, welu wentruulai Pëlkimañ. Küme chaliwiŋu
Painemilla eŋu, kümelkaukaiŋu.
Rupan nütramkalu eŋu wëdatuiñ.
Doi kimwelafiñ ñi chumken eŋn tëfachi malon meu.
Iñchiñ ká akutuiñ cheu iñ tüŋkëlemum Liqko meu.
Fei meu konyepai Kallfükeu lonko kiñeke kon·a eŋn ŋillawalu, Mañiu tuulu.
Elupufi deu plata Painemilla, kulliñmaupui ñi wëñoŋënaituŋetuam. Fei meu küme llouŋei.
Fei pi Painemilla: «Küpamn kom», pieiñ meu, «mankuq meu nütufimn tëfachi küme lonko em.
Fei meu mankuqfiiñ.
Mañumi feichi kallfükeu lonko .
Fei pieyeu Painemilla: «Doi femwekilmi, mëlele ká wedwed dëŋu yom konwekilmi», piŋei.
«Felei mai», pi.
Kom ñi kon·alen felen ŋillawi.
Fei wŋla amutuiŋn.
Fei meu ká akui kiñe wentru akuli kiñe pichi papel. Werkükeel general Urrutia.
Fei meu iñche dëŋulfiñ, fei pirkei: «Painemilla, fente maloŋe! mekekalmi malochen, iñche tralkatuayu», pin mëlerkei feichi papel meu.
Fei kimlu Painemilla fentekënoi ñi malon.
Fei meu chillautuiñ, kom ŋëlëmŋetui malon waka ka kechan ofisha; kayu pataka waka ka feichi ofisha waraŋka ka
tuntenchi ŋepefui.
Kom yetuiñ Mañiu pële, küpaltufiñ kuartel meu, rulu meu mëlelu
Fei meu llouwi ñi malon kulliñ feichi Gofernador, mëleparkefui rulu meu ñi soldaolen.
Ká kulliñ ká eluŋei: akulu iñchiñ deuma apoi rulu waka meu, ŋëlëmërkeel ká malon meu Pascual Paillalef.
Ruka ŋewelai tëfachi pu mapuche yem, kom pëtreñmaŋei ñi ruka yeŋn. Fei meu fentren ñi kuñifaliŋn.
Fei meu afi tëfachi malon.
Iñchiñ küpayetuiñ Raukenwe piŋechi mapu meu. Fei doi neŋëmuwelaiñ, küme tüŋkëlewetuiñ, ŋewelai chem dëŋu rume iñ niewn.
Welu allküniewetufiiñ ñi afeluunon pu wiŋka kañpële, ñi malofiel pu mapuche yem.
Fei meu ká akufui, piam, feichi lonko Wichal, ka Kolüwiŋka, ka Juanito Millawiŋka ŋillawafulu.
Akulfui ñi apon kutama deu plata meu, piam.
Welu feichi Gofernador nüyei feichi deu plata ka trarüfi feichi pu lonko .
Kiñe mufü antü meu wëla nentuŋepaiŋn, akulŋeiŋn Konüm, fei meu
tralkatuyeŋepaiŋn, piam.
Fei allküfiñ, welu felerkefui; fei tëfachi pu lonko doi niefui ñi werin eŋn; feichi Kolüwiŋka kam wëlërkefilu feichi kechu wiŋka nentupiukeel moŋenkechi tëfachi n·ome Karawe. Feichi Marimañ, l·aŋëmfi feichi wentru, fei ŋillaulai, lofoiaukei, llumkiaukei.
Fei meu tripachi ŋënaituŋetun pu mapuche, fei keyü trafmatui tëfachi ŋënaitu-dëŋu Marimañ.
Fei wëla tripai, kaŋeduamiaukei, doi wen·üi pitufi pu trokikelu. 15 Fei ká allküfiñ, tëfachi Ñeweñtuwe n·ome Kaqtün mëlefui kiñe wiŋka, Patricio Rojas piŋefui.
Fei, piam, nüyefi pu mapuche, tëkufi, piam, kiñe ruka meu fei nürëftëkukënofi.
Fei meu pëtrentëkufi feichi ruka; afi kütral meu feichi mapuche.
Femŋechi rupai tëfachi malon ina playa meu.
Feichi pu kuñifal mapuche doi inawëluiŋn; feyeŋn fentren nülafuiŋn pu wiŋka ñi weshakelu. Tëfachi pu wiŋka llaqke ül·mentripaiŋn mapuche ñi kulliñ meu.
CAPÍTULO XVI - VIAJE A LA ARGENTINA ( ABRIL A DICIEMBRE DE 1882)
A. Ida.
1)
Desde la partida hasta Junín: Motivo del viaje; visita a Santiago; paso hacia la Cordillera; travesía de ella; impresionante vistazo hacia la Argentina.
2)
Visita al cacique Ancatrir: Anuncio de la visita; recibimiento solemne y sus ritos; hospitalidad del cacique cautivo.
3)
Desde Junín hasta el Río Negro: Caza de avestruces; preparación de su carne a la argentina; falta de provisiones en la pampa despoblada; interesante travesía del Río Negro.
4)
En el campamento del cacique Chaihueque: Acogida; conversaciones con el caudillo aprisionado.
5)
Desde Río Negro hasta Viedma: Jornadas a través de la estepa interminable; Painemilla recibe una recoemdación de importancia.
6)
De Viedma a Buenos Aires; Pasaje por el Río Negro y el Océano; primera vista de Montevideo; reparación del buque; una deuda pendiente con el Uruguay.
B. EN BUENOS AIRES.
1)
Efectos de la recomendación recibida: Recibimiento amistoso por parte de un alto militar bonaerense; servicios que presta.
2)
Audiencias en el palacio presidencial: Cariñosa acogida por el Presidente; conversaciones y negociaciones con él; hospitalidad del mandatario argentino.
3)
La metrópoli Buenos Aires: Impresiones de la ciudad del puerto; misa grande en la fiesta de Tránsito; despedida del Presidente.
C. VUELTA.
1)
Viaje desde Buenos Aires o Bahía Blanca: Viaje en tren; algunos recuerdos de Bahía Blanca.
2)
Desde Bahía Blanca a nuestra patria: Jornadas a través de las llanuras despobladas a la Argentina; espera inútil al pie de los Andes; paso por la cordillera y el resto del camino.
3)
Recibimiento de los viajeros: Los caciques vecinos nos dan la bienvenida; admiración que causa nuestra hazaña; mi vuelta al seno de mi familia.
A. IÑ AMUAL.
1)
Wesha tripai tëfachi malon ŋulu-mapu meu.
Feichi malon tripai pu pewenche lonko meu; feyeŋn doi niei werin.
Ká feyeŋn nüi ñi wesha dëŋu eŋn, kom nücheŋeiŋn aukan meu.
Alliküi Painemilla lonko ñi nüchenieŋn pewenche pu lonko .
Pepaeyeu Nawelkür lonko , fotëm eŋu, Namküde piŋei. Fei kimelpaeyeu ñi chumrupan malon Argentina ka iñ nüchenieŋen pewenche mapuche.
Fei meu «amuan, dëŋuan Argentina presidente meu», pirkei ñi rakiduam Painemilla.
Wëne ŋemei Santiago. Yefi feichi ül·men Nawelkür fotëmwen, ka Kallfükeu loxŋko, ka Mozo lonko , ka Anüŋër lonko , ka Kuiken, ka iñche, ka fentren ché, Re kawellutu amuiñ, puiñ Eŋkol, fei meu konpuiñ mapu-nafiu meu, puiñ Santiago.
«Dëŋuan presidente», pi Pianemilla.
Fei meu pichi dëŋui mëten, newe duamlai feichi presidente - Santa María piŋei - tëfachi malon - dënu.
Fei meu re mëlemepraiñ Santiago, fentren komütukefiiñ
tëfachi waria.
Afmatulewei pu lonko pefilu fentren kimnoelchi weshakelu tëfachi ñidol-waria meu.
Afkentu meu küpatuiñ.
Akutuel fei eli ñi dëŋu Painemilla ñi amual Argentina.
«N·ampëlkaian», pieiñ meu, «epuwe chillawaiñ».
Fei meu deuyei rokiñ.
Akuchi epu antü meu, mari küla antü konchi Abril küyen meu chillawiñ.
Painemilla yei küla kon·a: Ignacio Ñamkuan, ka külakeu, ka Aillapaŋ.
Ká amui Wapi tuulu imëlkan, ka Kolün, ka iŋai, ka Wiŋkawentru.
Iñche ká amun, Pascual Coña.
N·ontuiñ Maiai wampo meu, n·opaiñ Cholŋi, ká akuiñ Kallfül·emu cheu mëlei feula tëfachi Misión Budi; mëlefui Tomás Coña piŋechi wentru, iñche ñi chau em tëfá.
Fei meu ká antü chillawiñ puiñ Mañiu, Kadiñ piŋechi ül·men meu. Konpai Konwepaŋ ka Aillaŋër kiñe kon·a eŋu, tuuyelu Këllüm.
Mañiu konpai Krüfil lonko kake ché kai, fente mëten konümpafiñ.
Ká antü puiñ Willa, umapuiñ lelfün meu.
Wün·maiñ ka amuiñ, puiñ Mol·ko Kallfüŋër piŋechi lonko meu, Painemilla ñi weku tëfá.
Ká antü rumeiñ Pitrufken, cheu moŋelefui Ambrosio Paillalef. Ká rumeiñ Wampowe mapu, ka palŋin, ka kaqedañe Fei meu puiñ Millarika puñalef piŋechi lonko meu, Painemilla ñi moŋeyeel erke.
Fei meu ürküturpuiñ meli antü trokifiñ.
Fei tëfichi Puñalef l·aŋëmeleiñ meu kiñe waka motrilu, fei ilotuleiñ meu.
Fei meu «ká chillawaiñ», pi Painemilla.
Deuma al·üŋefuiñ ; kimwelafiñ tëfichi ché inakonyelu, amulu kai pewenche meu.
Amuiñ ka puiñ Reyeweiko piŋechi mapu meu, mëlerkei al·ün ruka mapuche.
Fei meu ká traupuiñ Katrüŋür piŋechi ñidol-lonko meu, werá kon·a yenierkei; chalifiiñ ka mankuqelfiiñ, tutei iñ chaliuwn meu.
Mëtewe wen·üikawi feichi epu lonko Pianemilla eŋu Katrüŋër.
«Iñche kai amualu feichi dëŋu meu, dëŋupemeafilu feichi pu lonko nünüel pewenche meu»,
pi Katrüŋër.
- «Femërkei», pi Painemilla, «kiñewn amuaiyu», piwiŋu.
Fei meu fei pi feichi pu ŋen·-mapu mapuche, fei meu mëlelu: «Naqkawelluumn, iaimn».
Akulyei ial feichi pu domo, fill kakeume ial.
Fei meu moŋerpuiñ.
Küme ché ŋerkeiŋn ŋënaitueiñ meu ial meu!
Fei ká amuiñ, rumeiñ Llekiñe, piŋerkei feichi mapu, ká mëlerkei pu mapuche.
Fei meu konmawidaiñ.
Rume wesha rëpü mëlerkei; füchake lil meu wechulkeiñ ka naqtukeiñ.
Fei meu puiñ ká kiñe rëpü meu, doi weshalerkei; ŋellu trafi kawellutun ché.
Konalu ché feichi rëpü meu mëtrëmkerkei ñi konpanoam kaŋelu petu küpalu. Traulu kám tëfachi ütrafrëpü meu l·alafui kawellu; ché ŋellu monturpeafui.
Iñ femnoam füchá mëtrëmkerkeiñ.
Fei meu, iñ triparpuel kom, ká amuiñ.
Peperpufiiñ wëla füchake moŋkol pire lluunolu.
Welu feichi mapu tutelu mapu ŋerkefui, mëlei füchake rulu; ketraŋen meu tutefui, poñülŋen meu, uwalŋen meu rëf tutelu mapu ŋefui; welu tëfachi pire pukem
meu kom takukei, fei meu kümelai tëfachi mapu.
Femŋechi rumeleiñ tëfachi pillañ rëpü meu, itrokom antü amuiñ, wefpuiñ wëla Elkuifa piŋerkei feichi mapu.
Fentepai Argentina manikawn.
Feichi witrun-ko tripawe adpële amuletui ñi witrun.
Fei meu iñ wefpuel adkintupufiiñ Argentina mapu: ŋelai mawida, re lelfün kintuwëlfiiñ afpun ŋelai, l·afken·femŋei ñi l·afkëlen. Feichi Elkuifa ká mëlerkei kiñe füchá launa l·afkén·- ko. Iñ pun·mael umawiñ Elkuifa meu.
Werá kachu mëlei, chem kulliñ rume ŋerkelai, re üwe-mapurke. Fei meu iñ umael ká antü n·oiñ kiñe witrun-ko, maŋikonkëlei tëfachi füchá launa meu, Wechul·afken· piŋerkei ti launa.
N·olu iñchiñ pepuiñ pewen-mawida, wera ŋëlliu-fën·nieumerkei, fei tuyeiñ. 10 Fei meu amuleiñ, rumeiñ kiñe lil meu, Litran piŋerkei, senchu l·eufü mëlei, wesha rëpü ŋerkei.
Kadil lil amuleiñ.
Fei meu kiñe ñom newe rumenŋerkelai, witrarulŋemei kiñeke kawellu, mëtewe kuñiwn ŋerkei rëpü, tralofkëlerkei ka kurantuŋerkei.
Fei meu kiñeke
kaipëdi chei kawell, imëlnaqi feichi lil meu, tranakonfui feichi launa meu, pepi nentuŋewelai, l·apui mëten; fentren kuñiwn ŋerkei feichi üpedrëpü.
Kom küme rumelu iñchiñ eluupuiñ kiñe lelfün meu iñ umaiael.
Ká fei meu mëlei werá kachu ka werá manshana kai, fei tukefiiñ.
Ká kuekefiiñ tëfachi ŋëlliu kütral meu, fei ká ikefiiñ.
Femŋechi moŋekeiñ; iñ rokiñ newe ikelafiñ, wedakeiñ feichi manshanás eŋu ŋëlliu meu.
Epu antü mëlerpuiñ; fei ká amuiñ puwal Junín waria meu.
Iñ amuel ŋilarpuiñ kiñe füchá witrun meu, Wechul·afken·tripalu, fei meu amuleiñ.
2)
Iñ llëküpuel Junín, eli werken Katrüŋër eŋu Painemilla ñi kimelŋemeal Aŋkatrür piŋechi lonko nüchennüel tëfachi waria meu. «Küpai mi ŋulu-mapu lonko », pimeafimi feichi ül·men», piŋei werken. Fei amui, nentupui ñi dëŋu; «Pelelpaen ñi lonko », pieneu ñi Katrüŋër lonko , «küpan mai tëfá, fachi antü mai pewaiñ», pikei ñi lonko , pimeafimi piŋen», pi tëfachi werken.
«Feyërke mai, akui kam!
Feyërke, deu kimfiñ, pewütuafiñ mai ; küpape mëten», pifi feichi werken Aŋkatrür.
Fei wëñomei werken, elupatufi dëŋu ñi Katrüŋër lonko : «deu pemefiñ, kom elufiñ dëŋu taiñ kúpalen; «Küpape mëten», pi».
«Kümei mai», pi Katrüŋër eŋu Pianemilla.
Fei meu Aŋkatrür lonko ká eli werken ñi trafŋepaiael tëfachi ŋulu pu lonko .
«Amuŋe», pifi ñi werken, «trafmefiŋe ñi pu lonko , eimi tëkulpaiafimi eŋn».
Fei amui feichi werken, pepufi Katrüŋër. «Werküeneu ñi lonko », pi, «trafelmeen, eimi tëkulpaiafimi eŋn piŋen».
Fei meu kom amuiñ iñchiñ.
Feichi werken adkënopueiñ meu kiñe lelfün meu ina waria Junín. «Pitrülkënowëmn», «awüñmaiafiñ», pi tañi lonko Aŋkatrür», pikei feichi werken.
Fei awüñmaiñ (1) meu eŋn, wallpawallpaŋei iñchiñ pële, re wirarün meu rupaiŋn.
Ká pu domo wichu trawëlkëleiŋn, ülkantuiŋn ka tayil-
tuiŋn. Ayüwn ŋei ñi pipiŋen eŋn, banda música reke pipiŋei ñi tayiltun feichi pewenche pu domo, fei iñchiñ iñ poyeŋerken.
Afkentu awülu fei pi feichi lonko Aŋkatrür: «Deuawüñman ñi pu lonko ; iñche kai ka femŋechi».
Fei meu pitrülkënowiŋn.
Fei meu fei pi feichi werken: «Eluumn kai iñ awüal», pifi Katrüŋër.
Afkentu awülu iñchiñ, fei wëne tripai feichi werken. «Pui, feikai», pi.
Fei meu fentekënoiñ.
Fei meu ká wipëllkënoutuiñ iñ chaliŋeal. Küpali ñi pu kon·a Aŋkatrür iñ chaliaeteu.
Fei wënelepai ka ñidolkonpai kiñe kon·a meu iñ pitrülkëleel. «Marimari» pipafi.
- «Marimari» piŋei. Fei meu tui ñi weupin: «Prakawelluimi ŋa?» pifi:
«Prakawellun», piŋei.
- «Feyërke mai, kümei mai mi prakawellun, kompañküpalerkeimi mai mi lonko ; kon·a kam ŋëneperkeel cheu «amuaiyu» piŋei yeŋekei, femŋechi mai prakawellurkeimi kai», pifi feichi kon·a. Feichi kon·a ká weupi, lloudëŋui: «Femi ñi prakawellun,
ayüukerkei mai ñi kintuwëlmapual moŋechi ché» pimuuma kai prakawellun», pi feichi ko·na. 6. Fei meu aŋkatrür ká mankuqfi ká kon·a afkadilelu, ká femŋechi chalifi, ká weupilfi; re femŋechi chalin meu konkëlepai..
Ñi pu kon·a inaniewiŋn wiŋëll meu, re fei pikeiŋn.
Fei wëla akui Painemilla meu. Feyeŋu doi füchá weupiŋu, al·üñmai ñi pipiwn eŋu.
Katrüŋër lonko ká femŋei.
Aŋkatrür ñi pu kon·a ká chalipai; re kiñeke eŋn chalipai; re kiñeke iñchiñ chaliŋei.
Fei wëla yeŋeiñ ruka meu.
Feichi iñchiñ iñ pu kon·a amui kachulkawellalu; feichi ñidolke wentru mëten yei ñi ruka meu Aŋkatrür.
Fei meu iñ mëlepuel, pichin meu amuiñ feichi waria meu Junín piŋelu.
Yeeiñ meu Painemilla, peŋelmullealu feichi ŋënenielu Aŋkatrür.
Katrüŋër ká femi ñi pu kon·a eŋn. Fei pepufiñ. Painemilla rutrakënolfi ñi papel feichi ŋënenielu.
Fei meu kümentui feichi papel-dëŋu feichi kafallero.
Ká
pichin nütramkai Painemilla: «Amuan Wenusai, pemeafiñ presidente», pifi.
«Kümei», pi feichi kafallero, «fau chumlaiaimi, iawaimn mëten».
Fei meu amutuiñ Aŋkatrür ñi ruka meu.
Fei meu ká eluwi pu domo ülkantualu eŋn, iñchiñ iñ puwn meu fei ülkantuiŋn.
Rupan ülkantulu eŋn anümŋeiñ ruka meu ka ilelŋeiñ. Ilel tripaiñ wekun, fei meu pütuiñ.
Petu pütuel ká ülkantui pu domo, tayiltuiŋn.
Femŋechi dëŋui ñi ül eŋn: «Yakenkaye, yaken, yekenche»; «Allo, allo, akolo, akol…
Femxechi amulei, welu kimlafiñ ñi chem pin tëfachi ülkantun (1).
Fei meu wün·maiñ pütual. Rupan aflu tëfachi pülku umaqtuiñ.
Ká antü mëlekaiñ aŋkatrür ñi ruka meu; epu antü wëla chillawiñ.
3)
Amuiñ mai.
N·onpuiñ kiñe leufü, Këloŋ l·eufü piŋelu trokifiñ; ŋilarpuiñ; ká amuleiñ
Angka rëpü trafiiñ Ambrosio Paillalef ñi pu kon·a yeŋn,
ŋemeumarkei Argentina, wëñomelu trafiiñ, küpalniei fentren auka.
Rupan nütramkalu Painemilla eŋu wëdaiñ ka amuiñ.
«Choikeaiñ fau», pi kiñe pewenche, kompañyefui, Lloŋkünao piŋefui.
Fei meu küme eluuyei pu kon·a, kimeltëkueiñ meu chumŋechi ñi choikeal feichi Lloŋkünao.
Fei mëtewe kimërkei l·ëkaituchoiken, fei meu kam tremërkelu pu pewenche.
Tëfá yeŋn ketrantëkulai, re choike ilo meu moŋekeiŋn.
Fei meu mai eluwiñ choikeal.
Kiñe ñom pitrülkënoeiñ meu, doi mari ŋepefuiŋn. Ká fentren ché amui füchá mapu meu, «fei lonko trifai», pi «Ká epuñpële trifai ká fenteke ché», pi. Walloñmaŋei kiñe füchá wau-lelfün.
Feichi wau meu mëlerkei kiñe trokiñ choike.
Deuma eluuchi trifalu, fei mëtrëmuwiŋün, makuñ meu mefürüluwiŋn.
Fei meu kontuyei feichi wau meu mëlechi choike.
Fëlmaŋefulu cheu ñi mëlen feichi trokiñ choike, fei leflefuwi ñi trifn fillpële.
Ká witranieŋei kiñe kal·ki trewa, fei inayeŋei ka tëkulelŋei tëfachi choike.
Feichi adëmlu lëkaitun tutelu kawell meu leflu fei dipui.
Fei meu wüfüyelfi ñi l·ëkai; ütrëfelŋei n·amun· choike meu; fei trani choike.
Tuŋei wëla ka metanpramŋei wente kawellu, moŋelen.
Kakelu ká femi kiñeke tuiŋn, kakelu tulaiŋn, adëmnolu kam choiken.
Rupan femŋechi choikelu iñchiñ trawëluutuiñ, amuiñ kiñe lelfün meu, cheu mëlei kachu.
Fei meu kom nentuchillawiñ. Fei meu kom nentuchillawiñ.
Ŀaŋëmŋei choike ilotual. Kiñeke kütraltuiŋn, ká tëkuŋei kura kütral meu.
Ká kiñeke peŋerkei kuram-choike, ká fei afümyeŋei tëfachi kütral meu.
Feichi choike ilo femŋechi afümŋei: Wëne ñodüñmaŋeñi pichuñ: küme liflu ká trëli kentuŋei. Fei tëfachi trëlke inëfkënoŋei pülli meu.
Felelu feichi choike-ilo katrükatrütuŋei ka fulintëkuŋei inëfkëlechi trëlke-choike meu.
Fei meu ká entuŋekei pu kütral feichi kofiñ kura. Fei matu matu impolŋei ilolen, ka küme trarükënoŋei trëlke.
Fei meu charcharümekei feichi impol kura ilolen.
Femkënoel impol kadiltëkukënoŋei kütral meu, küme
afüalu. Afülu kiñepële ká waichëfrulŋepai kañpële. Femŋechi chiwëdkiawëlŋei ina kütral. Kom afülu ñi ŋëneŋen, fei entuŋei, nülaŋei.
Feichi kura wichu ütrëfentuŋetui, feichi ilo iŋei.
Korü ká al·ün ŋei, fei tutei iŋen meu.
Chashkin piŋei choike ilo femŋechi afülu.
Rupan ilu feichi chashkin ká chillawiñ, amuiñ n·ampëlkatual.
Puiñ kiñe lelfün meu, kimwelafiñ chem üi ñi piŋefel.
Ka antü puiñ Launa-toro piŋechi lelfün meu.
Fei meu afi iñ rokiñ.
Nierkei kiñe lofo auka iñ pewenche kompañyeel.
Fei tufi ka witrantëkupafi.
Fei meu tui ñi l·ëkai, - niei trëlke-kawell meu mëñulkëlechi kura. Fei wüfüyelfi feichi kiñepële lonko -l·ëkai, femfilu fei puwëlelfi tol· auka meu: tranapui auka.
Müchai mëten tëkulelxei kuchillo ñi rëku meu; tripai ñi mollfün l·ai feichi auka.
Ŀalu trëlkentuŋei. Rupan femel püdëmŋei ñi ilo ka kaŋkatuyeŋei kütral meu.
Fei meu iiñ ka fei meu moŋeleiñ.
Nenofule feichi auka rokiñuyel iloal, entriafuiñ, palaiafuiñ. 7. Femŋechi felekerkei n·ampëlkachi ché ká mapu tripalu,
peperkelai ial, ŋerkenolu ruka cheu no rume.
Femŋechi amukeiñ epu antü, ŋeumel küla antü, fei pepukeiñ ruka-ché.
Feichi ruka meu mëlerkei trokiñ ofisha; fei meu iñ puel ŋillapukefiiñ.
Kiñe pesu mëten fali kiñe entukétrau ofisha motrilu.
Fei meu wëla küme moŋekeiñ; küme rokiñtukënoulu ká amuiñ. 8. Femŋechi puiñ wëla Cheŋal-l·eufü meu. Fei meu n·ome l·eufü ŋerkei Chaiweke lonko kom ñi kon·alen keyü domolen. Puulu iñchiñ feichi l·eufü meu, n·ontuŋepaiñ, n·olŋepai iñ n·oam kiñe damin trëlkewaka, konpei feichi damintrëlke meu kechu kayuchi trëlke-waka, fei ñidëfyeŋerkei.
Ŀapëmŋei feichi damintrëlke ka inëfkënoŋei pülli meu.
Fei meu medomtëkuye-ŋei feichi kom yewn, chilla lamalen, rokiñ; kom tëkuyeiñ; füchá wirkoi pu inëfkëlechi trëlke-waka meu tëfachi yewn.
Apolu mën·ultëkuŋekai feichi trëlke; impolkënoŋei tëfachi yewn pu trëlke-waka mëlelu.
Femel ká ñidëfŋei tëfachi üpël-trëlke korion meu; küme füyümŋei wirkolechi yewn; taŋi piŋei feichi kümpolkëlechi yewn trülke meu.
Fei meu wente taŋi përayei
ché, n·oalu feichi l·eufü meu.
Ká kiñe wentru përai kiñe kawellu.
Fei meu feichi kümpol tukënoŋei lashu meu; müchai konpai feichi prakawellkelu, përontëkukënoi feichi lashu këlen kawell meu witraialu.
Ká epu wentru triltraŋtuwi, kakeñpële tangi koniŋu tuniealu.
Deuma kom pewütulu eŋn «ya! Pui!» piŋn.
Feichi kakelu ché n·amun·tu furipële taŋi, witrawitralu, feyeŋn rëtrentëkuiŋn feichi taŋi, fei koni pu l·eufü.
Feichi kawellkëlelu witraniei weyelkëlen.
Ká feichi epu wentru kadilpële taŋi mëlelu ká weyelkëleiŋu ñi waichëfnoam.
Feichi wente taŋi anükëlechi ché ayüwnkechi n·oi. Feichi maŋiñ-l·eufü füchá naqtuyenieeyeu eŋn.
Af meu triparpuiŋn n·ome l·eufü füchá ká mapu naqeltu.
Epe tripapuel eŋn ká mëlei ché n·ometu, pewütuŋei ñi tripaiam taŋi.
Ká mëlei prakawellukëlelu lashulen, sintaltëkuniefi ñi lashu.
Deuma epe tripapuchi taŋi üpël·eufü, fei ütrëftëkulelpafi ñi lashu feichi wentru witranielu këlen kawell meu feichi taŋi.
Fei tëfá tui ti lashu ütrëftëkulelpael, pel·tëkulelfi ñi kawell.
Fei meu feichi prakawellkëlelu ka
sintaltëkunielu lashu witrai, witrafi kawellu witranielu taŋi këlen meu.
Fei meu tripai tëfachi kawellu.
Kake wentru, ká mëleyelu, kontupafi taŋi, kiñewn kom wiŋëdentufiŋn mapu meu feichi taŋi apolelu yewn.
Femŋechi n·oi tëfachi taŋi chelen ka yewnkëlen.
Deuma wiŋëdentuel ñampiŋetui ka kom wellimŋetui.
Femel ká n·oatui, n·otuchealu mëlewelu petu feichi kakelu; kom femŋetukei chumŋechi wënetu ñi femŋemum.
Femŋechi n·ontukerkei feichi mapu meu pu pewenche nienolu wampo n·ontuam; femŋechi n·ontuŋeiñ iñchiñ n·ampëlkayelu. 4) 1. Kom n·olu iñchiñ chillautuiñ ka ŋëlëmuutuiñ.
Fei meu prakawelluiñ ka pepufiñ Chaiweke lonko nücheel; trawëlnierkei ñi pu kon·a, kom re kawellutu mëlerkeiŋn.
Fei meu iñ puel pëlletu feichi trawn chë meu witrapitrülkënoupuiñ.
Fei meu küpalfi ñi pu kon·a Chaiweke lonko , kishu wënelepai wiyudinaniepaeyeu ñi pu
kon·a.
Wëne chaipafi iñchiñ taiñ ñidolwekunkëlechi kon·a, mankuqfi ka weupilfi. Rupai afkadilechi kon·a meu, ká femi. Ñi pu kon·a inanieyeu; re mankuqn meu ka weupin meu rupaleiŋn taiñ wiŋëllkëlechi chi kawellutun ché meu.
Fei meu wëla yeŋeiñ kiñe ruka meu.
Ñamkuche piŋerkei ñidolkëlelu Painemilla meu, fei iñchiñ inaleiñ.
Katrüŋër yeeyeu Chaiweke lonko , fei ká wichu yei ñi pu kon·a. Fei meu ilelŋeiñ ka umaiñ.
«Wün·man meu trawaiñ», pirkei Chaiweke.
Fei meu ká antü kom chillawiñ, koniñ Chaiweke ñi trawn meu.
Fei meu nütramkaiŋu Chaiweke eŋu Painemilla. Kom entui ñi dëŋu enu, chem duam ñi nien eŋu kimeñmauwiŋu epuñpële.
Cahiweke wële ñi dëŋu chumŋechi ñi nüchenieŋen felen ñi kon·alen. Fei meu Painemilla kai elufi dëŋu Chaiweke: «Iñche prakawellun, «kimfichi ñi chumlen ñi pu lonko , pin», fei meu küpan.
Pepifale feichi dëŋu, dëŋumeafiñ tëfachi trokikelu Wenusai», pi Pianemilla.
Kümentui feichi dëŋu Chaiweke; fei pi: «Fentren kon·alen nünieŋen keyü ñi domo ñi pu kon·a. Peafilmi rume trapëmafiñ ñi pu domo».
Fei meu trapëmŋei; kom tripai ñi pichi ruka meu.
Rakifiñ iñche feichi pu domo, kimwelafiñ ñi tuntekefel, küla patakalu trokifiñ.
Feichi pu wentru kayu pataka mëlei pilu trokifiñ; fei rakilafiñ, fentren erke.
Fei meu wëla Painemilla ká kompai feichi komandante meu, nüchelelu; wëlapi ñi pasaporte.
Fei meu kimeyeu feichi ül·men, küme lloueyeu.
Pichin mëten dëŋuiŋu, fei chalituiŋu.
Fei meu ká amutuiñ Ñamkuche ñi ruka meu, ilelŋetuiñ ka umaqtuiñ feichi pun
5)
Iñ wün·mael ká chillautuiñ taiñ inatuael iñ n·ampëlkawe rëpü.
Femel yerpufiiñ ká, feichi Ñamkuche pewenche, ká inakonpai amualu Wenusai.
Katrüŋër ñi kon·alen amutuwelai, fei elerpufiiñ Chaiweke meu.
Amualu ká puiñ téfachi l·eufü Cheŋal meu. Fei meu më-
lerkei fote, n·ontuŋeiñ, felen n·orpuiñ kom.
Deu n·olu amuleiñ. Puiñ Roka piŋechi waria meu.
Fei «chalirpuan iñ dëŋu», pi Painemilla, «peŋelerpuan ñi pape tëfachi ñidolkëlechi kafalleru meu».
Fei meu kontupufiiñ. Painemilla rutrakënolelfi ñi papel.
Fei dëŋuli feichi komandante. Rupan dëŋul-lu «kümei mai», pi.
Ká fei pi: «Wen·üiwen mai iñchiñ, karukatuwen ŋeiñ; fei meu kam chem piwafuiñ?
Mëlei mn küme inaial mëten mn rëpü», piŋei Painemilla.
Fei meu chalitui.
Iñchiñ ká prakawellutuiñ ka kiñewn kom amuletuiñ.
Rumeiñ Choele-Choel piŋerkei feichi mapu.
Mëlerkei kiñe ruka, cheu ñi mëlefuyüm pu soldao, fei meu Fortin piŋei tëfachi lelfün.
Rumeleiñ iñchiñ, puiñ Trawatrawa piŋechi mapu meu.
Fei meu mëlerkei kiñe kafalleru, umapuiñ fei meu.
Ká antü ká amuiñ.
Aŋkantu kompañërpufiiñ pu soldao, fei meu kiñewn amuleiñ.
Aŋka rëpü l·aŋëmi kiñe auka eŋn; fei meu ürkütuiñ.
Feyeŋn kütraltuiŋn ka kaŋkatuiŋn. Fei meu kelluilotukënoiñ.
Rupan ilotulu iñchiñ ká amuiñ, puiñ n·opa. Katrü piŋerkei feichi l·eufü.
N·ometu mëlerkei ñi ruka kiñe oficial.
N·ontuiñ fote meu ka chaliwiŋu feichi oficial Pianemilla eŋ; mëtewe wen·üikawiŋu. Ká eluwingu kiñe chillka. Fei pi feichi ofical: «Tëfachi chillka elupuafimi ñi peñi mëlelu Wenusai, fei meu doi kimaeimeu; iñche kam fei pifilu: «Küme llouafimi feichi ül·men Pianemilla, iñche ñi küme wen·üi tëfá»), pifalfiñ tëfachi chillka meu.
Fei meu küme llouaeimeu, chem pifilmi kelluaeimeu fill dëŋu meu», pi feichi oficial.
Mañumi Painemilla. Fei meu chalituiñ ká amuletuiñ, puiñ kiñe pichi waria meu, Koloma piŋerkei.
Fei meu mëlerkei kiñe ŋillakawe-ruka; pichi ŋillakaiñ ka umapuiñ.
Ká antü ká amuletuiñ. Fei meu pewlaiñ ruka-che, re lelfün meu umakeiñ.
Femamuleiñ, ŋellu pekefiiñ kiñeke ruka. Fei meu kontukefiiñ ka ŋillakeiñ ofisha iñ ilotual; fei meu moŋekeiñ.
Re femŋechi amulekeiñ. Nellu fëlkonpuiñ Patagonia.
Fei ñi fapële mëlerkei kiñe pichi waria, San Gabriel piŋekei, fei meu umapuiñ.
Fei meu wëla puiñ Viedma fapëletu.
Kiñe wiŋka meu
umaqpuiñ, ká pichi ŋillapukeiñ ial.
Ká antü kintuiñ mapuche; pefiñ wëla kiñe ruka, fei meu eluwiñ.
Al·üntu mëleiñ, kayu antü chi, reqle antü chi.
Kiñe dëŋun niekaiñ feichi ché meu, welu kiñeke nütram kalei.
6)
Afkentu mëlelu iñchiñ feichi epu waria meu Viedma eŋu Patagones, fei wëla koniñ nafiu meu.
Iñ pu kon·a llaq amui Waria Blanca kawellutu.
«Wëñomeliiñ Wenusai, fei meu traupatuaiñ», pifiiñ.
Kechuŋeiñ koniñ feichi nafiu meu «Pomona» piŋei. Iñche, Painemilla, Imëlkan, Lloŋkünao, Ñamkuche.
Kulliiñ pataka epu mari pesu trokifiñ, iñ yeŋeam Wenusai. Fei meu konlu iñchiñ, amuleiñ feichi Cheŋal l·eufü meu, al·üpuierkei l·afken·-iñ puam. Naqn antü konpuiñ l·afken·-meu, amuleiñ pu nafiu.
Wün·man meu adkintufiiñ mapu, welu pewelafiiñ, re ko peniewefiiñ; ñüikintuiñ mapu.
Ká antü ka femfui; kintuwefuiñ mapu, re ko pefiiñ fillpële.
Femŋechi amuleiñ kechu antü ka kechu pun· trokifiñ,
ŋellu adkintupufiiñ kiñeke kütral, kuyüm ŋekei.
Deuma ká pun·i, fei meu adkëno amulei iñ Pomona nafiu. Deuma füchá duminüi feichi pun·, fei meu fëlkonkëlepuiñ feichi cheu tripapufiyüm nafiu.
Llëkü puulu iñchiñ nafiu meu, fei peyefiiñ werá pelo kütral, feichi pu l·afken ñi mëlekëferken kake nafiu.
Ka adkintufiiñ feichi füchá wariarke, werá pelo mëlei; waŋël·en reke mëlei ñi peloŋen feichi waria murke. Pu l·afken, ká felei werá pelo, fei nafiurke ñi mëlekëfn.
Afkentu adkintulu iñchiñ, fei koniiñ pu nafiu, ileŋekeiñ ka umaqtuiñ.
Wün·man meu wëla witrapramlu iñchiñ pratuiñ wente nafiu. Fei meu küme adkintupuiñ wëla, peyefiñ feichi füchá waria Montevideo ka kom tëfachi nafiu mëlekëflu pu l·afkén
Werá nafiu, waria reke mëkerkei l·afkén meu. Afmatuleweiñ.
Fei meu iñ nafiu iñ yeeteu ka amui, konpui kiñe füchá rëŋan ko meu, tripakolerkei feichi rëŋan.
Fei meu nülalŋei kiñe füchá wëlngiñ pañilwe, fei meu konpui iñ nafiu.
Ká pichin
meu arkütui feichi rëŋan; re kura meu tranalewei iñ nafiu, ko ŋewelai.
Fei meu konpai werá wiŋka kudauërkeafilu feichi nafiu Pomona, allfenŋerkefui.
Kake afkadi meu konyepai feichi pu wiŋka küdawalu, kom kishuke nierkei ñi pañilwe yeŋn ka ñi martillo, wiluñmafi kakeñpële kadi feichi nafiu eŋn.
Fei traiaipramei ñi wëlelfiel eŋn tëfachi nafiu afkadipële, ñi nentuñmaturkeafiel eŋn ñi üpe feichi nafiu.
Petu ñi femel eŋn, iñchiñ amuiñ iñ imeal kiñe ruka meu.
Al·üŋeiñ amuiñ keyü kake mapu wiŋka; kiñeke tuule n·ome l·afken· erke. Mëtewe wen·üi kawiñ taiñ amun meu kiñe nafiu meu.
Puulu feichi ruka meu ŋillapuiñ ial keyü pülku.
Mëtewe llaqpuiñ feichi kake mapu wiŋka inchiñ.
Rupan iñ iel entuyepaiñ in kulliael, welu lloumaŋelai.
«Tëfachi plata falilai fau», piŋeiñ.
«Trafkiñtumeafiiñ mai», pi tëfachi pu kompañ wiŋka, «fei wëla kullipatuaiñ», piŋei feichi ŋen·-ruka Fei meu feyentui.
Fei meu kon küpatuiñ nafiu meu.
Akutulu iñchiñ, müchai mëten tëkuŋeiñ pichi nafiu meu; konlu iñchiñ amui; yeeiñ meu ká füchá nafiu meu, Minerva piŋerkei, fei küparkealu meu Wenusai.
Amuiñ mai, feichi iaqei kulliŋelai turpu.
B: IÑ MÜLEPUN WENUSAI.
1)
Deu iñ konel Minerva piŋechi nafiu meu naqn antü, fei tripai.
Küpaiñ kiñe pun·, wün·maiñ Wenusai. Fei meu nentuŋepaiñ kiñe fote meu.
Iñ tripapuel feichi muelle meu mëlerkei kiñe karu, tramvai piŋerkei.
Fei përaiñ. «Yeñmuaiñ Mateo Llave piŋechi komandante meu», pifin feichi ŋënenielu tramvai.
«Fei meu rumealu tëfá,» pi feichi ñidol-miawëltukelu tëfachi karu.
Fei meu yeeiñ meu rumeiñ raŋi füchá waria meu.
Fei wëla «fau mëlei» pieiñ meu.
Fei naqiñ.
Fei meu wëla kontufiiñ feichi füchá ruka, ramtufiiñ kiñe kon·a. «Fei tëfachi ruka meu mëlei», pi «Peafiñ feichi kafalleru», pi Pianemilla, «küpalfiñ kiñe chillka, werkülelpaeyeu ñi peñi mëlelu katrü», pifi Mateo Llave ñi kon·a. Fei mëtrëmfi ñi trem.
Fei meu tripai tëfachi komandante.
Painemilla elufi ñi chillka, fei dëŋuli, Rupan dëŋu-lu, fei mëtewe ayüwi, trüyufi Painemilla ka mankuqfi.
«Konpamn pu ruka», pieiñ meu.
Fei meu anümeiñ meu cheu ñi mëleperkeyüm. Ká werküi ñi manikanieel, kiñe üllcha chiñura; fei pifi: «Yemeŋe pülku kalli pütokope tëfachi pu witran, tuulu ŋulumapu».
Fei yemei pülku, apolkënoyelŋeiñ fashu pülku.
«Pütumn tëfá», pieiñ meu Mateo Llave. Pütokoiñ.
Fei meu nütramkai Painemilla eŋu Mateo Llave, fei pi: «Tëfachi chillka elufalpaneu ñi peñi, ká eimi chafintëkulelpaieu, «küme llowafimi tëfaci lonko » pifalparkeneu.
Fei meu kümentun tëfachi dëŋu.
Chem dëŋu nielmi, kelluayu», pifi Painemilla.
«Femi mai», pi Painemilla, kelluan mai, deumalelen kiñe chillka ñi kontuafiyüm tëfachi trokikelu», pi Painemilla.
«Felei mai», pi feichi kafalleru, «kelluayu mëten, küme wentrurke kam eimi». Fei meu deumalayu feichi chillka. Chem dëŋu mi piel fei tëkulelayu; kalli mi küme llouaeteu tëfachi trokikelu Roca (1), presidente.
Fachi antü kintuaimi cheu mi umaiam, wüle yepaiaimi tami chillka mi deumalelafiel.
Deuma kimeyu tami küme wentruŋen, Fei meu mëlei yu küme wen·üiyewal. 5. Fei meu ká fei nütramkai Mateo Llave: «Fau mëlei kiñe üllcha mapuche, tuel aukan meu, peŋeluwaiñ, kimpeaimn meu chei».
Fei meu entuŋepai feichi üllcha domo; kom tëkunierkei chiñura tëkuluwn.
Fei meu Pifiiñ, welu dëŋulaeiñ meu, yewei iñ peeteu meu.
«Dëŋufine», pieyeu ñi trem kafalleru, welu dëëulai chem no rume. Femŋen kontui ñi katrüntëku ruka meu.
Fei meu fei pi feichi kafelleru: «Tëfachi üllcha iñche ŋillatufiñ ñi serfiaeteu; fei meu eluŋen.
Welu küme elkaniefiñ, ayüle rumel mëleai fau; ayütripatule füchá tremlu, tripaiai; iñche newen meu nielaiafiñ», pi Mateo Llave.
Rupan fei pilu chalitufiñ, fei wëdaiñ; kintuiñ kiñe küme ruka cheu deupiyüm ial ka nuelu ŋëtantu umaqtupiyüm.
Fei peiñ ka ikeiñ.
Rupan iel fei tripaiñ komütuwariaial ka iñ kaŋeduamkiawal.
Femŋen pun maiñ, amutuiñ cheu iñ iŋemum.
Ká iputuiñ.
Fei «ŋëtantu kai?»
piiñ. Eluŋeiñ kechu ŋëtantu; kishuke umaqiñ wichuke ŋëtantu meu.
Wün·malu iñchiñ eluŋeiñ ko ka kom pepikan këllumtuam.
Deu këllumtulu ŋillaiñ kafé ka ial.
Iel ká amuiñ feichi kafalleru meu Mateo Llave, ramtumeael feichi papel deumalelŋen Painemilla.
Puulu pepufiiñ, küme lloutueiñ meu.
Ká fërenetueiñ meu pülku.
Fei meu fei pi Painemilla: «Deupefuichi ŋa ñi chillka?
Fei meu küpatun ñi ramtupatuafel».
«Felei», pi; «dewi», pi «kom dëŋu mëlei tëfachi chillka meu mi küme llouaeteu feichi presidente.
Mëte küme dëŋu pifiñ, fei meu mëlei mi küme tripaial mëten», piŋei Painemilla.
Kümei mai mi fërenefiñ», pi Painemilla, «al·ün mañumayu.
Chumël antü küme konümpanieayu; iñche kai chumŋelan; fill mapu ŋamfiñ; mëlei ñi Santiago presidente, fei kimnieeneu ñi küme wentruŋen».
«Iñche ká konümpanieayu», pi Mateo Llave; «ká iñche chakinieeneu ñi presidente, ká nien füchá mandán. Femŋechi kimuwaiyu mai epuñpële».
Fei meu chalitufiiñ ka wëdaiñ.
2)
Wëñomelu iñchiñ Mateo Llave meu, fei ká chalintëkuleleiñ meu kiñe kapitán, kimerkelu mapudëŋun, Solano piŋerkei.
«Fei tëfá tëkuaimn meu presidente», piŋei Painemilla, «fei lenguatuleimn meu» pi Mateo Llave.
Fei meu küpaiñ presidente meu ñi dëŋuafiel.
Feichi kapitán dëŋupafi ñi wëlŋiñ-rukanülakelu feichi presidente. «Küpalfiñ tëfachi lonko tuulu Chile mapu, ayüfui ñi pemeafiel tëfachi trokikelu», piŋei nülawëlŋiñkelu. «Fei meu mai fei pilelmumeaiñ presidente».
Fei meu koni feichi nülakelu ruka.
Wëñomelu «küpape mëten», pikei presidente», pi.
Fei meu kontufiiñ, wënelei Pianemilla, iñchiñ inaleiñ.
Maichiniei ñi kuq feichi presidente iñ mankuqaeteu.
Konlu iñchiñ Painemilla wëne mankuqfi, kakelu ká inalelu kom mankuqeiñ meu.
Fei meu «anümn» pieiñ meu.
Rupan iñ anüel fei dëŋui Pianemilla: «Küpan mai tëfá», pifi «mëlen tëfachi Chilemapu, deuma küpalen epe küla küyen
rëpü meu.
Duamtueyu, «pemefichi tëfachi presidente mëlelu Wenusai», pin .
Ká küpaln chillka, fei meu kimëñmaen tañi dëŋu», pifi feichi presidente.
Fei meu rutrakënolfi kuq meu tëfachi chillka deumael Mateo Llave.
Dëŋulkei presidente feichi ŋillatun-chillka; dëŋul-lu mañumi, fei pi: «Kümei mai, fau mëlekaleai tëfachi chillka», pi, elkënofi, «amutualmi wëla fei elutuayu mi dëŋu.
Feuka fau eluayu kiñe ruka mi mëlekeam, fei meu ilelŋekeaimi Ka küme umaqtuñmuaimi».
- «Eimi yeafimi feichi ruka meu», piŋei Solano kapitán.
Rupan fei milu ká pichi nütramkai Pianemilla: «Femi mai ñi mëlen aukan, deuma rupai mufüchi küyen», pi.
«Iñchiñ iñ mapu ká puwi feichi dëŋu, «kiñewn aukaŋeaiñ» piwerkeiŋn pewenche pu lonko .
Fei meu ka mëlei feichi malon iñchiñ pële.
Iñche ka illuŋerken ñi l·aŋëmŋeal tañi kelluafiel meu taiñ gofierno; fei meu «l·aiai kai» piŋerkefun.
Welu montun.
Rupan mëlechi malon meu ŋemen Santiago, pemefiñ tañi presidente Domingo Santa María, kom dëŋu elumefiñ.
«Fentren kelluleleyu tami pu
wiŋka ka fentren kulliñ nülfiñ tami gofernador mëlelu Troltren, pimefiñ», pi Painemilla.
Fei meu fei pi feichi presidente Roca: «Deuma fentren kellurkefimi, chem kam elueimeu mi presidente?» piŋei Painemilla.
«Eluŋelan chem no, rume», pi Pianemilla.
Fei meu ayei presidente Roca.
«Tutelu presidente nierkeimi, chem no rume elulaeimeu tëfei!
Iñche fau aukaŋefun ñi pu mapuche meu, welu iñche moŋelniekefi yeŋn, fill eluniekefiñ: waka keyü pëtrem ka yerfa: kom weshakelu meu ŋënaitumekefiñ eŋn; welu eimi femfal-lafeimeu tami presidente, kümelai tami presidente», piŋei Painemilla.
«Deuma felei, welu iñche fau küme ŋënaitunieayu mufü antü mi mëleal; ká amutualmi eluayu epu pataka pesu mi rokiñmutuael.
Femŋechi femkei nielu küme piuke», pi feichi presidente Roca, piŋei Painemilla.
Deu nütramkalu eŋu ká dëŋu entui Pianemilla.
«Tëfá ñi epu kompañ miaulu, pewenche tëfá yeŋu, Aŋkatrür ka Chaiweke ñi pu kon·a. Fei pi tëfá yeŋu: «Domo mai yeñmaŋemen malon meu, fau mai mëlepai ñi domo, fei meu
mai fërenetuaen», pi tëfá yeŋu», pi painemilla.
Fei meu fei pi presidente Roca: «Iñche chumafuiñ?
Newen meu nielafiñ eŋn, ayüle feichi domo yetuai, ayünole, chumafuiñ kam?
Fillpële ayükei ñi mëleal ta ché, ayükale eŋu ñi mëleal fachi mapu meu, mëlekaiai; newen meu «matuke amutuŋe» piŋekelai; ayü-lu ñi mëleal eŋu iñche pepi werkülafiñ.
Tëfá yeŋu n·üchen reke mëlelaiyu, kishu ñi ayüwn meu mëlekaiŋu; fei meu ŋelai ñi chumael», pi feichi presidente.
Müchai ká fei pi: «Mapu ŋillatukerkeimi tëfachi chillka meu; amutualmi wëla adkënoayu.
Feula amuaimn feichi ruka meu, mn kümelkalepuam».
Fei meu amuiñ, yeeiñ meu feichi kapitán Solano.
Puwëlŋeiñ Cuartel Marina piŋerkei feichi ruka.
Fei ikeiñ ka umakeiñ, al·üñma mëleiñ. 3) 1. Fei meu wün·makelu iñchiñ amukeiñ kintuwëlafiel feichi waria Wenusai.
Rupakeiñ füchá plaza meu ka al·ün kalle meu.
Pekefiñ kakeume weshakelu, fentenchi kimfalnochi femŋen.
Petu iñ amulekeel ka kintuwëlerpukefiin kakeume ŋënen.
Kiñe naq, kiñe ruka meu mëlerkei fill pepikan. Kiñe füchá winka tuniei kiñe küdaukawe (kiñe galopa), fei müchai ñi üfëdüfiel feichi trafla.
Welu ché no tëfá, re che femkënoŋerkei feichi chelkëno; mamëll chei kam papel chei, kimlafiñ.
Kiñe mákina meu neŋëmneŋŋëmerkei tëfachi chelkëno, fei meu moŋen ché femŋelu küdauküdauŋei.
Fei mëte rume afmatufiiñ ka afkentu komütufiiñ.
Fei wëla ká tripatuiñ, amuiñ kañpële pefiiñ feichi kümeke ka füchake ruka ka feichi fücharume rëpü mëlelu raŋi waria.
Fei meu ká miawi fentren füchake karu, tramwai piŋei, witraiawëli epu kawellu, apolei kafalleru meu keyü chiñura wiŋka.
Feichi mapu pu wiŋka tëkutukiawëli ñi kawell eŋn plata meu.
Niei plata kafishatu, plata ketrelpiyiña, plata witrantëkuwe ka charu istipu.
Feyeŋn ká niei plata ispuela ka apon plata tiadol.
Mëtewe wilëfkiawi ñi chillan kawell re plata meu. Femŋechi küme adŋerkei feichi pewenche pu wiŋka.
Amulu iñchiñ kañpële ká pekefiiñ fentren wiŋka, miawëli fill ayekawe: klarin, korneta, fiolin, arpa flauta, tambul; fill músika dëŋulkiawëlnei feichi füchá waria meu, mëtewe aifiñŋei ñi piiawn.
Fei meu fill antü ayüñmakeiñ iñ kaŋeduamal waria meu, ŋamchemchi mëlefui, fente kimfal-lai iñ kintuwëlfiel.
Fillpële peyefiiñ iñ pepenoelchi weshakelu, fente konümpafili kom, aflaiafui ñi nütramfiel; fentren kam pefilu iñchiñ feichi kakeume femŋen.
Pun· meu ká mëlei kakeume kawiñ.
Ká fei meu amuiñ.
Dëŋulŋei banda músika ka werá wiŋka trawi.
Ká téfachi nafiu mélelu l·eufü meu, fentren mélerkei, apolei reke l·eufü nafiu meu.
Feichi l·eufü arkükerkei; fei meu tranatranawetukei feichi mën·ake nafiu playa meu, tripakotulu wëla l·eufü, fei kënayüwetukei feichi nafiu.
Tëfachi l·eufü trufüŋelu femŋei, allwe liqi fli trufün, fei murke Río de la Plata piŋei.
Kiñe naq Agusto küyen meu, feichi mari kechu konchi antü meu, dëŋulŋei kampana kiñe iglesia meu.
Fei meu iñche fei pin: «Fachi antü, Transito
fiesta tëfá, mëleai fücha Misa, «amuaiyu», pifiñ Pianemilla.
Amuiyu allkümisaialu.
Konpuiyu iglesia meu, apolerkei werá wiŋka meu; ŋellu trafpuiyu.
Fei meu konpalu feichi pu Padre altar meu, deuma kom takutulelu mëte aifiñ tëkulumn meu, fei koni ñi ülkantun werá ülkantufe, ká dëŋui al'ün músika.
Fei meu wenuntupëllüŋei ñi pipiŋen eŋn keyü músika meu ka mëtewe aifiñi feichi santa Misa.
Aflu fei tripatuiñ. 6. Kiñe antü wün·malu iñchiñ, «fachi antü amutuaiñ», pi Painemilla; «chalimetuaiñ presidente meu».
Amuiñ ka ŋillatupuiñ konam presidente meu.
Fei meu fei pirkei feichi presidente: «Prapakile yeŋn, deuma elfiñ tëfachi pu wiŋka ñi küme adkënoam eŋn; eluŋeai ñi plata ñi fërenefiel, ka feichi mapu eluŋemeai.
Elfiñ kiñe kafalleru, Olascoaga piŋei, fei elumeafi feichi mapu ñi ŋillatulefiel, mari legua fei eluŋemeaimi», pirkei presidente.
Fei meu tripaiñ feichi mëte aifiñ ruka meu.
Wëñomelu iñchiñ «amuaiyu iñchiu», piŋei Pianemilla, pieyeu kiñe kafalleru, «iñche elumeayu tami epu pataka peshu».
Fei meu eluŋei feichi plata.
«Ká tëfachi papel yeaimi, mi konpuam mapunafiu
meu; peŋelpuafimi, tëfachi papel feichi meu kullilaiaimi, re antü amutuaimi», piŋei Painemilla.
Fei meu ká kiñe naq unaqtuiñ taiñ Cuartel Marina meu.
Kullilaiñ iñ ilelŋemum ka iñ umapiyüm, re fëreneeiñ meu feichi presidente Roca.
C. IÑ KÜPATUAL
1)
Ká antü pepikawiñ iñ konpatual tren meu.
Ká küla mapuche domo nücheuyel, Chaiweke ñi pu domo, ká fei inakonpatui iñchiñ eŋn.
Naqn antü konpaiñ mapunafiu meu. Kom pun· amuleiñ.
Fentren waria meu rupaleiñ feichi pun·, welu kimwelafiñ cheu ñi piŋefel.
Ká antü amulekai feichi tren. Raŋi antü Azul, füchá wariarke tëfá.
Fei meu naqiñ tren meu, koniñ kiñe ruka meu cheu deukerkei fill ial; ikeiñ; «ürkütuperkeiyüm pu n·ampëlkafe» piŋerkei.
Deu iel ká elutuyeŋeiñ iaqel, welu iñchiñ «ká iaiñ» pilafuiñ.
Fei meu iñchiñ mëleweiñ iñ duam: «Chumŋelu fentren eluŋeiñ tëfachi ial, füchá kullipeaiñ mai?» pilefuiñ.
Welu felerkelai, ellá pesu kiñeke.
Femŋechi ñi aderke feihi ŋen
hotel: ñi wëlken ñi iaqel pu puwëmi wëla ñi rokiñ.
Fei meu ka mëtrëmi feichi tren, ká küpatuiñ.
Akuiñ wëla Blanca Waria, fei tripapaiñ.
Fei ká konpaiñ kiñe ilelkawe-ruka meu, ipaiñ ka füchá wedapaiñ.
Rupan iñ iel, eluŋiñ ŋëtantu, fei umaqiñ.
Iñ wün·mael kintutuiñ iñ pu kon·a, amulu kawellutu mapu meu, tuulu Patagones.
Fei peutuiñ; llaq mëlerkei feichi pu kon·a, ka llaq triparkei kintuküdawalu.
Fei yeñmaŋekeiñ iñ kawellu. Painemilla yeñmaŋerkei küla kawellu ka iñche kiñe mula; turpu pewelafiñ.
Plácido keupumill fei yeñmaeneu ñi mula.
Fei meu mëlekaiñ Waria Blanca meu; kiñe mapuche ruka meu umakeiñ, Jose Llano piŋerkei, fei meu a·üntuñmaleiñ. Ká feichi waria meu umakeiñ kiñeke naq.
Iñ pewenche kompañ ŋillakai kiñe mufün auka kiñe kafalleru meu; ká iñchiñ iñ pu kon·a wëlyei ñi takun eŋn, ka fei ŋillayei auka eŋn.
Chumël iñche rupan kiñe iglesia meu, feu meu konn.
Rezakerkei feichi pu wiŋka keyü pu chiñura, apolerkei werá ché meu feichi iglesia.
Ká pefiñ feichi kura Padre dëŋufiñ: «Iñche ayüfun ñi mëleal fau», pifiñ.
Fei pieneu: «Adëmini dëŋuln feichi harmonio ka ülkantun?
Fei adëmëlmi mëleafuimi, welu adëmnolmi iñche kintumealu Wenusai kiñe kimlu harmonio ka ülkantun.
«Adëmlan», pifiñ.
«Fei meu ŋelai yu chumal», pieneu.
Fei chalitufiñ ka wëdaiyu.
2)1. Fei wëla ka pepikautuiñ iñ küpatuael iñ ŋulu-mapu meu, chillautuiñ ka küpatuiñ; Patagonia pële adkënotuiñ iñ küpalen.
Kom antü amuleiñ, rupalu kiñe mapuche ruka pichi ürküturpaiñ, fei meu ká küpaiñ.
Pun·maiñ amulen ka umaiñ re lelfün meu, pewelaiñ ruka.
Epu antü pelaiñ cheu no rume iñ pütokofel, ŋelai ko feichi mapu meu.
Femŋen akuiñ Kolorado waria meu; mëlerkei kiñe l·eufü fei meu, ká Kolül·enfü piŋei.
Ka mëlei kiñe wiŋka fei meu.
Konpaiyu Painemilla iñchiu, chalipufiñ.
Küme lloweiyu meu ka l·aŋëmeleiñ meu
kiñe ofisha ka küme ilotuleiñ meu kom iñchiñ; mëte küme piuke ŋerkei feichi kafalleru.
Rupan ilu iñchiñ n·oapiñ feichi Kolül·eufü; ŋilaŋerkei, re ŋilan meu n·opaiñ. Feichi n·opa fei ká umaiñ. Raŋi pun· müchai eluwi tromü ka tripai füchá kürëf ka mëtewe naqi mawën
Fei meu mëte fochoiñ; iñ ŋëtantu meu ŋëli ko; wente re ko meu kuduleiñ. Welu müchai mëten rupatui feichi mawën·, doi naqwelai. Fei meu wëla tripalu antü, mën·a aretulai. Fei meu eñumtui trawa ka müchai piwüŋetui iñ fochon takun, küme tremotui iñ piuke.
Ká amutuiñ, welu cheu no rume pewelaiñ ruka, ŋellu akutuiñ Patagonia. Iñ akutuel n·onyutuiñ fote meu feichi cheŋal-l·eufü.
Viedma waria adpële adn·opatuiñ. Ká umapatuiñ kiñe mapuche ruka meu.
Ka antü meu nütuiñ nor rëpü iñ küpatual iñ ŋulu-mapu meu.
Rupalu kiñeke ruka ŋillarpakeiñ kofke ka ofisha, fei meu moŋekeiñ.
Re femŋechi küpalu akuiñ wëla Rokawaria meu, fei meu tüŋpaiñ.
Iñche küpalfiñ mari epu ofisha, Painemilla ká küpalfi küla mari ofisha trokifiñ; welukaŋerkefuiñ kiñe kawell meu.
Rëpü meu apëmfiiñ kom tefachi ofisha iñ küpalniefel, iñ ilotukefiel.
Roka tutuel akuiñ Limail·eufü meu; fei meu weyeln·opai kom kechan kawell ka auka, iñchiñ n·opaiñ fote meu.
Ká küpatuiñ, rumeiñ Launa-Toro piŋerkei ti mapu.
Umalu fei meu ká akuiñ kiñe lelfün meu, kimwelafiñ cheu piŋerkefuichi.
Fei meu kiñeke iñ kompañ l'angümkei kiñe auka; fei meu mongekeiñ.
Ka küpatulu rupaiñ kiñe fortin, Alarcón piŋerkei, mufülefui pu soldao. Fei meu katrüntuŋeiñ.
«Tuchi mn guía?» piŋein.
Fei meu peŋelelŋei tëfachi guía, küpamum kom auka kawellulen.
Tëfachi ñidol-soldao ŋëneltufi feichi papel ka tëkulelfi ñi üi, «Visto Bueno» piŋerkei.
Rupan femlu «Kümei, amumm mëten», pi.
Ká akuiñ ká fücha lelfün meu, mëtewe mülefui kachu, welu nielafui chem kulliñ no rume, ruka no rume, ché no rume.
Amuiñ epu antü neumel küla antü, fei wëla pepukefiiñ kiñe ruka; füchá üwe-mapu
ŋefui kuifi feichi Argentina mapu.
Akulu ruka ché meu ŋillapakefuiñ ofisha ka ilokefuiñ.
Fei ká küpakeiñ, umaqeyüm küpakefuiñ iñ pun·man meu. Femŋen akuiñ Nokeira piŋechi pichi fortin meu. Fei meu ká mëlei Argenina Gofierno ñi pu soldao.
Ká wëliiñ taiñ guia, mal·üafilu feichi kafo-soldao.
Fei ká amuamulu küpaiñ, ŋellu akuiñ Junín waria meu.
Fei meu moŋepaiñ, ŋillaiñ ial ka küme rokiñtulu fëlkonpatuiñ pillañ meu.
«Fei meu üŋëmpuaimi», piŋeyefui Painemilla, «eluŋeaimi mi mapu».
Fei meu akulu iñchiñ feichi fël pillañ meu üŋëmpakeiñ Iskel piŋechi mapu meu.
Welu amuüŋëmpakefuiñ rëpü meu, ñochi küpalekafuiñ.
Chumŋelu ŋa aŋkantu iñ maulen dipakenofeliiñ meu ñi kafalleru Olascoaga, elupaiateu ñi mapu? » Pin meu küpalefui Painemilla.
Welu dipalaiñ meu, akulai tupu.
Femŋen femŋen küpaleprakeiñ. Akulu fël pillañ
üŋëmpakefuiñ al·üntu, akulai.
Fei meu afeluwi kiñeke; niewelaiñ rokiñ, pewelaiñ ial; fei meu «amutuan» pi kiñeke.
Fei meu Painemilla kai, kishuwealu ñi trokiwn, fei pi: «Ya, amutuiñ kai, deuma akulai iñ kafalleru», pi.
Femŋechi kom konpatuiñ feichi deqiñ meu, rupaiñ feichi füchá launa Wechul·afken· meu ká fëlkonpaiñ mawida meu.
Müŋüluku piŋechi mapu meu umapaiñ.
Fei meu mawëñmaiñ ka füchá pirei; müchai mëten takuwi pire meu feichi füchake wiŋkul.
Feichi pire inëfnaqyei pülli meu pichuñ achawall femŋechi; epe chokofuiñ.
Ka antü küpaiñ feichi deqiñ rëpü meu wefpaiñ Trankura piŋerkei tichi mapu.
Kiñe antü mëten amuiñ feichi pillañ rëpü meu. Feichi Trankura deuma Chile mapu ŋei.
Trankura iñ tuwel ká akuiñ feichi deqiñ Millarika meu.
Fei meu mëlerkei kiñe trokiñ mapuche, Nawelkër piŋerkefui, fei meu umapaiñ; küme moŋepatuiñ, mëlekeiñ küla antü.
Fei meu rupaiñ pukon ka akuiñ Millarika waria meu.
Fei meu niei moŋeyeel Painemilla, pichi al·üntupaiñ.
Fei meu ka küpaiñ, akuiñ Wampowe.
Fei wëdayepeiñ pu kompañ tuulu Forowe ka Këllün ka Rëŋalko; kishuke peyetui ñi mapu eŋn.
Iñchiñ inakefiñ taiñ rëpü, akuiñ Pitrufken ka Mol·-ko.
Fei meu al·üntupaiñ, nierkei ñi pu weku Painemilla.
Fei meu rupaiñ Doŋël ka Komui.
Fei meu ŋilapaiñ Troltren l·eufü, n·opatuiñ pulil ka akuiñ Trewako.
Trewako iñ tutuel akutuiñ iñ mapu meu Raukenwe, deuma llëkülu taiñ Señor ñi lleqmomchi antü.
3)
Iñ mëlepatuel ruka meu epu antü mu chi, küla antü mu chi, newe kimwelafiñ, fei meu füchá trawëñmaiñ.
«Akutui pu Argentina ŋemeuma, tratuaiñ», pi tëfachi pu lonko kallfüpaŋ, ka Paineñ, ka Painekeu, ka Wentel·eu.
Trawëñmael iñchiñ, puiñ Rümeko, kiñe fücha lelfün meu. Fei meu konpai tëfachi lonko ñi kon·alen, werá ché. Küme adkënoi ñi pu kon·a feichi pu lonko ; pitrülkënofi. Fei meu «awüñmaiafiñ iñ pu
n·ampëlkafe, trüyüutuafiiñ», pikeiŋn.
Fei meu konpai ñi awün eŋn.
Ya!
Pikeiŋn, füchá wallkiawi ñi awün eŋn, raŋiñmakënueiñ meu.
Rupan füchá awülu eŋn chaliŋetuiñ re mankuq meu.
«Kamaritulafiiñ», ká pikeiŋn, «yafültupiuketuafiiñ taiñ pu n·ampëlkafe», pikeiŋn.
Fei meu fukushkënolŋeiñ afún ilo meu.
Fei meu afmatueiñ meu iñ ŋemen meu füchá ká mapu.
Ká komütuñmueiñ meu iñ tëkuluwn argentina makuñ ka argentina Chiripa.
Fei rupan ilu iñchiñ, fücha weupi Painemila Kallfüpaŋ ñidol-lonko eŋu.
Konümpalfi chumŋechi iñ n·ampëlkamum; nafiu iñ miaumum; mapu iñ pewemunom l·afken· meu; iñ ŋememum Montevideo ka Wenusai; presidente iñ dëŋumufum; itrokom iñ chumiaumum entulfi.
Fei meu afmatueiñ meu kom, keyü pu domo.
Fei meu afi feichi n·ampëlkan-dëŋu.
Iñche moŋelekatun tëfachi Raukenwe meu; küdauken mapu meu ka konkëlefun
mapuche ñi kakeume kawiñ meu; tuteukëien moŋefun ñi kure eŋu ka ñi pichike yall eŋn.
Welu pichi al·ünmalei mëten yu kümelkalen.
Rupai feichi kólera kutran. Fei meu fillpële ruka meu l·ayei ya ché.
Iñche ká l·ayelfiñ ñi domo yem, ká l·ai ñi chau ka ñi lamŋen María Llangka.
Fei kutranlu müchaike l·akeiŋn, kiñeke ŋeumel rulpafui kiñe pun
Ka feichi l·ayelu müchai mëten elyeŋei; llükan-ŋei ñi al·üñmaiafiel feichi l·a.
Femŋen kishulewen iñche kiñe pichi ñawe yeŋu; mëte lladküluukëlewen ñi Aweyeku mapu meu.
CAPÍTULO XVII.- LA MACHI.- VOCACIÓN E INAUGURACIÓN
1)
La pretendida vocación de la machi; Una niña chica cuenta como se sentía llamada a hacerse machi; resistencia del padre de ella.
2)
La ordenación: El ngueicurehuen o fiesta de inauguración; cantos de las machis ayudantes; cantos de la machi aspirante; salida de la profesión.
3)
Otro ejemplo de vocación: Una mujer adulta describe en palabras vibrantes de emoción la historia de su designación.
4)
Investidura de la segunda aspirante: El rehue; cantos a su pie y encima, que expresan en innumerables giros y repeticiones que la machi es la elegida de su dios y que hay que pagarle sus servicios.
5)
«Oficio» de la machi: Ejemplos de las oraciones de la machi.
1)
«Machiŋekei pu machi, eleneu wenumapu dios, kishu ŋënewn machiŋelan», pi pu machi. Chumël antü iñche ñi lamŋen machii.
Fei meu kiñe ellá pun· l·arumei.
Kintulŋei machi ñi üluaeteu; fei meu machituŋei.
Kiñe ina lefanüpramei nentuñmafi ñi kultruŋ feichi ká machi ka mëtronfi tëfachi rali.
Ká tui ñi ülkantun, fei pi ñi ül: «Iñche mai machian(1)».
Tëfachi antü meu pepafiñ tëfachi pichi domo, ayüfiñ ñi machilafiel; machilafiñ kuifi ñi ellá pichi ché ŋelu ñi ayüniekefiel. Fei meu feula pepafiñ tañi machilafiel wëla; ñi eluafiel fill l·awen·, fill ŋillatun», pi ñi ülkantun ñi lamŋen.
Fei meu doi füchá ülkantui: «Wekufü femeleu meu reke» pimulaiaiñ, iñche mai küme ŋënechen, fei mai machilaeneu, tañi küme ché ŋeam; tañi üluafiyüm mëlele kutranlu.
«Fei (2) meu elkefiñ ñi titele machiŋeal; fei meu feula raŋi küme dëŋu meu mëleai tëfachi pichi domo.
Iñche ñi duam küme ché ŋeai, kutranpiukeyechefe ŋeai, fei meu fill mapu meu nieai tañi
mañumŋen», pipiŋei ñi ülkantun ñi lamŋen.
Fei meu kom pun· niei ñi ŋillatun.
Kiñe wentru nütramkaeyeu:
«Chumŋechi kam femrumeimi? » Piŋei.
Fei meu füchá küimii, fei pi ñi nütram: «Iñche mai eleneu, pepaeneu tëfachi wenumapu kümeke ül·men. «Iñche machilaeyu, eluayu fill dëŋu tami kïme machiŋeal, tami rani küme ché meu nieal mi mañumŋen, pieneu wenu pu ül·men.
Fei meu mai femn.
Fei meu llaskülaiaimn; l·aialuchi trokimukili.
Fei piupeiñ tamn lladkünoal; kimmuam tañi machiael».
«Chumi kam?
Pilaiaimn, wekufü chi lokoleyeu pilaiaimn; iñche wenumapu werküŋen: «Pepufiŋe feichi pichi domo, machilpuafimi, eluafimi fill dëŋu, nütramkape, raŋi ché nentuai ñi dëŋu tañi kimŋeam ñi machiŋeal.
Afmatulŋepe, pichi domo kam: küme machiŋealu tëfachi pichi domo piŋepe.
Füchá ché ŋefule, fei ŋënentui chi piŋeafui; pichi ché kam, fei meu afmatuŋepe».
Fei meu ŋen·-ñawe mailafui ñi machiael ñi ñawe. «Chumŋelu machiai?
Machilaiai», pi kal·kualu chi ñi femn», pifui, afnulu kam ñi wedwedkëlen ñi ñawe.
Fei meu fei piŋei: «Chumŋelu machil - lafimi mi ñawe?
Iñchiñ kelluwaiñ; ŋeikurewelafimi, ñi küme machiŋeam; pekan l·arumeafui, machilnofilmi», pi ta ché.
Fei meu fei pi ñi chau: «Chumŋelu machiŋepeafui? Ayülafiñ iñche feichi dëŋu; dëŋuyeŋeafun», kal·ku machiŋealu ñi ñawe», piŋeafun, fei meu pilan iñche», pi ñi chau.
Fei meu kom ñi wen·üi fei pieyeu: «Machiŋepe mëten; iñchiñ kelluwaiñ kom.
Peichi ché tëfá; kushe domo ŋefule, fei meu «kal·kualu» piŋeafui; feichi pichi ché kimlai kal·ku dëŋu.
Tëfá mai eleyeu wenumapu ŋënechen ñi küme machiŋeal», piwiŋn itrokom.
Fei meu ŋellu mai iñ chau em.
Feyërke mai, kiñe ina machiŋeperkeai ñi ñawe», pi.
Fei meu eleiŋn antü ñi machiŋeal.
Kintuŋei kiñeke machi ñi kelluaeteu we machi ŋeikurewen meu.
We machi ŋeikurewekei ñi küme trün machiŋeal; ká kuifike machi ŋeikurewekei, anümtukei ñi we rewe; doi ŋelai ñi chumken (1).
2)
Puulu el antü, fei meu mëlei feichi ŋeikurewen.
Kiñe antü konŋeikurewei, ká antü tripalnentui ŋeikurewen.
Mëlei küla fileu ka doi, kellupërualu ka ŋillatualu.
Wëne përuiŋn fei wëla ŋillatuiŋn, trëpui ñi kultruŋ eŋn.
Fei pi ñi ül tëfachi kushe machi:
«Küme elafimi tëfachi pichi domo; eimi machilafimi, eimi mi duam küme machiŋeai, chau dios, wenumapu mëleimi, anüleimi tami tutelu mesa meu, raŋi plata mëleimi, elchefe fücha ŋeimi, elchefe kushe ŋeimi.
Eimi «machiŋepe tañi ñawe» pikeimi, wenumapu chau dios, deumachefe fücha ŋeimi, deumachefe kushe ŋeimi, ŋieimi fill kulliñ.
Eluafimi tami tutelu kawellu (2), tañi witranieaqel ŋillatun meu, eluafimi tulelu toro (2) peuma meu, tañi newenpëllüŋeam tëfachi pichi domo.
Ká eluafimi
kuchillo (*), eluafimi tutelu rëŋi (*) peuma meu, tañi ŋillatun meu ñi ye-ŋeal; tañi rumenoaeteu feichi weshake wekufü.
Fei meu küme machi ŋeai.
Fachi antü mareupull (1), ŋillatun meu elafiiñ tëfachi pülku, mareupullmaiafiiñ, fill l·awen· eluafiiñ, ka mollfüñ meu wirituafiiñ ñi kulliñmachiŋeal; ñi küme ŋillatun inaiael mëlele chem dëŋu rume; ŋillatun-dëŋu, kawiñtundëŋu; ñi witraiael küme bandera, epu rume bandera; kallfü bandera, flaŋ bandera ká, fei meu tañi küme kontunieaeyüm meu ñi pëllü (2).
«Fei meu chem rume mëlele kutran yewenŋelaiai, dëŋuyeŋelaiai; «Küme machi tëfachi machi», piŋeai ñi konümpaŋen.
Fei meu nueaei ñi küme charu mudai fill mapu meu, nieai ñi küme katrün ilo, ayetuŋelaiai; raŋi pu ché mëleai, komütuŋeai, «mëna küme machirke», piŋeai; femŋechi ñi
küme machiŋen meu «feula llechi», piŋeai.
Mëlele chem dëŋu rume, «fei ŋa küme machi» piŋeai ñi konümpaŋen; «wekufü machi ŋa tëfá, piŋelaiai.
«Kiñeke iñ machiŋen wekufü-machi ŋeiñ; trürlai iñ machiŋen.
Kiñeke kal·ku-machi ŋeiñ, niei anchimal·en niei wichan-alwe, niei piwichen ká fei; welu tëfachi machi femŋekilepe, fëltukenoeleyeu weshke· wekufü.
Rëf kiñe rume küme ŋillatun niepe, dios ñi dëŋu ñi ŋillatun, daufeŋekilepe.
Fei meu wesha machi ŋelaiai; rëf küme machi ŋelu, fei meu kümeai.
Fentenchi küme ŋillatun elufiiñ fachantü raŋiñ trwn ché.
Fill peshkiñ meu aifiñkakënoafiiñ, itrokom koloŋtuafiiñ mollfüñ meu, fill trawa wirituñmaiafiiñ».
Fei meu femfiŋn, fill trawa meu wirituŋei we ofisha mollfüñ meu.
Deu femlu ká përuiŋn.
Küimilŋei we machi, prai ñi rewe meu praprawe meu, afkentu përupui.
Fei meu mëtrëmpui: «Eimi mai machilkeen, chau dios, rei füchá ŋeimi, rei kushe ŋeimi; el uŋillatunen tañi
machiŋeal; eimi eluen kom ülkantun, eluen ñi trëpuralin, fill dëŋu tañi nieal.
Fachi antü petu kellueneu tañi pu machi, eimi mi elkeel machiŋei, dios. Eimi deumakefimi ché, wentru ŋekei, domo ŋekei; fill kulliñ ká elkeimi.
Fei meu nien aifiñkawn-ŋeikurewen, tañi küme machiŋeal; mëlele kutran ché tañi moŋelafiel.
«Nien ilelkawn-dëŋu; fenten chi ché mëlepai iñche tañi ŋeikurewen meu.
Fentren kutrakawi ñi moŋeln meu ñi chau.
Feula «machiŋepe mi ñawe» piŋei; ká -afmatuwi; falin ŋei mai machin.
Fentenchi afmatu meu kutranŋepiawi ñi pofre chau.
Machileneu feula, welu rumel machiŋeli kümeai; fei meu re falta kastaulaiai ñi chau. Weutuli plats kai, fei meu trrtuai tañi afmautumum ñi chau.
Weufili kulliñ, -küme machi ŋeli wewafiñ feichi kulliñ, -fei meu mañumai ñi chau; «re antü mai kastaulan» piai; «pichi domo ŋei ñi ñawe, machii, feula küme machi ŋei» piai.
Kom pële küme nütramkaiai, «femŋechi femi ñi ñawe», piai.
«Feula fachi antü küme trün machi ŋean, eimi mi fëla,
ŋënechen, dios fücha dios kushe ŋeimi.
Kastigalaiaqen, kishu ñi ŋënewn machi ŋelan; rumel kümelkanieaqen, ñi küme ŋillatun meu mëlechi pu machi ñi fëla kai, küme kelluaqeneu, rumel ñi küme machiŋeal.
«Fachi antü pëtefmaiaeyu mareupull mudai meu ka ñi mollfüñ meu tami kulliñ. Fëreneaqen, kutranpiukeyeaqen, pichi ché iñche, ayüutuen ñi machiŋen, fei meu machiŋen.
«Feula we maleupan antü aifiñkauken ñi përun, trürëmnien ñi kümeke banderas tami elunütramafiyüm peuma meu fill kümeke ŋillatun, welulkanoaqel ñi ŋillatun, fei meu kai fill liwen inaniean kümeke pillañtun(1)».
Fachi antü fill dëŋu meu mëlechi fentenchi ché allkülepai, komütueneu ñi ŋeikureweken; üpaŋentuafiñ kom ché, ká eluafiñ mareupull mudai.
Ká ŋillatuaiŋn; «Fau mëleimi, chau dios»; ka fei pilu pütokoai ñi mudai eŋn.
Fei meu ká pichi
përuaiŋn, ya! Piaiŋn.
Petu ñi përun eŋn dëŋuai trutruka, pifëlka, kom ayekawe ñi mëlen; tuteukechi përupe eŋn.
Deu përulu fei kom elaiŋn ñi pichike rewe eŋn fei tëfachi rewe meu. Fei meu fentekënoaiñ ka iaiñ».
«Fei ñi pu machi, ñi kellueteu ŋillatun meu, kiñewn mëleaiñ; kom eluŋeai kiñe füchá challa meu korü, ka ilo, ka kofke; fei meu kümeai.
Femŋenole ŋillatuñmaiafeneu ñi küme machiŋenoal: welulkafal-lai machi.
«Pui mai dëŋu, ñi anünaqtuam, pu fochëm!»
Tëfa ñi lamŋen fentrenlu machi ŋefui kauchulelu; fëtaŋelu wëla fei niei pëñeñ, l·aiñi pëñeñ.
Fei mëte lladküi: «Feula l·ai ñi pëñeñ», pi iñche machiŋen, chem wekufü chi machilperkeeneu?», pi, «kiñe ina machiŋewelaian», pi.
Fei meu katrükatrütufi ñi rewe toki meu
ka ñi rali wecharkefi ka kütraltufi.
«Afpe ñi machiŋen», pi.
Fei meu kümelewei, ká koilüi, l·awelai ñi pëñeñ, turpu machi ŋewelai; petu moŋelei ñi kuñil eŋu.
3)
Ká domo kutrani.
Fei meu kintulŋei machi ñi machituŋeal.
Fei mëtrëmelŋei ñi pëllü; «chem kutrankan niei?» piŋei.
Fei meu trüntrünüumei tëfachi kutranche.
Feichi machi inaleyeu fill ülkan-tun.
Fei meu kiñe ina lefannürumei feichi kutran domo, lef nüi rali mëntuñmafi feichi fileu; fei meu kishu ülkantui:
«Iñche mai kutrann, machialu mai iñche, wenumapu dios mai «machilaqeyu», pieneu, «inalŋeimi mi küme ŋillatun», piŋen.
Re kutranlan, machipëllu kutraneleneu; fei meu feula machian».
«Küme yeñpramelŋechi ñi machi ñi küme ŋillatuñmaiaeyüm meu. Fill ŋillatun inalechi meu ñi machi, küme ülkantun elelaqeneu».
«Aifiñkaechi meu, wirituechi meu mollfüñ ofisha meu», fei meu kümelkaŋean».
«Femŋechi mai peuman, «machiŋeaimi», pieneu wenumapu ŋënechen, fei elueneu nütram».
«Wenumapu ŋemen ñi peuma, fei meu fill kümeke dëŋu meu elueneu; «machiŋeaimi», pieneu, «raŋi plata ŋillatuñmaiaen».
Ülerüqeneu feichi wenumapu kiñe tutelu wentru.
Ñi peuma eluŋen fill l·awen·; raŋi l·awen· witrantëkunieeneu; fei meu përuleneu pu l·awen· ñi peuma».
Fei meu feichi ká machi nütramkai, fei pi: «Tëfá mai machirkealu, wenumapu ŋënechen nürkeeyeu ñi machiŋeal fei meufelerkei ñi kutrann».
Fei meu përulfi, mëtrëmelfi ñi pëllü: «Küpape, pu machi, tëfachi domo machirkealu machilafiiñ.
Chumŋechi kam eluafimi dëŋu?
Newenforolpafiŋe, newenpiukelpafine; entupe ñi dëŋu, chumŋechi ñi elaeu ñi machileateu, ñi küme machiŋeal, ñi fenten küme machiŋeal», pi ñi ülkantun feichi kushe machi.
Fei meu feichi kutran kishu füchá ülkantui:
«Machialu mai iñche, dios «machiaimi» pieneu; fei meu machiŋeam feula.
Küme mai fëreneaqen, wenumapu dios, ñi küme machiŋeal, kutrankalaiaqen, kiñe rume küme dëŋu meu elaqen, fei meu kümeai.
Deu «machiŋepe» pien, eimi eluen ŋillatun, fei meu kutranpiukepeqen».
Femŋechi (1) fill machi «machiŋeken», pi «kishu ŋënewn machiŋelan», pi, «wenumapu dios eleneu», pi.
Welu di eleteu, ñi elnoeteu, kimŋekelai.
4)
Fei meu feichi we fileu elkei dëŋu ñi mëleam ŋeikurewen.
Kom ché werküŋekei ñi kelluael mudai meu ka ilo meu, katrüŋelëmael feichi ŋekurewen meu.
Fei meu feyentuiŋn.
Itrokom ruka meu feichi kiñel deumaŋekei mudai, ka kofke, ká l·aŋëmŋekei kulliñ.
Ká kintuŋekei kuifike pu machi, küme trürëmkafilu we machi.
Akulu el antü mëlekei füchá trawn lelfün meu, kiñeke përu-
puiŋn, kakelu anümkei feichi rewe.
Feichi rewe meu konkei kakeume mamëll: konkei kël·on, ka foye, ka kül·a, ka manshana, ka añpe.
Raŋiñ meu tëkuŋei prapërawe-rewe ñi kuimiam machi.
Deumakei kiñe lolo, fei meu tëkuŋekei pesu ka chaucha plata; wente tëfachi plata anümŋekei feichi rewe.
Anüel fei pichi përuñmaŋekei rewe.
Werá machi trauutui, füchá ülkantuiŋn ka trëpui ñi kultruŋ eŋn.
Fei pi ñi ülkantun feichi we machi: «Fachi antü mai machialu iñche.
Küme antü mai machialu iñche. Küme elaqen, chau dios; eimi elen, kishu ñi ŋënewn machiŋelan.
Fentenchi machi mai kelluaqeneu ñi küme machiŋeal; raŋi werá ché machiŋean, niean küme ŋilltun.
Feula tëfá aifiñ- kakënolŋean ñi rewe, tañi neweŋeam tañi pëllü, adkanoeyüm meu weshake wekufü».
«Fentenchi charu pülku meu mareupull elelayu tami ŋillatuñmaiafiyüm, chau dios. Eime mai elaqen küme ŋillatun. Deu «machiŋepe» piŋen, welu ŋënen meu el-laiaqen, «rëf
küme machiŋeai» pien, tañi yewenŋenoam».
«Tëfachi fentren kellu yeñpramkeeneu, kellukeeneu mudai meu ka ilo meu; fentenchi ché kellueneu përun meu.
Ayüŋepe ñi ŋillatun, itrofill dëŋu eluaqen, «tutelu machiŋepe», piaqen, chau dios, wenumapu mëleimi, naqkintupaiaqen.
Eimi mai leaqen tutelu ŋillatun peuma meu, fill l·awen· elaqen, mëlele kutran tañi moŋelafiyüm; deu machiŋen, feula «rëf tutelu machiŋepe», piaqen.
Iñche raŋi plata ŋillatuñmaiaeyu, wente plata përuan, fill peshkiñ meu aifiñkakënoan ñi rewe, fei meu küme fëltuaqeneu ñi pëllü».
«Ká eluaqen fill ŋillatun; fei meu kimafiñ kutranchi ché, fei moŋelafiñ.
«Moŋelchefe ŋeaimi», piaqen, chau dios, mëleimi wenumapu meu, anüleimi tami tutelu plata mesa meu, nieimi tami tutelu kawellu, nieimi tami fentren kulliñ.
Elukullinaqen, «weupe kulliñ tañi ülun meu», piaqen; ŋillatuñmaiaqen tañi küme ché ŋeaqel».
«Femŋechi eimi mi dëŋu meu küme machiŋean. «Raŋi ché niepe ñi weupin, kümeke
koyaqtun, yewenkenolpe», piaqen. «Fill ma-pu rupaiai tañi küme machiŋen». Piaqen; eimi mai elen, eluŋillatunen, kishu ñi ŋënewn machiŋelan.
Welu rëf küme dëŋu meu machileeli;
Fei meu küme machiŋean, ŋënen-dëŋu meu dëŋukenoeli; iñche lladküafun, wesha konümpaŋeafun, kal·ku-machi piŋeafun».
«Küme machi ayüŋei; fill ché ayüeyeu tañi küme machiŋen meu.
«Feichi machi mën·áküme machi», piŋei ñi konümpaŋean; fill mapu fei meu ayüukei, machi kai ayüuwi».
«Fei meu kullian kai tañi kelluaeyüm meu, tañi pu lof yeñpramaqeneu tañi küme machiŋeal.
Fei meu mai küme machiŋeli, ká antü mëlele kutran, moŋelafiñ.
Fei meu mañumaqeneu eŋn; «feula lle chi», piaiŋn, «feula l·alaiaiñ», piaiŋn.
«Fentenchi werá ché mai adkintupaqeneu tañi aifiñkameken ñi përun, fill mapu ché küpai, «mën·á kümei», pieneu tañi konümpaeteu.
Kümenuli, wesha konümpaiaqeneu, «wesha machi ŋa tëfei», piafeneu.
Welu ñi küme machiŋen meu ayüuwi kai ñi chau ka ñi ñuke.
«Küme machiŋei tañi ñawe», piai
tañi chau ka piai tañi ñuke; «fentechi ŋillatun niei mai ñi yall», piai.
«Chemchi ñi adeteu? Wenumapu chau ñi adeteu machiŋei ñi ñawe», piai. «Re falta kontëkulan ñi plata tañi machi-ñawe meu; weweltuaqeneu kulliñ plata, machitukutranle.
Fentren kutrankawn machiŋealu ñi ñawe», piai ñi chau, «feula küme machiŋei, feula lle chi, mañum.
«Gracias mai», piafi ñi pu lof ñi kellueteu ŋeikurewen-kawiñ meu.
«Fentenchi ché trapëmniefiñ fachi antü nielu yeñpramŋen.
Wenumapu dios! eimi lelinieqen, eluŋillatunen, kishu ñi ŋënewn machifuli, feula kimlaiafun tëfachi ŋillatun.
Feula fentenchi ŋillatun kimfiñ, füchake weupin nien ñi piuke meu, tañi küme rakiduam meu.
«Trürnien tëfachi mareupull, pëtefentulaqeyu tami ŋillatuam, chau dios.
Eimi mi elel fill ketran mëlei, fei meu deumaŋekei tëfachi mudai, feula petu pëtefeleyu.
Ká tami mollfün kulliñ elutuaqeyu.
Eimi mi elkeyel mëlei fill kulliñ; iñchiñ kishu iñ ŋënewn nielaiñ chem kulliñ no rume; dios ñi elel itrofill weshakelu mëlei. Feula tëfá tami mollfüñ kulliñ
meu wiriltulaqeyu tañi küme rewe, fei tami akukeam eludëŋupaiafiyüm fill ŋillatun; peuma meu kolomtuafimi fill weshake dëŋu; mëleal kutran küme chayaqtuafimi kom ñi aŋka meu chem kutran ñi nien.
«Chau dios! Feula machiŋen; fachi antü ŋeikureweken tañi küme machiŋeal; fentrenchi ché leliniepaqeneu tañi machiken.
Feula küme trün machiŋen yeñprameken meu ñi pu lof.
Fachantü feula ilelafiñ fill kümeke ial meu.
Fachi antü dewi tañi ŋeikurewnŋillatun.
Deuma mai nien tañi küme rewe, chau dios; eimi mi ŋülam meu machiŋen.
Feula marepullmakeeyu, chau dios, wenumapu meu mëleimi, anüleimi mi tutelu plata mesa meu.
«Fentepun ñi ŋillatun».
Fei meu küimii machi, përai ñi rewe meu, tutelu ülkantui, përutui.
Tëfachi trawn ché re kellukellupërukei, dëŋui trutruka, pifëlka, tambul, fill ayekawe.
Feichi ché përulu ütrëfkei ñi lonko ka kellwadkaukei (külmedkaukei).
Deu përulu naqpatui feichi machi; kiñeke mu füchá küi-
milu, rüŋkünaqi.
Fei meu kaŋelu machi ká wechukei, ká femŋechi përukei wente rewe, kom machi femkei.
Itrokom kellu ché fücha ayüukei, nüniekei kuq meu pichike rewe eŋn.
Ya!
Pikeiŋn; poom (1)! pikeiŋn.
Fei doi ayüukei pu machi, doi küimiiŋn, wëltudëŋukeiŋn pefalnuchi chemchi eŋn.
Feichi pu kellu pitrülkënoukeiŋn, wallpaiaukei ñi përun eŋn rewe meu.
Rupan përulu eŋn fei anünaqkeinn, ilotuiŋn ka pütukeiŋn mushka-pülku, katrüŋelëmkeiŋn.
Tuchi nielu wen·üi elufi fill iaqel, fei meu mañumkei.
Kolletuchi ché imelu «gracias mai» ká pikeiŋn.
Fei meu wëla wëdaiŋn kom.
Femŋechi dëŋu niekeiŋn tëfachi fileu, ŋeikurewen meu.
PILLAÑTUN
5)
Epe antü tripai machi pu ruka, ina rewe witralepui.
Fei meu trëpuralipui, ülkantui; pillañtun piŋei tëfachi ŋillantun.
Fei pi ñi ül:
«Fachi antü witran epe wün·i tami ŋillatuñmaiafiyüm.
Peuman mai.
Küme mai fëreneaqen, machiŋen, «epe wün·i witraiaimi», pien ñi peuma.
«Fei meu mai witran, fachi antü mai ŋillatuan, wenumapu mëleimi, chau dios; eimi mai «machiŋepe» pien, eluen ŋillatun.
«Fachi antü pillañtuan, witralen mai ñi tutelu rewe meu.
Fei mai ñi lukutupeyüm, tañi inapeyüm ŋillatun; chem dëŋu ñi mëleal eluaqen peuma meu.
Küme mai kontupaiaqen ñi rewe meu ñi inadëŋulaeyüm meu.
«Epe wün·n mai ŋillatuñmakeeyu, wenu pu ül·men.
Niekeimn ŋillatun wenumapu, tamn dios ül·menŋen; witranieimn tamn tutelu bandera, allaŋei pelomtumaputual.
«Küpalnieimi tami küde kom mapu peloŋetualu, witranieimi tutelu toro tami ŋillatun-dëŋu niepeyüm wenumapu ché.
«Iñchiñ ká fei, raŋiñtu mapu meu, niekeiñ ŋillatun, eimi mi piel meu femŋechi feleiñ.
Fachi antü wefpan antü ülkantumeken tami ŋillatuñmaupeyüm; iñ kümelkaleal pillañtulen tañi küme rewe meu, chau dios.
«Eimi mi dëŋu meu machiŋen; küme alunieaqen tutelu dëŋu peuma meu: chem dëŋu ñi mëleal?
Ñi chumleal tripantu?
Ñi küme tripaiael, ñi weshatripanoael ŋillatuñmamoiñ; ñi kümelkaleael taiñ kuñil meu.
«Lladkütumilaiaiñ; «wiŋkawi ñi pu mapuche», pikei ñi chau dios.
Iñchiñ welu ŋoimalaiñ ŋillatun, mapuchelekaiñ, kimniewiñ, chau dios; lladküpenokiliiñ taiñ wiŋkawn meu.
«Fachi ŋillatun elupeeyu tëfachi we antü meu, chau dios, wenumapu mëleimi».
CAPÍTULO XVIII. - EL MACHITUN. - CURACIONES HECHAS POR LAS MACHIS
1)
Tratamiento preparatorio de la tarde: Oración inicial, rezada por la machi mientras fuma un cigarrillo; canción preparatoria al son del tambor, prometiendo la salvación del enfermo; primera aplicación.
2)
La curación definitiva del sengundo día: Otra vez siguen las oraciones las espirales del humo de un cigarrillo; la canción exorcista ventila en innumerables giros cuatro grupos de ideas: A) soy machi insuperable, elegida por mi dios, b) iluminada por él y acompañada por invensibles cooperadores sé las oraciones y los remedios que sanarán al enfermo, c) tenéis que pagar mis servicios, d) resistid a la tentación de sospechar que sean puras supercherías lo que digo y hago; lanzamiento del espíritu vejador y segunda curación; pago de la machi.
El arte negro entre los indígenas: Imprecaciones y envenenamientos.
1)
Kiñe mapuche ruka meu mëlei kutran ché.
Fei meu kintulŋei machi.
Feichi machi akulu anüñmai tëfachi kutranlu. Wëne ŋillatui kiñe sigaro meu; pëtremtui, pimunentui fitruñ wenupële, fei pi:
«Chau dios, eimi elmuiñ(1); «Machiŋepe», pien (1), fei meu machiŋen.
«Mëlele kutran machituafimi», pien, fei meu machituken.
Eimi mi yallkeel ché mëlei, «moŋelafimi kutran», pien, fei meu moŋelken.
«Kutranlu ñi lonko , kutranlu ñi piuke, chem rume kutranlu elukefimi l·awen·», pien, fei meu l·awen· tuken.
«Feula tëfachi kutran moŋepe, küme ŋillatuñmaiafiyu (1), l·akilepe mai, chau dios.
Amuntrafuya üluñmaiafiyu, pu kon·a (2).
Feula petu ŋillañpefiyu.
Nieimi tami newen mai, pu machi, tami neweñmaiafiyüm tëfachi kutran, wemünentulafimi wekufü adkallefeleyeu.
Welu moŋepe, eimi mi duam, pu kon·a, mëleimi wenumapu, naqkintulepaimi».
Rupan fei ŋillatulu, fei meu trëpui ñi kultruŋ ka ülkantui :
«Fachi antü mai anüleiyu kutran meu.
Mëlen meu mai ŋen·-moŋeyeel ŋillantëkukei ñi moŋgeal; «eimi meu moŋepe iñ moŋeyeel», pieneu.
Fachi antü mai küdautuaiñ, pu kon·a, mëleimn fentenchi pu machi, rumepenoel dëŋu meu: eimn moŋelkeimn kutran.
Fentenchi newen nieiñ iñ machiŋen; muñku mapu mëleimn, pu machi, kellukeimn, mëlen meu dëŋu. Ká niekeimn küme ŋillatun wenumapu meu: wemünentulafimn weshake üñuma.
Küme ŋillatuñmaiafiiñ ñi moŋeael, adkallefeleyeu wekufü.
«Feula trürëmelafiiñ kümeke newen, trürëmaimn tralka, trürëmaimn rëŋi, wëño, karoti; tañi wemüafiüm, tañi moŋeam kutran.
Fishküpe ñi lonko , kom ñi trawa; iñchiñ iñ fëla llaufipe kom ñi trawa.
«Fentenchi ŋillatun meu moŋelafiiñ, pu machi.
Iñchiñ machingeiñ taiñ eleteu taiñ füchachau, wenumapu anülei ñi
küme plata-mesa meu.
«Machiŋeaimi», pikeeiñ meu, fei meu nieiñ tëfachi ŋillatun, tañi moŋeam chumŋechi kutran rume; fill l·awen· meu moŋelkefiiñ pu kutran.
«Ŀaiafule moŋelafimi», pien, chau dios, wenumapu mëleimi, naqkintuniepaqen.
Eimi ta elmukeiñ, elfimi kom ché; domo ŋei, wentru ŋei kai, mëlei ta yallel eimi mi dëŋu meu.
«Feula tëfá kutrankëlei, welu iñchiñ iñ duam moŋepe! Ŀalaiai; kom l·awen· eluafiiñ ñi moŋeam, ŋillatuñmaiafiiñ.
Peuma meu eluaqen l·awen· ñi moŋeam tëfachi kutran, chau dios, fei meu kümelkaiafiyu, yewenŋekiliyu.
Fei meu mai lukulekeiyu mëlen meu ku-tran.
«Fali mai plata, kulliŋekeiyu kutran meu, welu ŋënentulaiaimi, chau dios, ayetuŋeafuiyu tayu machiŋen meu.
«Iñchiñ küme neweñmaiafiyu tëfachi kutran.
Wülechi wün· meu wechuai yu ŋillatun.
Küme küdautuaimi tëfachi pun·, elupaiaqen küme dëŋu.
«Femŋechi fëlei tëfachi
kutran», pimetuaimi tami ñidol meu wenumapu, fei meu elupuaqen feichi dëŋu.
Chem dëŋu ñi piaqel ñidol wenumapu mëlechi chau, «feichi ŋillatun yean», piaimi, «ñi moŋeam feichi kutran».
Fei meu feichi kënuafiyu ñi kutran-wenoam.
Fei meu kümelkaiafiyu; feichi ŋillatun nielkefiiñ; kutranforolu, kutranlonko lu, kutranpiukelu, fei ñi moŋepiyüm.
«Ayüuŋepe ñi moŋetual, fei meu mañumŋeaiyu, «küme machi mai», piŋean; piaqeneu ŋen·ke pu moŋeyeel.
Fei meu mai lladkütulaian, ayüwan iñche kai; «gracias mai», piŋean; piaqeneu ŋen·kelu.
Fei welulkanofeliyu!
Fei meu kümeai.
«Femŋechi dëŋu mai nieaiñ, chau dios, eimi mai eluen feichi ŋillatun; «Femŋechi ŋillatuaimi», pien; fei meu feichi ŋillatun nieken.
«Femŋechi ülkantuaimi», pien; fei meu femŋechi ülkantuken. Weluka-dëŋulaiaqen, chau dios; elfimi ché, elfimi machi ñi moŋeltukutranael; fei meu moŋekefiñ fill l·awen· meu; welu re tripakelan.
«Ayüuŋepe ñi llaftun tañi kutran.
Mëtrëmtuafiyu, mëlepullefule renü meu, küpape, wëñokintupe ñi pu moŋeyeel.
Iñchiu yu am fentenchi ŋillatun meu küdaumaiafiyu tañi kümeletuam tañi kom trawa, ñi kutranwenoaqel.
«Fei ŋa ñi duam moŋen», piai tëfachi kutran; fei meu iñchiu ayüwaiyu ká fei.
«Feula lle chi», pian, «kümei mai ñi moŋen ñi kutran», pian.
«Chau dios, wenumpau mëleimi, naqkintuniepaqen; eimi mai elkeqen tañi machiŋeal, ellá pichin elukeqen ŋillatun tañi machiŋeal, fei meu nieken küme ŋillatun.
Përundëŋu ka inakefiñ, mëlen meu kawiñtun-dëŋu.
Nieken ñi kümeke bandera ka nien tutelu kawellu ka tutelu toro, peumayepeel fei meu feleken tëfachi dëŋu meu.
«Fachi antü mëlen meu kutran inaniefiñ feichi ŋillatun tañi chau dios meu.
Fërenemoaiñ tañi pekan l·anoaqel kutran; kümeke l·awen· eluaqen.
Itrofill dëŋu meu ŋillatuñmaiafiiñ: mëlei ta charu pül-
ku taiñ ŋillatuam, fei taiñ kümelepeyüm; ká mëlei mollfüñ ofisha, fei ká mëlei taiñ kümelepeyüm taiñ welulkafenoam feichi dëŋu meu.
«Lloumaiaqen tañi kümeke nütram, chau dios. «Feichi machi mai niei küme ŋillatun», piaqen, «iñche ñi elkeel», piaimi.
Eimi, chau, elkeqen tañi machiŋeal; kishe ñi ŋënewn kimlafiñ fentenchi ŋillatun; re ché ŋefuli kimlaiafun feichi kümeke ŋillatun, feula feleken fei tëfachi kümeke ŋillatun meu.
«Amun antü, küpan wün· niekeiyu ŋillatun, trürëmkeiyu fill kümeke l·awen· tañi moŋepeyüm kutran ché.
Fill mapu rupai ñi küdautun, eimi kellukeqen, chau dios, kishu ñi ŋënewn femiaukelan.
Kishu ñi ŋënemn femiaukefuli moŋel-laiafuiñ kutranlu; kelleuteu ñi chau dios, fei meu moŋekei kutran.
«Re femŋechi mekepëdakelan, rëf dëŋu meu küdautukefuiñ kutranlu, wemülkefuiñ wekufü, anchiml·en, kutraneleteu meu.
Welu iñchiñ fentren ŋeiñ taiñ machiŋen, presukefiiñ wekufü, chumŋechi wekufü rumekelaeiñ meu; fentren
kon·a kam nielu kechakefiiñ ŋillatun meu.
Iñchiñ nieiñ tutelu newen taiñ l·aŋëmpefiyüm weshake wekufü, fei meu moŋeai fëreneel.
Fei meu «gracias mai» piŋekeiñ, pieneu mai kutraneluulu pu kiñifal, wëlkei ñi kullitu; falinke plata ñi kullin, welu re falta no, moŋen meu lle mai ñi kutran, moŋenolu meu iñchiñ ayükelaiñ taiñ kulliŋeqel, yeweŋelu kam kullitu ŋënen meu.
«Fei meu feichi lukutun nien feula tëfachi kutran meu.
«Moŋepe ka», chau dios, eimi mi dëŋu meu, iñche ñi dëŋu meu ká fei; kelluaiyu, fei meu moŋeai».
Petu ñi ülkantun machi, kiñeke mu kefëfakei pu kellu: «¡owowo, ya!» pi ñi kefëfan eŋn.
Rupan ülkantulu fei l·awen·tui machi, ülerüfi kutran kakeume l·awen· kachu meu, itrokom ñi trawa ülerüñmafi, ká pütulfi l·awen· ñi llafam.
Femlu fei fentekënoi. «Deu ülufiñ», pi «wüle kimŋeai ñi chumŋeal; ñi moŋeal, ñi moŋenoal.
Fachi pun· küdautuai pu kon·a-machi, wüle kimafiiñ».
Fei tripai wekun, përupui rëŋi meu.
Pu kellu füchá wirarüi, mëtrëmkei, kefëfalei.
Rupan përulu chetui (1) machi kontui ruka meu.
Fei meu eluŋetui ñi dëŋu kiñe wentru nütramkafilu machi.
«Fei piŋen», pifi, «chumleaichi ñi kutran? moŋeaichi, moŋelaiaichi?», piŋen».
Feichi machi fei pi: «Feyërke mai, kümei mai, wüle kimŋeai, epe wün· trepeaimn, konai taiñ ká üluayüm, fei meu, kümelkaiafiiñ, wewaiñ wekufü; iñchiñ peqkaleaiñ wewael, fei meu moŋeai kutran.
Iñche ayülan ñi wewaeteu wekufü, fei meu küme küdautuken.
Wewëli meu wekufü ayenieafeneu, fei meu ayüken ñi peqkakëleal.
Eimn kai kümelkamoli, pu kon·a, fei mañumuwaiñ.
Doi ŋei kam l·aiael kutran?
Ŀakinupe (2)».
2)
Wün·man meu epe wün· ká ülutui ñi kutran feichi
fileu. Fei meu ká ŋillatui kiñe sigaro meu, fei pi.
«Fërenemoan mai, pu machi, fachi antü afai iñ küdautun, tripapafiiñ küdauael ñi moŋeal tëfachi kutran.
Fei meu mai elumopaian dëŋu; koil·atulaiaimn, pu machi; kümelkamuchi, yewenŋekenoli tëfachi dëŋu meu.
Fachi antü mai petu pëtremttuken tañi küme ŋillatuam.
«Fëreneaqen mai, chau dios, kushe ŋeaimi, mëleimi mi wenumapu meu, naqkintuniepaqen mai; eimi mai «machiŋeaimi» pien, fei meu machiŋen; moŋelefiñ ta kutran eimi mi dëŋu meu. Fill eluen küme ŋillatun, fei meu feichi ŋillatun niefiñ adk aelu meu wekufü, fei wemünentulkefiñ.
Nieiñ taiñ kümeke newen taiñ rumeŋepenopiyüm.
Fentenchi pu kon·a-machi küdautupelu, fei meu moŋelkefiiñ kutranchi ché. Ŀaialu ká, moŋekefiiñ; taiñ adkënoeteu taiñ chau, fei meu femmekeiñ.
Cheu mapu ŋeai rume, amuken tañi küdautual ñi machiŋen.
Fachi antü wechulentu küdautuaiñ, taiñ moŋeafiel tichi kutran, anüñmanietufiñ».
Petu ñi fei piel feichi machi pimuñprami ñi fitruñ-pëtrem; «pëtremelaqeyu», piprami wenupële.
Fei meu wëla mëtroŋkei ñi rali ka füchá ülkantui:
«Fachi antü mai anümanietun tañi kutran, ŋillatuñmanietuafiñ, wechulentu küdautuafiñ, pu machi, mëleimn tamn wemumapu meu.
Adkallefeleyeu wekufü tañi l·aŋëmaeteu; welu l·akinulpe, pu machi, rumepenoal dëŋu, meu iñchiñ; wemünentulafiiñ fill l·awen· meu tañi kümelkaletuaqel ñi newenforoŋetuam, ñi newen piukeŋetuam. Fe meu «gracias mai» piŋeaiñ iñ machiŋen.
«Eimi kam elullelaqen fill ŋillatun tañi ŋillatuñmaiafiyüm kutranchi ché?
«Mohelafimi kutranlu», pien, fei meu küdauken.
Trafuya meu nieiyu füchá küdautun-dëŋu: werálerkei ñi felen tëfachi mapu.
Welu yofüafiyu tëfachi wedake wekufü adka-chefe, fei meu kümelewetuai tëfachi kuñifal.
«Fentenchi kutrankawi tëfachi kutran, adkaelu meu wekufü, welu iñchiñ iñ fëla mo-
ŋepe. Trürëmelafiiñ itrofill ŋënen, fill newen mëlei, tralka mëlei, rëŋi mëlei, wëño mëlei. ¡Ya! Piaimn chillawaimn kawell, maloaimn cheu ñi mëlen weshake wekufü.
«Weukeeliñ meu?
- Weupanoel iñchiñ iñ machiŋen, fill adkaiafiiñ.
Itrofill l·awen· trürëmelafiiñ tëfachi kutran, fëchoafiiñ l·awen· meu, fei meu kümelkaiafiiñ.
Küme mëtrëmeltuafiiñ ñi pëllü; cheu ñi miawn, küpatuai; renü meu mëlellefule tañi am, ditulmetuafiiñ; newen meu, rëf illkunkechi küdautuafiiñ, l·aŋëmafiiñ tichi weshake wekufü, adkachefe mëlelu.
Rëf maloafimn kom newen meu.
«Eimn kam nielaimn tamn newen kewapeyüm?
- Malofe machi ŋeimn; kom iñchiñ feleiñ, taiñ femkënoeteu taiñ chau, füchaŋei; taiñ ñuke, kusheŋei, mëlei wenumapu meu.
«Fei mei elueneu fill kümeke dëŋu, ñi l·awen·tuafiel kutrachi ché; «eimn moŋelafimn l·aiachi ché», pieneu chau dios,
anülei wenumapu meu tañi tutelu plata mesa meu; taiñ elkeeteu, elchefe ŋei.
«Fei ñi fëla machitukefiñ l·aiachi ché, moŋelchefe ŋen chumŋechi ché rume kutranlu.
Nor-dëŋu meu küdauken.
Kishu ñi ŋënewn machiŋeli femmekelaiafun tañi machitun; koil·atufe ŋefuli kastigaiafeneu tañi yallkeeteu, fei meu ŋënentukelan.
Koil·a-dëŋu meu weukelafiñ plata; moŋeal meu nükefiñ kullitu, l·aial meu nükelan, kulliŋekelan, dëŋuyeŋeafun tañi machiŋen.
«Kiñeke machi koi·latufe ŋei; iñche femŋelan.
Fei meu fill wekufü yeweqeneu; fei meu «küme machirke mai», piŋean, dëŋuyeŋelaian tañi machiŋen.
«Ŀafule ñi kutran, «wesha machi» piŋeafun.
Fei piŋekili, chau dios, naqkintuniepaqen.
«Kümelkape ñi machikeelchi domo», piaimi, «iñche kam elullelafiñ küme ŋillatun», piaimi, dios kushe ŋeimi, dios fücha ŋeimi, mëleimi wenuimapu meu, pelomtumapufe ŋeimi,
eimi dios elchefe, deumachekeimi tëfachi mapu meu: domo ŋekei, wentru ŋekei; Ché mëlei eimi mi adkënoel.
«Feula fachi antü tripanentuküdautuafiñ tëfachi kutran tañi moŋeal; fei meu mañumŋean, «küme machi» piŋean; fei meu kümeai.
Küdautulaiaiñ nënen-dëŋu meu; ŋënenkafe no iñchiñ taiñ kümeke machiŋen; moŋelchefe ŋeiñ, wekufü ñi l·aŋëmfielchi ché moŋelkeiñ, fei meu moŋekei.
Re falta nentukelafiiñ plata, ra falta mekekelaiñ, ŋënen dëŋufili, dëŋuyeŋeafun, ayükelai machi ñi dëŋuyeŋeal.
Iñchiñ dëŋuyeŋekelaiñ taiñ küme mechiŋen meu.
«Welu eimi kai, chau dios, koil·a-dëŋu meu elkenoeli; nor küme dëŋu meu eluŋillatunaqen tañi kümelkaiafiyüm feichi kutran.
«Fachi antü wechulentu küdautun meu wewafiyu plata kullin; ŋënen-dëŋu meu yelaiafiñ kullitu; tañi küme machiŋen meu küme kulliŋeken.
«Feula petu küdautufiyu ta tëfá, tañi moŋeal.
Deu moŋei mai, chau dios, eimi mi fëla, iñche ñi fëla ká fei; eimi ñi
elufiñ meu küme ŋillatun, fei meu moŋel-kefiñ kutran; ŋënendëŋu meu no tëfá.
«Dewi mai ŋillatun, wechiu küme ŋillatun, chau dios, fücha, ŋeimi, dios kushe ŋeimi, mëleimi wenumapu, naqkintuniepaqeneu tañi küdauken meu; ŋënentulaqeneu; rëf küme dëŋu meu fërenekefiñ kutranlu; fei meu gracias piŋeken.
Feula dewi ta tëfá, moŋei mai iñchiu yu fëla.
Welu doi kutrankilepe. «Ká kutranle wemünentunielafimi weshake weshake, tañi kutranwenoam.
Rumel küme ché ŋepe iñche ñi fëla, fill l·awen· meu moŋeai, füchá küdautun meu kümeleweai; doi niekilpe weshake dëŋu tañi piuke meu.
Fei meu küme konümpanieŋeaiñ; küme machi piŋeaiñ fill mapu meu.
Cheu rume mëlele kutran, duamtuŋean tañi küme machiŋean meu, tañi ŋënen-dëŋufe ŋenon meu.
Welu küme ché ŋepe rumel, rëf kutranwekilepe iñchiñ iñ fëla, fei meu chaliŋean tañi küme machiŋen.
Fei meu iñche ká fei mañumn, yewenŋenoli tañi küdau meu.
«Ŀafule tañi küdaumum lladküafun; kümele, küme mañumai tañi piuke, «feula lle chi»,
pian mai, chau dios, ñuke dios, allkütuñmanieqeneu tañi fei pipiŋen tañi küme ŋillatun.
Neweñpenieafimi tañi kontupanoaeteu wekufü.
«Feula küme ché ŋetui, ayüuwn mëlei fei meu. Iñche kai gracias piken tañi moŋeal meu kutran.
Ŀafule, «wesha machi» piŋeafun, «kalku» piŋeafun.
Fei piŋekilchi; küme konümpaŋean rumel antü, wesha konümpaŋekinulchi.
«Fei ŋa tutelu machi», piŋean tañi küme ŋillatuken meu.
Koil·a dëŋukelai feichi küme machi», piŋean itrofill mapu meu.
Muñku mapu kam konümpaiaqeneu kimpenoelchi ché rume.
«Feula deu wechun mai tañi küdautun.
Ya! pileaimn mai, pu kellu, mëtrëmkëleaimn, neweñpefiiñ wekufü füchá ŋillatun meu, weufiiñ.
Feula fachi antü amutuan, tripalentu küdautum meu, feula küme moŋei mai-kutran.
Pu kellu, gracias pimuchi kai, tañi küme amutuam rëpü meu, ŋelaiai chem dëŋu rume.
«Welu dëŋuyemulaiaiñ kai; iñche kimeñmautuliiñ tamn wesha konümpamolu.
Iñche kimken dëŋu, tuchi ñi konümpaeteu. Mëlei kam küme pëllü
iñche, fei elukeeneu fill dëŋu.
Welu femkinulmn, wesha konümpamokili; iñche lladküafun.
Fei piŋekelai machi fërenecheuma.
«Deu dewi ŋillatun.
Ká chem piaiñ kam?
Deu küme kutranyepiukefiiñ tañi moŋeal tañi kutran.
Deu moŋei tëfá.
Fei meu iñche amutuan; ŋelai tamn wesha konümpamoafiel.
«Wëdaleaiñ mai, pu kon·a; ya! piaimn, pu kellu, mëtrëmaimn, kefëfaimn, fei tañi küme prakawellutuam», pikeiñ taiñ machiŋen (1); femŋechi adkënoŋemum eleiñ meu taiñ dios chau, mëlelu wenumapu meu.
Iñchiñ kishu iñ duam machiŋekelaiñ, dios ñi adkënoeteu meu machiŋekeiñ, fei meu kai küme inaniekeiñ küme ŋillatun.
«Feichi ŋillatun meu moŋekei kutran; newenfeŋen meu kümelewekei; kutranwekelai küme ŋillatuñmaŋeken meu; fill l·awen· eluŋen meu, fei meu chem dëŋu rume niewekelai.
«Fentenchi adkafeyeu wekufü! entuñmafeyeu tañi fill weshakelu; welu iñchiñ iñ
duam küme ché ŋetuai, iñchiñ iñ fëla küme rakiduam nietuai, küme küdautuai; weluñmaŋewellefule, iñchiñ meu küme ché ŋetuai. 15. «Wemülafiiñ wekufü fill meu; ya!
Pimn, pu kellu, nümn kütral, wemünafiiñ tëfachi weshake wekufü, doi akuwelaiai tëfachi ruka meu».
Fei meu kiñeke nüi kütral, kom wekun tripaiŋn, kiñeke pu kellu tralkatui kopeta meu, rovolver meu, raŋiñ nüi karoti, kom ya! pikeiŋn, mëtrëmkeiŋn, kefëfaiŋn, dëŋui kultruŋ; machi inautëkukiawëli wekufü fente mapu, pail·atripai, wënelei, inaŋelei pu kellu.
«Ya!» pikei machi, «amutuŋe pu wesha wekufü, chummekel kutranelpafimi tëfachi kuñifal, feula iñchiñ l·aŋëmuwaiñ, weshaka wekufü, tralkatuwaiñ, kütral meu ká kütraltuwaiñ, doi konpawelaiaimn», pikei machi; mëte rume küimii.
Af meu wëñomelu akutui ruka meu kom ché; fei pipai machi: «Deuma wemüfiiñ, wewiñ weshake wekufü, ku-
tranwelaiai kutran, deu moŋelei iñchiñ iñ fëla; neweñpefiiñ, fei meu küme ché ŋetuai, küme rakiduam nietuei, tañi moŋen meu l·aiafulu yem».
Rupan fei piel tëfachi machi ülufi ñi kutran fill l·awen· meu ka itrokom trawa meu ülerüñmafi, ká pütulfi l·awen
Deu femlu kiñeke mu fochüdüi ká, entuñmafi ñi mollfüñ fill trawa meu, fotrarüfi ñi lonko ka ñi aŋka; femlu fei tofküntëkufi ñi kütral meu.
Ká nentuñmafi ñi kutran, kiñe pichi kura femŋei, kiñe pichi mamëll, kiñe wesha kachu, kiñe fillkuñ, kiñe lafatra femŋei.
«Fei tëfa tañi elueteu wekufü», pi, ayüukei, «feula tripai, fei meu moŋeai», pi, «tripanofule l·aiafui», pi, «fei tëfá kutranelpaeyeuñ, pi, ütrëftëkui kütral meu.
Fei meu fei pi: «Weufiiñ wekufü, ŋelai ñi doi chumael feula, deu küme moŋei».
Fei meu ka fei pi: «Deuma mai deumañmafiñ tañi küdautufiel, fentekënoafiñ feula.
Ká kutranrumefule, fei iñche meu yemeai l·awen· ñi chumnoam, deuma kam küme kullitu.
Fentekënoafiñ feula, deu kam kümelkalewetuai; doi chumlai fachi antü, deuman mai
ñi küdautun.
Tripaian wekun përuputuan; ya! piaimn, lladkülkamunukilchi».
Müchai mëten kefëfalŋei. Fei përupui pramnielu rëŋi küimipui. Fei rupan chetui, chetulu fei fentekënoi.
Konpatui ruka meu, fei anüpatui.
Fei meu ká eluŋetui déŋu, fei piŋei:
«Deu mai moŋei ñi kutran?»
«Kümei mai», pikei, «feyërke mai, montui».
Deu fei peil ikei machi.
Eluŋei iaqel, ilotui.
Ilotulu fei «amutuan», pi.
Fei amutui, elŋemetui.
Fei meu afi machitun.
Feichi machi kulliŋekei petu ñi küdaunon».
Fëremaqen mai tëfá, eimi machiŋeimi; eimi mi fëla moŋepe ñi kutran, kishu mi, ŋënewn machiŋelaimi, chemchi mi eleteu», pieyeu ŋen·-kutran. Eluŋei plata; meli mari peshu eluŋekei, pichi ché ŋele kullilŋei mari kechu peshu. Welu lonko ŋele, ül·men ŋele, doi fali; patakaŋei, epu patakaŋei kai; kiñe manshun ŋei,
kiñe kawellu, ŋei ñi küdautuam.
Kiñelai ñi ad eŋn tëfachi pu fileu, kakeumei ñi ŋillatun eŋn, ka ñi ülkantun eŋn, ka ñi përun, ka ñi küimin: «Femŋen ñi adkënoŋen iñche», pi.
Ká kiñelai dios, ñi elpeeteu; kiñeke machi niei wichu dios, fei meu kakeumekei ñi machitun.
Kiñeke machi niei kiñe kellu, tambultukeeteu ka mëtroŋelkeeteu kultruŋ.
Feu yeqëlpelu piŋekei.
DAWN
3)
Mëtewe kutrankawi mapuche kal·ku-dëŋu meu.
Entuñmaŋekei ñi kiñe lonko kiñe ché, ñi kiñe ropa, ñi pënon, ñi tofken, fill weshakelu.
Makuñ wiŋëdüñmaŋei kiñeke füu, nieñmaŋei ñi chañuntëku, ñi lama.
Fei rëŋalmaŋemei püllil meu; ŋillatuñmaŋei ñi chumŋechi l·aiael.
«Fau küpaiai; l·ape», pikei feichi daufe.
Fentren wesha ŋillatui, kimlafiñ ñi chempin, mëte llumkechi mekei tëfá yeŋn.
Kutrankei feichi kal·kutufielchi ché.
Ká entunentukei forol·a eltun meu tichi daufe. Fei yifkükefi; feichi yifkün elukefi ché, ñi wedwedkënuam ka ñi l·aiam.
Aŋkün meu l·akai feichi ché.
Kiñeke kal·kuŋechi kushe femkei, re ché ŋiŋn. Ká mëlei kusheke machi, fei ká femkei.
Ká mëlefui kuifi weshake kal·ku - petu mëlei - fei deumakei funapue.
Mëtrëmkefi feichi fill weshake üñuma, feichi fillkuñ, ka pakarwa, ka kuŋiŋkuniŋ.
Fei trapëmkei ka l·aqëmkei, entuñmakefi ñi ütrum, fei afümkefi kiñe pichi challa meu.
Kiñeke mu korü femŋei tëfachi funapue, kaŋen meu trufür ŋei.
Fei elukefi ché ñi l·aiam: l·akai ta ché.
CAPÍTULO XIX. - NGILLATUN (FUNCIÓN RELIGIOSA POPULAR)
1)
Preámbulo de la fiesta: Motivos para el nguillatún; acuerdo de su celebración; preparación de la fiesta; invitación de los huéspedes; matanza de los animales, acompañada de ceremonias religiosas.
2)
En vísperas de la fiesta; Plantación del rehue; danza preparatoria; construcción del altar.
3)
Desarrollo del nguillatún; Partida al recinto festival; ida en busca de los invitados oficiales; llegada de ellos y vuelta común al lugar de la fista; bailes al este de los cántaron rituales y alrededor de ellos; ofrecimiento y consumo de la chicha ritual: la médula del nguillatún; saludo oficial de los invitados y festejos en su honor.
4)
El conchotún anexo al nguillatún; Invitación; matanza de las vístimas; invocaciones; festín subsiguiente.
Conclusión del nguillatun: Baile alrededor del rehue; alocución a los invitados; vuelta del lugar festivo.
1)
Pu mapuche rumel feyentukefui ñi mëlen Dios, ŋënechen ka ŋënemapun piŋefui kai.
Deuma küdaufulu mapu eŋn, doi shakikefuiŋn Dios, ŋillatun piŋefui ñi shakiŋeken; mapuche ñi doi füchá kawiñ tëfá.
Feula koñümpaiafiñ ñi chumŋechi deumaŋeken kuifi tëfachi ŋillatun-kawiñ.
Wëne mëlei tëfachi perimontun-dëŋu.
Kiñeke ché fei pikeiŋn: «Perimontun mëlei feichi mapu meu, - konümpaŋekei mapu, cheu ñi mëlen-. peŋei, piam, kiñe wentru, fei nütramkei afmatufalchi dëŋu», pikeiŋn. «Naqpai, piam, kiñe kurü toro, tripapai pillañ meu, nentualu l·afken·, pikei», pikeiŋn. 2. Ká perimontulu «ŋemen wenumapu», pikei; kaŋelu «dëŋui waka», pikei; kaŋelu «peuman», pi, «dëŋueneu ñi pëllü», pikei piam. «Chumŋelu entulaimn kawiñ?
Chumŋelu ŋillatukelaimn? Piŋen», pikei feichi perimontulu. Fei meu deumakei ñi dëŋu eŋn: «Kawiñaiñ mai; rulpape dëŋu fillpële; pexepe ŋen·-pin (1), fei rulpape dëŋu ñi kiñel;
feyentupe tëfachi dëŋu», pikei allkülu feichi perimontun. Fei meu peŋekei ŋen·pin. «Femŋechi ka femŋechi dëŋu mëlei», piŋei. «Wëlpe dëŋu», piŋeimi, ñi kom karukatu meu, ká «pipe cheu ñi fentepun ñi kiñel kawiñ», piŋeimi», piŋei feichi ŋen·pin. 3. Fei meu werkükei tëfachi ŋen·pin ñi kon·a, ñi fotëm rume.
«Rulpaiaimi dëŋu fillpële, pifi ñi werken. Fei amui kawellutu. «Werküeneu ñi chau», piiawi fillpële; «kawiñaiñ», pi ñi chau «mëlei, piam perimontun, «tripape kawiñ», piŋen, pi tëfachi perimontulu.
Fei meu feyentui ñi chau; «nentuaiñ mai kawiñ», pi; «Füchá përun nieaiñ, pi ñi chau» piiawi.
«Feyërke mai, felei mai», piŋn feichi eluel dëŋu.
Feichi werken eluputufi dëŋu ñi chau; «kom feyentuiŋn», piputufi.
«Kümei mai ñi feyentun eŋn», pi ñi chau. «Feula ka amuaimi mai. «Trawaiñ epuwe», pimeafimi feichi ñidol lonko ; «Kalli elufipe dëŋu ñi pu kon·a».
Ka amui werken. «Ka werküŋen mai», pipufi tëfachi ñidol-lonko , «epuwe trawaiñ», pi ñi chau, «feichi dëŋu wëlmeŋe, pieneu», pipufi.
Fei meu wëñomei ti werken.
Akulu epuwe antü meu, trawiŋn.
Fei meu elufi dëŋu feichi ŋen·pin, nütramkai tëfachi ñidol-lonko eŋu; kake wentru wallolei allkütupelu.
«Mëlei mai weshake dëŋu, piam», pi ñi nentum ñi nütram, «perimontun, piam, mëlei feichi mapu meu.
Fei meu nün dëŋu. «Kochimkifilpe tëfachi dëŋu», piŋerken;
«feyentupe, nentupe mai kawiñ», piŋeken.
Fei meu mai werküñmakeeiyu», pifi tëfachi ül·men.
«Femi mai, feuma kimfiñ tëfachi dëŋu, pi ti lonko , «fei meu mai küpan, kom küpal-lu ñi pukon·a, allküpaialu tëfachi dëŋu». 6. «Femi mai», pi ti ŋen·pin, «elantüaiñ taiñ pülkuael, tuŋeai uwa», pifi feichi lonko .
«Mufü antü elaiñ?» ramtui.
«Meli antü», pi ŋen·pin. «Kümei mai», pi lonko .
«Allkülmn tëfei, pu weche?» pin rulpafi ñi pu kon·a.
«Feyërke mai, kümei mai», pi komtripa.
«Feichi dëŋu meu mëten traupaiñ fachi antü», piwiŋn.
Fei wëdaiŋn.
Fei meu dewal mëten pülku mëlei; fill ruka koneltulu tëfachi ŋillatun meu deumakei pülku.
Feichi ŋen·pin ŋüneltui; fill ruka meu ramtukakei: «Chumlei? Kom dewi?»
Kom deuchi pülku, «ka pewaiñ», pi. Fei meu eli werken.
«Wüle trautuaimn», pi ñi chau, pimefiŋe tëfachi ül·men lonko .
«Kom tripai pülku», pi tëfa yeŋn, Elufipe dëŋu kom ñi pui kon·a, «wüle trautuaiñ», pin elpe yeŋn, pimefiŋe», pifi ñi werken.
Femi feichi werken, fillpële fei piiawi. 8. Fei meu ka antü chillawi kom eŋn, kawiñwe meu trautuiŋn elantüalu.
Fei pi ŋen·pin: «Deuma ditui iñ kawiñ, kom dewi pülku, fachi antü elaiñ antü iñ kawiñael».
«Mufü antü elpeaiñ?» piŋu ŋen·pin eŋu feichi lonko , «küla antü pe, meli antü pe?»
«Meli antü», pi tëfachi kon·a. «Kumei!
Piŋu, «Meli antü meu mai lepünelaiñ.
Kom trürai; kintuŋeai iloal: waka, kawellu, ofisha, shanchu; ka kintuŋeai machi; trürai trutruka, kultruŋ, pifëlka, lolkiñ (1), rali, kashkafilla; mëleli ka ñi pepikawan pu domo, këchawam takun; lipëmŋeai trarülonko , kruselid, ponshon, tëpu, pollkü, maimaitu, killkill, trarüpel·, këlkai, trarükuq, trarün·amun·: kom ñi plata-tëkeluwn eŋn». 9. «Ka dëŋu mëlei: amupe werken pu mëtrëm (3) meu, peepupe feichi ŋen·pin: «Kawiñ eltuafiliiñ mai iñchiñ, entultuafiliiñ iñ ŋillatun; meliwe lepünaiñ, konpëruaiñ», piŋemepe feichi ŋen·pin, kalli rulpaiai dëŋu kom ñi kiñel meu.
«Küpape yeŋn feichi kechu antü meu, aifiñpe ñi konpan eŋn, adkonpape yeŋn machi meu, kom ayekawe».
Feichi dëŋu wëlmei werken.
Kimlu ŋen·pin (pu mëtrëm ñi ŋen·pin» müchai mëten trürëmi werken: «Küpape kom taiñ pu mëtrëm», pin akuëlŋen; meliwe ŋerkei konpërun, kechuwe mëlei taiñ amual» pin meu rupai feichi werken.
Deuma tulu dëŋu tëfachi pu mëtrëm ka pepikawiŋn: küme elŋei plata tëkuel pu domo, pu wentru liftukei plata ispuela, istipu, kafishatu ka fill fentren ñi tëkupeel chillan kawell meu.
Ṉen·ke kawiñ re femŋechi pepikawiŋn, welu doi niei küdau tëfa yeŋn; koni ñi l·aŋëmkulliñam eŋn.
Feichi ül·men lonko l·aŋëmkei epu waka, ka meli ofisha, ka kiñe kawellu, ka kiñe sanchu; pu kon·a l·aŋëmkei kiñe waka, ka kiñe ofisha; doi nielu ka l·aŋëmi kiñe kawellu.
Kom kiñel kawiñ l·aŋëmi kulliñ. 11. Kiñe wentru l·aŋëmlu kulliñ ŋillatukei mollfüñ meu.
Wekun ruka witrakënoupukei kiñe malal meu, yeŋei ñi mollfün kiñe trëlef meu.
Fei meu feu pipui: «Oooo!»; shumpantëkui ñi chaŋëllkuq
trëlef mollfüñ meu, fei pëtefprami wenupële, ŋillatui; «Fau mëleimi Chau, Kallfüwenu, Trañmal·eufü (1), Wirkol·eufü (1); eimi kam elmolaiñ, «petu mai ŋillatuñmaneu ñi pu kordero», piaimi, elumutuaiñ küme moŋewe, fill ketran, iñ cheŋemutuam; fërenemutuaiñ, «ka küme antü elumuaiñ raŋiñ, kutranduamyeñmutuaiñ, «ka küme antü elumuaiñ raŋiñ mawën», pi tañi pu kordero, piaimi. «Ooom! ».
Fei pitulu fentekënoi. Fei meu anükënoi ñi trëlef mollfüñ wente malal, amui ruka meu, küdaumaputui ñi l·a kulliñ.
Ka femi kom tëfachi l·aŋëmkulliñkelu:
2)
Deuma kom pepikaulu eŋn, fei akui meli antü ñi elel eŋn.
«Fachi antü lepünelaiñ», piwiŋn; «anümkünoaiñ rewe kawiñwe meu», piwiŋn. Fei meu kom chillawi; pu lonko , pu kon·a, pu weche, pu domo; kom amuiŋn kawiñwe meu, yeiŋn machi, pichi përualu eŋn. Puulu anümŋepui kiñe fücha rou foye la kiñe fücha rou foye ka kiñe fücha rou kël·on.
Anümŋelu
küme trarüntëkukënoŋei kiñe fücharume ünko meu, raŋiñ meu mëlelu.
Fei tëfa rewe piŋei.
Deuma anüel tëfachi rewe, «ya! feula përuñmaiñ iñ rewe», pi ŋen·pin. «Ya! dëŋupe pefëlka; rali» piŋei machi.
Fei meu trawautrawautui ñi rali feichi machi, ka pichike weche pimui ñi pifëlka; kom dëŋui keyü trutruka, lolkiñ, rürüküpramei ñi dëŋun.
«Ya! përuiñ!» pitui ŋen·pin. Fei meu përuiŋn, nükeŋüi ñi përun eŋn, wallpaiawi rewe meu, eŋn.
Machi pillañtulei ka eyentulei.
Kakelu awüleiŋn kawell meu, ka fei wallpaiawi rewe meu ñi awün eŋn; al·üñma mekei feichi përun,
ŋillatuaiwiŋn chumŋechi ŋillatui mollfüñ meu eŋn, awüpelu ká femŋechi ŋillatuaiwi.
Rupan përuiŋn ka awüiŋn, pütuiŋn pülku pichike ñi yeyel eŋn.
Fei meu ka elŋei kiñe llaŋillaŋi al·üpu rewe tripawe antü pële.
Femŋechi deumaŋekei: Meli pichike üŋko traqyuŋ anümelŋei pülli meu, ka epu ma-
mëll kakülkënolŋei feichi meli üŋko; fei meu ka katrütuyeŋei kayu mën·akerume mamëll, kiñeke nüfkü nielu, fei reŋënkënoyeŋei wente tëfachi epu llochontëkulechi mamëll, fei meu kawitu felei.
Fei tëfa llaŋillaŋi piŋei; mëlei ñi elŋeam tëfachi mollfüñ.
Fei meu kom amutuiŋn ruka meu. Feichi lepün naqnantü pu domo mekei ñi mallutun eŋn, fill ruka meu femi, fentren pun·amai ñi mallutun eŋn. Mallun ilo katrükatrütuŋekei, kachüŋemael pu mëtëm meu, kake pu witran meu kai.
3)
Ka antü wün·man meu kom elkakënoiŋn ñi afün ilo yeyael kawiñwe meu: tëkukënoŋei kutama meu, ñeweñ meu, wilal meu, külko meu.
Fei trarüŋei manshun, meñkulŋei lastra, fei meu tëku-yelŋei feichi kom wiñamtu, keyü faril pülku, fota pülku, apolŋei lastra.
Ka pu domo mekei ñi tëkuluwn eŋn. Pu wentru chillawiŋn, ka fei tëkuyei ñi deu plata yeŋn.
Femel: «Ya! amuiñ», pi lonko , «yeŋepe kom ayekawe ka epu panderas».
Kiñe liq pañu
tëkulelŋei farilla ñi ŋillatuam küme antü; kurü pañu, ñi ŋillatuam mawën
Fei meu amuiŋn.
Puulu eŋn kawiñwe meu felen kom wiñamtu, feichi yemn ina rewe elŋepui.
Deu akulu eŋn kiñeke pu domo apolyei ñi metawe pülku mareupullael.
Epu rume wiŋëllkënoŋei feichi metawe mareupull (1) pülku, al·ütui ñi fentekënoŋen, kiñepële mëlepei kechu mari metawe, kañpële ka felei.
Fei meu wëla fei pi ŋen·pin: «Eluupe kom taiñ kiñel kawiñ.
Kom konpaimn», pifi pu domo, «fapële pitrükënuwaimn», pifi, adniei machi, ñidolkënofi wif meu.
«Pu wentru kai!
Ka femŋechi wiŋëllpape fei ñi adpële».
Epu rume wipëllkënuwiŋn, wentru kiñe rume; feichi pu wentru furipële wiŋëll domo meu felei ñi wiŋëllkëlen eŋn.
Fei meu: «Ya pui!» piŋen·pin, «përuiñ», pi.
Fei dëŋui kom ayekawe, përuiŋn ka amuiŋn: puñmalu pu mëtrëm amui ñi përun eŋn, yemeafilu eŋn.
Feichi pu mëtrëm, deu kom trürlu, trawiŋn akuchi ñi antü meu kiñe lelefün meu.
Kom ŋëlëmuulu eŋn pichin nütramkai feichi mëtrëm ŋen·pin. «Fachi antü ŋerkei mai taiñ kawiñelŋetun, «feichi dëŋu mai nüpe», pifaluukeiñ werken meu».
«Felei mai», pi ñidol ül·men lonko , «femi mai, deuma kom ŋüliiñ mai tëfa, koñewn amuleaiñ».
«Kom kama trürkëleaimn?
Machi meu?
Ayekawe meu?» pi ŋen·pin.
«Femi, kom trüri mai», pi tëfachi kon·a. 5. Fei amuiŋn, re trutrukantun, pifëlkantun meu amuiŋn, tutelei ñi amun eŋn kümeke tükuluwn niei pu domo, raŋiñ kawelluŋeiŋn, llaq maŋkadkiawiŋn.
Pu wentru ka felei we makuñ, tutelu chillan kawell.
Tëfachi pu lonko wilëfi ñi chillan kawell plata meu.
Laq pu weche pramniei ñi üñam kawell, përokëlen niefi ka trarükëlen niefi liston meu.
Epe puulu kawiñwa meu witrakënopuiŋn, pichi al·üpu.
«Fau përuaiñ», pi ŋen·pin.
Machi küme adkënoi ñi rali, kom eluwiŋn.
Wichu pitrülkënowi pu domo ka pu wentru,
Puñmaniewiŋn(1).
Fei meu: «Ya! «pi ŋen·pin; «dëŋupe kom ayekawe».
Fei përuiŋn.
«Ya! ooom! Pimn», pi ŋen·pin.
«Ooom!» piŋn; machi eyentukei.
Petu ñi felel fëlpai ŋen·ke pu kawiñ, trafmeam pu mëtrëm.
Pepuulu doi fücha përuiŋn, kiñewn pu mëtrëm meu rüŋküruŋkütui ñi përun eŋn; machi tralofkütuyei ñi rali; fücha kümüi fentre ñi ayüuwn.
Kom tuniei ñi pichike rou kël·on eŋn, rewe piŋei ka.
Fei meu wëñomeiŋn, wëne lepatui ŋen·ke pu kawiñ, inalepai pu mëtrëm.
Re përun meu küpaiŋn wera che; tromülei reke.
Epe fëlpalu feichi mareupull metawe pülku meu iyuwëdrupaiŋn re përun meu, kom leliwëlkëleiŋn tripawe antü meu.
Deu kom puñmalelu tripawe antü meu fei fücha, përuiŋn (1) kiñe naq ñi felen ñi nëtrüŋkëlen eŋn; re kiñeke niei ñi pichike rou kël·on.
«Ooom! Pimn!» piŋeiŋn feichi pu wentru - pu domo dëŋulai.
Deu përulu eŋn chiwëdrupai pu mëtrëm, fei meu wëla puñmautuiŋn ŋen·ke kawiñ eŋn. 8. Puñmaulu eŋn ka fúcha përuiŋn: «ooom! Pimn», pituiŋn. Fei wëla ñochi (1) përutuiŋn, furiitrekan përui pu mëtrëm, puñmalu amulei ñi purun pu ŋen·ke kawiñ. Puwi kechu nüfkü ñi fempërun eŋn; (pui), pi ŋen·pin. Fei ka fúcha përuiŋn, rüŋkükiawiŋn. Fei meu furitrekawi ŋen·ke pu kawiñ ka inanietueyeu pu mëtrëm re fücha përun meu. Felen puutuiŋn cheu ñi ñidol-tuñmum eŋn.
Fentekënoi ñi fücha përun eŋn.
Fei meu ka ñochi përuletuiŋn, ka femŋechi furitrekaukëletui pu mëtrëm ka inanietueyeu pu ŋen·ke kawiñ. Cheu ñi puumum eŋn wënetu, ka «ya!» pi ŋen·pin. Fei meu ka fücha përuiŋn, ka puutui cheu ñi ñidolka mekemum eŋn.
Fei wëla ka iyuwëdrupatuiŋn, amuiŋn kakeñpële mareupull metawe meu; pu mëtrëm kiñepële wiŋëlluwiŋn, ŋen·ke wichu kañpële mareupull metawe wiŋëlluwi; re epu-
ke rume amuleiŋn, wentru wichu wipëllkëleiŋn, domo ka wichu wipëll; raŋiñmaŋei mareupull metawe pülku.
Chaq puulu eŋn kom feichi metawe pülku meu, «ya! pui!» pi ŋen·pin.
Fei ka fücha përuiŋn, «ooom!» piŋn, rürüküi kom ayekawe, eyentukei pu machi, itrokom përukei; ŋen·ke kawiñ, mëtrëm, witran, kolle.
Petu përulu kom pu che, feichi kawellŋelu pu wentru mekei ñi fücha awün eŋn, rupaiawi kom üpël che meu, raŋiñmaiawëlfi feichi fücha trawn che n·amun·tulelu; re ŋillatun meu rupaleiŋn.
Femŋechi pi ñi ŋillatun eŋn: «Fau mëleimi Trañmal·eufü, Wirkol·eufü, Kallfüwenu!
Elumutuaiñ ketran, fërenemutuaiñ iñ fill moŋewe.
«Petu mai ŋillatuñmaianeu ñi pu kordero», piaimi tëfachi antü meu», Ooom!
Fücha wirarükei.
Petu ñi awün eŋn fei nükëfkëlewetui ta che.
Koni ñi ŋillatun epu wentru, tuniei ñi pichike rewe eŋu.
Kiñe wentru ñidoli wënelechi metawe meu
kiñepële; kaŋelu ka ñidoli, kañpële mëlechi wif metawe meu.
Wifontëkuiŋu ñi rou-rewe pu metawe pülku; fei meu witranentutufi, fochidüfi ñi rou, tofkünprami, maichinprami ñi kuq wenu adpële, wiftrëprami (=pëtefpra: mi) ñi pichi kël·on-rewe fochonkëlelu pülku meu «Oooom!» pi, «fau mëleimi ŋënemapun».
Kaŋelu ka femi; üiaq fei piŋu.
«Fachi antü mai nentukeiñ ŋillatun eimi mi fëla, fërenemutuaiñ taiñ fill moŋewe: mëlei ta ketran, ka kachilla, ka alfid, ka poñü; «petu mai ŋillatuñmaneu ñi pu kordero», piaimi.
ŋënaituñmutuaiñ, eimi kam yallyemutulaiñn (1).
Felen amuleiŋu wif metawe meu, tripapuiŋu af metawe, fei meu «pui», piŋu; «ya! ooom! pimn»
piŋu feichi ŋillatukelu.
Fei meu fücha përutuiŋn, kom dëŋui ñi ayekawe eŋn.
Pichiñma wëla tüŋnagkëlewetuiŋn.
Fei meu ka kontui feichi epu wentru ŋillatualu; ka ñidoltui cheu ñi yechilmum eŋu feichi wënen metawe meu, ka fei
piletuiŋn; ka ñi wifontëkumeketun ñi pichi rewe yeŋu pu metawe; ka re felen meu tripatuiŋu.
Tripapuulu eŋu ka «pui» pituiŋu; «ya! ooom!» pimn», pituiŋu.
Fei meu ka fücha pëürutui kom pu che, rüŋkükiawiŋn, külmedkiawiŋn, ayeleiŋn, ayükeleiŋn, pu domo wilëfkëlei ñi plata meu eŋn.
Fei wëla ka nükëfkëlewetuiŋn.
Meli naq rupai ñi ŋgillatun feichi epu wentru, re femkeiŋu; aflu wëla ka përuiŋn, fei fentekënoiŋn.
Fei meu «tunke» piŋei feichi mareupull metawe pülku.
Tui pu mëtrëm ka ŋen·ke pu kawiñ, pütuiŋn, welukon llaqiŋn.
Al wëla feichi pichike metawe pülku anükënoyeŋetui cheu ñi mëlemufum, kom femkënoyeŋetui.
«Ya! ka pichi përuiñ», piŋn. Fei fücha përutuiŋn, «pui» pile wëla ŋen·pin, fei afi ñi përun eŋn. «Feula anüpe ñi pu mëtrëm», pi ŋen·ke pu kawiñ; yeyemei ñi pontro eŋn keyü trëlke; kom femiŋn ñi anüam ñi pu mëtrëm eŋn; füchatuwi ñi anün, furiñmai ñi pu domo eŋn.
Fei meu ka fei pi ŋen·pin pu ŋen·ke kawiñ; «Prakawelluumn, pu kon·a, kom pu weche».
Femkeiŋn ka amuiŋn lonko pu ŋen·ke kawiñ ñidolŋei, fëlpui wechun meu cheu anülei pu mëtrëm; chaifi ñi pu mëtrëm, inanieeyeu ñi pu kon·a. «Eimi ñañ, eimi chokëm, malle, koncho (1), kachü (1), trafkiñ (1), ŋillañ, chëdküi, chale (2), pepë (3), fotrai», pi ñi chaliuwn eŋn.
- «Eh, ñañ, chokëm, kake ka» pi ñi lloudëŋu pu mëtrëm.
Ka pu domo chalimefi «Mari mari ñanai, mari mari pal·u, papai», pikei; ka femŋechi lloudëŋui ñi chaliuwn pu mëtrëm domo.
Rupan chaliulu eŋn, ŋen·ke kawiñ koni ñi rewe meu cheu makodkëlei ñi weshakelu eŋn, afün ilo ka pülku keyü kofke.
«Küpape ilo kofkelen», pifi ñi pu domo ŋen·ke kawiñ. Fei meu matukawi pu domo, nülayei kutama ilo eŋn, kaŋelu ñeweñ ilo, külko ilo; apolŋei ñi chaiwe, ŋeumel yemei ñi ilo füchake rali meu ka petu kimpolŋeyei pichike ekull meu.
Fei traqelyefi ñi pu fëta wente kawell meu mëleyelu.
«Tëfei», pi.
«Pülku kai», pi wentru «apope epu metawe, llaqmeafiyu iñ pu mëtrëm».
Fei meu amuiŋu kurewen, wentru wënelei wente kawellu, yeniei ñi chaiwe mallun ilo, keyü kofke; domo inalei n·amun·tu, yeniei ñi epu metawe pülku kachüŋelümael pu mëtrëm.
Puulu eŋn puñma meu cheu anülei mëtrëm, fei trananakümelfi feichi fücha katrün ilo, «lutruŋ» pi, naqi wente pülli.
«Fei tëfei elufiŋe kiñe metawe pülkuŋ», pifi ñi kure.
Wëli ti domo.
Kaŋelu afkadikëlechi mëtrëm ka elufi feichi kachüŋelüm fücha katrün ilo, ka femnakümelfi pülli meu.
Domo pewütulei; deuma eluel ilo ka wëli ñi metawe kachüŋelëm pülku.
Re femŋechi amulei feichi wentru wiŋëüllkëlechi anün pu mëtrëm meu.
Wellilu ñi metawe pülku feichi pütuuma mëtrëm, fei meu feichi domo yefemetui, fei ka apolmei, ka elupafi feichi afkadilechi ka mëtrëm deuma eluyeuyelu kachüŋelëm ilo.
Apëmlu ñi ilo feichi wentru kachüŋelëmlu, ka amui rewe meu kawellutu.
«Ka apolelen chaiwe», pifi ñi kure.
«Eimi ka
apolŋe mi metawe, ka amuiyu».
Fei amuiŋu mëlewelu ñi eluafiel pu mëtrëm, cheu ñi fentepumum ñi kachüŋelëm, ka fei meu yechilputui.
Ka femŋechi amulei wipëll meu, wëlniei ñi kachüŋelëm katrün ilo pu mëtrëm meu; ti domo ka eluniefi pülku.
Kakelu ŋen·ke kawiñ ka femi: kishuke elufi ñi pu mëtrëm eŋn; re femiŋn itrokom.
Pu mëtrëm-domo yeniei ñi wilal eŋn ka ñi kutama eŋn, yemealu afün ilo; kakelu yeiŋn mesheŋ ka fota, yemuam pülku.
Kom llouyelu ñi pu mëtrëm koni ñi kachüŋelëmmaial eŋn pu kolle ka pu witran.
Kishuke nielu wen·üi, fei ka llaqi, fillpële wëliŋn ñi kachüŋelëm feichi ŋen·ke pu kawiñ; apümlu ilo eŋn l·aŋëmŋei ofisha kawiñwe meu.
Fei meu kom ilotuiŋn, kofketuiŋn, pütuiŋn kai.
Kiñeke mu llaŋillaŋi meu ka elŋekei pülku kiñe patia meu.
4). (NOTA).
Aflu ñi in eŋn, fei pi nielu koncho (1): «Pelelmeen ñi koncho», pifi ñi kon·a «konchotuaiyu», pi mi koncho, pilelmeen.
Fei amui ti kon·a werküel. Puulu tëfachi wentru meu: «Werküeneu ñi trem», pipufi.
«Fei?» lloudëŋui werküñmael.
«Küpape ñi koncho, konchotuaiyu, pi ñi trem» pi feichi kon·a. Fei pikënufemmefi mëten feichi werken, fei wëñomei.
Fei meu konpai feichi wentru mëtrëm, akui llaŋillaŋi meu, pepufi ñi koncho.
«Werküñmaeyu ŋa, «küpape ñi koncho», pin», piŋei.
«Femi mai», pi tëfachi mëtrëm koncho, «fei meu mai küpan tëfa», pifi ñi koncho.
«Deu felei, fachi antü mai konchotuaiyu, tëfa mai kiñe kordero», pi kaŋelu; lashu meu tuniei ñi kordero ofisha.
Fei meu elufi ñi koncho wechun lashu, rutrakënolfi kuq meu.
Fei llowi feichi wentru eluel.
«Ṉillatuaiyu mai», pi ti wëluuma.
«Felei mai», pi kaŋelu, elufi ñi eluŋenchi kordero ñi
kon·a. Fei wëdkañmafi ñi rëkü.
Feichi eluel müchai mëten lef-witranentuñmafi ñi piuke feichi kordero, petu ñi moŋelen. Kuq meu tunielu feichi piuke kordero fochidüfi, wëla trofkünprami wenu adpële: «Ooom!», pi, «fau mëleimi, ŋënemapun, Kallfüwenu, elumutuaiñ taiñ ketran, «al·ün tripantu taiñ ketran, «al·ün tripantu moŋelepe tañi pu yall», piaimi, «al·ün niepe kulliñ tañi pu kordero», piaimi; elmukiliñ weshake dëŋu Ooom!»
«Eimi kai», pifi ñi koncho wëluuma.
Fei nüin feichi piuke, ka fei pi: «Ooom! Fau mëleimi, Chau, allkütuñmamuiñ iñ ŋillatuñmauken, ütrëfmulaiaiñ, Rei chau, Rei Kushe, anüleimi tami milla mesa meu, naqkintuñmupaiñ, elumuiñ mawën· ñi peŋeam taiñ moŋewe; rumel ŋillatuleiñ tuntepu moŋeliiñ, ooom!», fücha wirarükei.
Feichi mollfün tripalu lloftuŋei kiñe trëlef meu, witruntëkuŋei feichi patia meu anümpramkëlelu wente llaŋillaŋi.
Feu meu feichi mëtrëm koncho yei ñi kordero, shollkipufi kiñepële tripalu llaŋillaŋi meu.
Kom deulu ñi entuñmaŋen ñi trëlke feichi kordero,
katrükatrütuŋei ñi ilo.
Fei kütraltuiŋn, anümtëkuiŋn challa kütral meu kom tëkuŋei feichi ilo.
Afülu nentuŋei kiñe patia meu tëkuŋei.
Fei yeŋei llaŋillaŋi meu, anükënoŋepui ñi wente meu.
«Kalli orküle; ial ŋënemapun feichi orken», piŋei. 5. Rupan orkülu yeŋemetui; fei ilotui traf konchowen; llaqeluyeŋei pu wen·üi, mëlelu ŋillañ kake moŋeyeel ka, fei llaukeŋei.
Fei afi.
Mollfüñ mëten mëlekai llaŋillaŋi meu. Ial ŋënemapun.
Kake konchotualu ka femi. Kiñelei ñi ad ŋillatun eŋn; kom re femiŋn kake koncho.
Kiñeke mu l·apei doi mari ofisha ŋeumel epu mari; re konchotun meu l·aŋëmŋei.
5)
Rupan konchotulu eŋn, «feula ka përuaiñ, ka awüaiñ, pi ŋen·pin. «Dëŋupe rali», piŋei machi.
Fei trawautrautui ñi rali ka eyentulei. «Ya! Konpape pu mëtrëm, elpe ñi pu kon·a kai, feika, feika; küpape yeŋn pu domo; wentru kawellŋelu prakawelluupe», pi ŋen·pin.
Fei allküi pu mëtrëm.
«Felei mai, eluumn pu domo, pu fochëm; mutukënoiñ, petu amui antü», pi mëtrëm ŋen·pin kai. Fei meu kom matukawi, trafpui pu rewe feichi ŋen·kekawiñ. Kom trauulu eŋn, «ya! përuaiñ», pi ñidolpin ŋen·kawiñŋelu. 2. Fei meu përuiŋn; kom dëŋutui ayekawe, wallpawallpatuiawui rewe ñi përun eŋn; epu wentru tuniei përulu liq pandera eŋu kurü pandera; pu kawellutu awükeiŋn.
Deu afkentu përulu eŋn, «pui», pi ŋen·pin.
Fei tüŋkëleweiŋn.
Fei meu dëŋufi mëtrëm ŋen·pin feichi ŋen·ke ŋen·pin: «Femi mai, fachi antü deu tripai taiñ kawiñ, konpaimn mai tëfá; iñchiñ mai deuma tripan ŋeiñ, eimn mëten mëlei mn nietual kawiñ.
Fachi antü nütuaimi mai mi rewe ka mi wilpan kofke, chalintëkuleluutuaiñ.
Deu ta nentutuiñ taiñ ŋillatun, apeu meu femkefel taiñ füchake l·aku em, taiñ füchake trem em.
Fei meu mai nüaimi tami rewe»,
piŋei mëtrëm ŋen·pin.
«Femi mai», pi mëtrëm ŋen·pin, «chem pin ŋeafui? feleai mëten mai».
«Femi», pi ñidol-ŋen·pin, re përun meu eluutuaiñ mai.
«Ya! përuiñ», pi.
Fei dëŋukei rali, kom ayekawe, füchá përutuiŋn. Petu përun meu eluŋei ñi rewe (=rou kël·on) mëtrëm nen·pin ka kélkaitëkulelŋei ñi wilpan kofke.
Fei meu fentekënoiŋn ñi përun.
Fei meu fei pi ñidol-ŋen·pin. «Deuma tripai taiñ dëŋu, wëdaiaiñ mai», pi.
«Felei mai, wëdaiaiñ», pi mëtrëm ŋen·pin.
Wëdaiŋn.
Afi kawiñ.
Feichi pu domo matuke tëkuyetui ñi yewn lasta meu, apolyeŋetui lasta wellin weshakelu meu; yeŋemetui trarün mashun, meñkulyenietui lasta; keyü kawell chechëmyeŋetui weshakelu meu.
Peupewi ñi tripayetun eŋn rewe meu; nieyelu kawellu prakawellutui.
Maŋeluwn tutei, maŋeli ŋillan, wen·üi, moŋeyeel, «amuaimi ñi ruka meu», piyeŋeiŋn.
Fei werá ché tripatui kawiñwe meu.
Pu domo wilëfkëlen ñi niepe meu amuletuiŋn; pu lonko , pu wentru ká fei aloŋkëlen amuyetui ñi chillan kawellu
meu eŋn, ŋëdkolen amutui rëpü meu, llamllamkëlei ëeiñi amuletueŋn.
Fill ruka apopui kolle pülku ŋelu meu. Kawiñwe meu ŋewelai ché, wellilewetui.
Rewe mëten mëlewei llaŋillaŋi eŋu ka tranakënoel mollfüñ wente llaŋillaŋi.
Wilupai kaniñ, fei ipai mollfüñ ofisha, trafotrafopafi feichi trëlef eŋu patia.
Llaŋillaŋi ka teifurpui, aŋküi rewe: rupai ŋillatun.
Pu mapuche küla rume përun nieiŋn:
Pichi përun meu re ñi kalül mëten lloyünakëmmekeukei ka külmedükei ñi lonko kakeñpële, ñi trekanon eŋn.
Ñochi përun meu ká femkei, welu pichike rüŋkükei kai.
Fücha përun meu mëte rume ayüukei, wirarükei ka füchá rüŋküruŋkütukei.
Pu domo përuyüm wichuaiukei, pu wentru ká wichu, newe trauukelaiŋn.
CAPIÍTULO XX.
-ENTIERRO TRADICIONAL DE UN CACIQUE PAGANO.
1)
«Capilla ardiente»:
El difunto es colocado en una parihuela; el ataúd indígena; tratamiento que dan al cadáver.
2)
Visitas de pésame:
- Un diálogo que da a conocer las frases acostumbradas en esta ocasión.
3)
Las preparaciones para el entierro.
- Aviso a los deudos ausentes; fabricación de la chicha, provisión de carne; llegada de la concurrencia en vísperas del entierro.
4)
Ritos del «velario»:
- Traslado del cadáver a la pampa; las honras que le atribuyen: la «trilla» y el «ashnel» se repiten por toda la noche; la danza, el trago ritual, una alocuación dramática.
5)
El día del entierro:
- Llegada del acompañamiento; honras que atribuyen al difunto; agasajos que reciben de parte de los deudos; conducción del cadáver al cementerio; inhumación, oración fúnebre.
1)
Feula konümpaiafiñ chumŋechi ñi elŋeken tëfachi ül·men mapuche kuifi.
Tëfá yeŋn kutranlu machituŋekefuiŋn, llafnolu l·akaiŋn.
Ŀalu kiñe lonko ŋëlmakeeyeu ñi pu kon·a ka ñi karukatu.
Feichi pu domo füchá ŋümakeiŋn; feichi pu kon·a traulu koyaqtukeiŋn, lladkün-dëŋu pipiyeukeiŋn.
Fei meu kintukeiŋn meli mamëll üŋko traqyuŋelu, fei anümkënoi ina wël·ŋiñ ruka.
Ká yemei epu wima. Feichi wima damintëkulelŋei pichike këmpun mamëll, fei takuŋei chenu meu ka elŋekei trëlke ofisha ñi ŋëtantulŋen; fei pillqai
piŋei. Deu felelu witrañpramŋei feichi l·a, kudumkënoŋei wente pillqai ka küme takukënoŋei kurü takun meu.
Fei meu witrañpramŋei feichi pillqai-lladkün, tëkual feichi meli üŋko meu.
Kakeñpële llochontëkuyeŋei tëfachi wima feichi traqyuŋechi üŋko meu; femŋen pëltrülei feichi l·a.
Rupan femkënoel, «kintuŋepe kiñe ofisha, kaŋkan alwe ial», pikei feichi ñidolkëlelu l·a ruka meu.
Feichi ofisha l·aŋëmŋei ka apollŋekei(1).
Ká kintuŋei al·ün farilla mamëll kaŋkaweyael.
Afülu feichi kaŋkan ilo, elelŋekei (2) lonko pillqai meu, melarkënolxei (2).
Kake kaŋkan ükülkënoyeŋei (2) wëlŋiñ ruka meu; ká feichi apoll ofisha pëltrülkënolŋei lonko pillqai meu.
Deu femel ká ŋëlëmelkei ñi deu plata ñi tëkupefel chillauyüm kawell: feichi kafishatu ka istipu ka ispuela ka machitu.
Pu karukatu ká akulyekeiŋn ñi deu plata feichi l·a meu. Kom ŋël-lu tëfachi plata pëtrülkënoyeŋei lonko l·a pële, ka kadi l·a pële; apolei feichi
pillqai l·a, re plata meu wilëfkëlekei.
Deuma femkënulu eŋn fei nütramkakei feichi ŋen·-l·a chau, ŋen·-peñi rume.
Fei pikei: «Deu ŋënai taiñ lonko em; feula elaiñ antü ñi chumkënoafiel, tunten meu iñ elafiel».
Welu kakelu fei pi: «Felei ká, welu wëne deumaiaiñ wampo, fei meu wampontëkukënoafiiñ.
Awe kam eluwafiiñ?
Küdauŋei taiñ kintukawal; kom trür nielai ta ché, kakelu kuñifal ŋei, fei meu pepi matu eluulaiaiñ.
Wampontëkukënoliiñ wëla, fei meu ká elaiñ dëŋu.
Wüle mai katrüafiiñ feichi mamëll ñi deumaiafiel wampo», pikeiŋn.
Fei traukei ká antü eŋn, amukeiŋn mawida meu.
Pepufi kiñe füchárume pelliñ-koyam, fei kümpupufiŋn.
Femel, fei konkie ñi rëpufiel eŋn feichi kümpun.
Lëfku ká deukei ñi takuleam tëfachi l·a.
Deulu yetukefiŋn ruka meu kiñe trarün mashun meu.
Fei meu wampontëkuŋekei feichi l·a. Ká tëkulelŋekei pu wampo fill rokiñ iaqel, feichi kaŋkan alwe, ka mürke, ka mudai, ka kofke keyü ma-llun poñü.
«Kalli ñi rokiñael», piŋei l·a.
Kom tëkuleel ká küme takukënoŋekei.
Fei ká pichi pütuiŋn.
Petu pütulu eŋn kiñeke wentru witrañpramkei metawe pülku eŋn, wëtruñmakefi wente lëfku-wampo meu. Kakelu yiwe meu wëtruñmakefiŋn.
2)
Akuyüm kiñe witran pëntekualu tëfachi l·a meu, fei anümŋekei pu ruka, kom chalikënoŋei.
Fei tuukei ñi koyaqtun ŋen·-ruka yeŋu:
«Mëlen (1) mai fau», pi witran.
«Mëlen», pi ŋen·-lladkün.
«Feyërke mai, weñaŋn meu mëleimi fau?» pi witran.
«Felen mai», pi ŋen·l·a.
Fei meu fei pi feichi witran: «Femërkei mai, allküñmakeeyu mai mi ŋënamuwn.
Fei meu mai «mëlei ñi prakawellun, pefichi mai ñi wen·üi», pin meu mai küpan.
Femŋen mai ñi yafüluuprakerken moŋechi ché.
Tunte kam lladküle ŋënamuulu, ŋewekerlai mai ñi chumn.
Fill ché meu mai mëlerkei femŋechi dëŋu; adërkeel mai ŋënechen, iñ yallkeeteu.
Fei meu mai chumŋeafui? kiñekarkei mai pülli ñi inakintupiyüm.
Fei meu
mai nütram meu ka ŋülam meu yafüluukei mai pu kuñifal.
Femŋechi duamn mai», pefichi ñi wen·üi», pin; fachi antü mëleiyu peukëlen mai tëfá».
(Wirarüi).
Fei petu pentëkulu eŋu feichi pu domo tuukei ñi ŋüman eŋn.
«Femi mai», pi ŋen·-ruka, «fei pien mai tëfá, deuma mai tañi chumael; tunten kam «awüŋen» pillefuli, deu ŋen mai tañi ŋënamn tañi küme kimlu em, taiñ küme adniepefeteu kümeke dëŋu meu; feula kam kulmeleweiñ.
Fei meu mai doi weñaŋkei ñi piuke: mëlellelaiai antü kam taiñ inakintuam.
Fei meu mai ta lelirupaiawaiñ, ŋewelaiai mai taiñ yafülduamkëleweam», piken mai ta tëfá».
(Wirarüi). 3. «Femi mai», pi witran, «felei mai mi ŋenamn tami trem em.
Mëleai kam medin antü mn ŋënenielfiel tamn inakintuam; doi kam chumërkenolu iñcheŋen, mëlen meu ŋënamuwn; kiñekarkei mai mapu iñ inakintupiyüm.
Femllelaiaimn kam, deuma piñmafilmen elafiel.
Femŋechi dëŋu meu küpan; femŋen mai «chaliwëlmefichi ñi wen·üi» ñi
pi meu prakawellun; ad niei kam ñi peukerken wen·üwen mëlen meu ŋënan.
Fei meu mai pewn ŋekei, femŋen yafüluuprakeiñ iñcheŋen; tunte kam lladküyeuliiñ, ŋelai mai taiñ chumael, piken mai tëfá».
Wirarüi.
«Femi mai, fei pien mai», pi ŋen·-l·a «kümelai mai ta pewn; «ŋënaituwi ta kuñifal, femŋen mai chaliwëluukerkei»; fei pillelai mi piuke kam küpaimi ta tëfá.
Felei mai, deu mai ŋënamuwn, deuŋen mai dëŋu meu.
Deu mai mëlei antü iñ elafiel, deu kam chumërkenolu ché, mëlen pepikañmaŋeal, akule antü ñi elafiel.
Welu mai doi chem pilaiayu fachi antü, deu mai inalladkükerkeen ta tëfá.
Fentepun ma kai ñi felen ñi duam; piken ma kai ta tëfá».
Wirarüi.
«Femi mai», fei meu mai pefichi ñi wen·üi», pin; deuma mai ta deuŋeimi tami pen ta wesha dëŋu; «fei meu mai chaliwëlmefichi», piken mai ta fachi antü peukaleiyu mai ta tëfá».
«Femi mai», pi ŋen·-l·a, «kümei mai tañi pepafiñ, deu mai pe-niefiñ ta këlleñu-dëŋu», piken mai ta tëfá.
«Femi mai», pi witran, «fen-
tepun mai ñi duam ta pepaeyu fachi antü».
«Femi mai, femi», pi ŋen·-lladkün.
Fei meu chalitui witran.
Fentren pentëku pu witran pepakefi feichi ŋen·-ruka l·ayeluulu; re femŋechi pentëkuŋepaiŋn.
Kiñeke doi kimlu, doi füchá weupipakei; kiñeke newe kimnolu, pichi weupipakei mëten.
Re felekefui kuifi l·an meu.
3)
Kuifi tëfachi l·a al·üñmakei, fente pelleafiel kam awe elŋekelai; mëlekai epu küyen, küla küyen, kiñeke mu doi al·üñmakei.
Fei meu fünakei, n·ümükei; kiñeke mu pepi konŋewekelai ruka, fente ñi n·ümün meu; welu ñi femŋechi adŋerkefel füchake mapuche yem.
Tëfachi l·a re feleprakefui, ŋekelafui ñi chumel ŋen.
Fei ké, kiñeke mu l·aŋëmŋetui kiñe ofisha, fei kaŋkalŋekefui pichike ilo; afülu felen kaŋkawe meu elelkënomekeŋetukefui wente wampo.
Ká dewi kofke, ka mürke, ka mudai, fei elelŋekefui; welu nielafui ayekañmaŋen.
Petu ñi femŋen feichi l·a, fei elkei werken feichi ŋen·-ruka. Fei pi: «Deuma feula l·ayeluwiñ tëfá, mëlei ñi kimelŋeal ŋen·ke pu moŋeyeel; ká mëlei tëfachi ŋen·ke pu ŋillañ, fei mëlei kimael eŋn.
Iñche deuma elfiñ werken, welu al·üŋeiŋn; «eimi ká kiñe elaimi», piŋei kiñe wentru küme karukatuŋelu.
«Femi ká, elan ma kai», pikei.
Fei meu eluŋei dëŋu feichi pu werken: «Pepuafimi feichi wentru, - piŋekei ŋen·-moŋeyeel ka ŋen·-ŋillañ. -«Femi ñi werküŋen», pipuafimi, «pelelen mai ñi wen·üi», pikeeneu mai tañi werküeteu, pipuafimi.
«Deuma mai rupalei kiñe mufü antü, mëlefui yu peukëlen, welu mai chem dëŋu mi nienofel tëfachi antü meu», pikei ñi werküeteu, pipuafimi. «Rupan fei pipufilmi, fei meu ká fei piafimi: «Femi ñi werküŋen, felefui ŋa ñi kutraneluukëlen ŋa, deuma ká küyen ŋetui.
Fei meu ŋa amukei ŋa ñi wesha inautun, fenten mu mai ŋëmamuukan ŋa tëfá, fei mai kimpe ñi wen·üi, pikei mai ñi werküeteu», pipuafimi.
Rupan fei pifilmi, mëlepei mi piaeteu».
Amui feichi werken, puulu elupufi tëfachi dëŋu ñi werküŋemum.
Fei kimlu feichi ŋen·-ŋillañ ñi eluŋepunchi dëŋu fei pi ñi lloudëŋun: «Feyërke mai, ŋënakei ŋa ñi ŋillañ; fei meu kam chumŋeafui, fill ché meu mai mëlei ŋënamunwn, tunte kam lladküyeŋele l·ayeluulu, nielai mai ñi chumŋeal; kiñekarkei mëten mai pülli taiñ, inakintupiyüm.m Femŋellelaiai kam pulë ñi medin antü ñi elelŋen.
«Deuma kimniefiñ taiñ ŋënamuwn», pikei, piputuafimi mi trem», pi feichi ŋen·-ŋillañ.
«Feyërke mai», pi werken, fentepun ñi pikeel ñi weküeteu.
«Femi mai, deu mai kimfin» pi feichi ŋen·-ŋillañ.
Feichi kañpële amuchi pu werken ká femŋechi dëŋu miawëli fillpële. Kiñeke werken doi amulkei ñi nütram eŋn, kakelu ellá fei kënorkei ñi werküŋemum eŋn.
Femkei kuifi tëfachi füchake ché yem ñi l·ayüm eŋn.
Deuma kom rupachi werken fei tüŋnaqkëlewetukeiŋn.
Rupai kiñe mufü antü, fei ká peutukei feichi kiñe lofche, ñi elal antü eŋn.
Peulu eŋn fei piwiŋn: «Deuma nieiñ mai ta tëfá; mëlei
mai iñ elafiel; fei meu mai fachi antü elaiñ antü iñ kintukawam», piukeiŋn.
Fei meu kiñeke mu elkeiŋn kiñe küyen.
Pule feichi medin küyen ká pewiŋn.
«Chumlei ŋa tëfá?» pi ŋen·-l·a, «trürwimn kom?
». «Felei iñ trüruwn», piŋn.
«Deu trüruwërkeimn, wüle nüŋekei uwa-küdau, dewam pülku.
Kom deuchi pülku ká pewaiñ», pi ŋen·-ruka l·a.
Fei meu kom amutuiŋn ruka meu, dewi pülku. Dewel ká peutuiŋn; «kom dewi pülku», piwiŋn.
«Feyërke mai», pi ŋen·-l·a, «fachi antü elaiñ antü tuntewe iñ elafiel».
Fei meu eliŋn meli antü.
«Ká amupe werken feichi ŋen·-ke pu lladkün meu», pi ŋen·-ruka l·a, «elelŋemeai el antü eŋn ñi küpaiam».
Fei meu ká eli werken; fei piŋei: «Amuaimi mai, «ká wer-
küŋen mai tëfá», pipuafimi, «deuma mai ditui ñi antü iñ püllituam», pikei ñi werküeteu, «eliiñ mai meli antü iñ rëŋaltuam», pikei, pipuafimi.
«Fei mai kimniepe ñi wen·üi ñi küpaiam», pipuafimi».
Fei meu amui werken kom elupufi ñi werküŋemum. «Fei meu mai küpan», pi.
«Feyërke mai», pi ŋen·-ruka pepuel, «deuma kimfiñ, mëlei mai ñi amual», pi ñi lloudëŋun.
Fei meu wëñomei werken wëlpatui dëŋu ñi werküeteu meu.
«Feyërke», pitui ŋen·-l·a, «deuma kimi mai, ayüle küpaiai wüle, peuwe rume».
Fei meu ká fei pi: «Feula mëlei ñi kintuŋeal waka fachi antü, wüle l·aŋemkulliñaiñ», pi.
Fei meu kintuŋei kakeume kulliñ, mëlei waka, mëlei kawell, mëlei sanshu keyü ofisha, fei nüyeŋei.
Fill ruka meu l·axëmyeŋei. Epuwe ŋewechi eluwn meu afümŋei ilo fill antü, kachüŋelëmael füchake katrün ilo.
«Wüle ŋewelu meu eluwn umatuaiñ l·a lelfün meu», piukeiñ.
Ká deumakei «krus» pikeiŋn, welu krus no tëfá, re chelkëno-mamëll.
Kiñe fücharume leu këmpun mamëll kafŋekei, elelŋekei aŋe, wën·, yüu, ŋe, pil·un ka kuq; femŋechi adentukefiŋn feichi l·a.
Ká kiñe füchá kuchillo ütaltëkulelŋekei, elelŋekei tëpachi kadil lafran mamëll meu; «auka yem tëfá, malofe yem», piŋekei.
Deulu tëfachi ché-mamëll anümkënoŋei wekun ruka meu kiñe liq pandera yeŋu, ñi kimneam ñi mëlen l·a feichi ruka meu.
Deuma mëlechi umatun meu ká yeŋekei tëfachi chémanëll panderalen, fei anümŋepukei lelfün meu, lonko wampo l·a meu.
Akuyelu feichi ŋen·ke pu lladkün umatun meu, ká pentëkuyepakeiŋn.
«Fei mi felen mai tëfá?», pipaimn.
«Felen», pi ŋen·-lladkün.
«Feyërke mai, deuma kimeñmaeyu mi weñaŋn meu mi felen; doi kam chem dëŋu mëlepellelaiafui; femŋen kiñe rume weñaŋleiñ iñcheŋen.
Femŋen mai yafüluukëleprakeiñ welu kiñe rume mi felefelchi», piken mai ta tëfá»…
Wirarüi.
«Femi mai», pi ŋen·-l·a, «fei pien mai ta tëfá; femŋen mai kiñe rume lladkün piuke felepran; doilafui mai dëŋu ñi penien, piken mai ta tëfá»…
Wirarüi ká.
Re femŋechi kom pentëkupai feichi ŋen·ke pu lladkün ŋen·-l·a meu.
4)
Feichi antü umatun meu kom trawi pu lofche l·a.
Kiñe mufü wentru tuyekei kümeke kawellu ashŋellam (1); fei chillayeŋei, kom tëkulelŋekei deu plata: kafishatu, ketrel, witrantuwe, istipu trawalltulen.
Feichi prakawellalu tëkui shumel(2), plata ispuela ka kiñe machitu.
Fei meu fei pi feichi ŋen·-l·a: «Deuma mai naqi antü, nentuaiñ mai alwe lelfün meu, fei meu umañmaiafiñ», pi.
Fei meu nentuŋei feichi l·a kiñe lelfün meu, elkënoŋepui raŋi füchá lelfün meu.
«Fau», piwiŋn. Feichi pu karukatu ka feichi pu witran akuel kom puiŋn ina l·a. Ká wiñamŋepui
fentren pülku ka afün ilo.
Feichi ashŋell kawel awüpuiŋn, wallowallotuiawiŋn ñi awün eŋn feichi l·a meu. Ká feichi kakelu chillaukelelu kawell meu, kom kiñewn awüiŋn.
Deuma konalu ñi awün eŋn kefëfaiŋn ka ya! Pikeiŋn; meli naq femkeiŋn petu ñi konpanon ñi awüal eŋn.
Deuma kefëfalu eŋn re wirafün kawell meu konpakeiŋn, re ya! pin meu rupakeiŋn
. Ká dëŋulkei ñi kashkafilla, ka ñi kultruŋ ka feichi troltro korneta ka lolkiñ. Kultrafüi ñi lefamun kawellu, fei rürükün meu wallpaiaukei l·a meu eŋn; -feichi pu domo tuukei ñi ŋüman eŋn.
Rupan awülu eŋn feichi ashŋell-kawellun epukekënoukeiŋn.
Fei meu epu ashŋell wirafkëien tripakeiŋu tripawe antü pële; epu rupakei ñifemiawn eŋu.
Akutulu ñi lonko l·a meu ká tripai ká epu; ká femŋechi kom femmekekei tëfachi pu ashŋell kawell lonko l·a meu tuulu; fei tëfá ashŋellkawellun piŋei.
Tëfá yeŋn kümekechi tëkutulekeiŋn, fëchá ül·men reke mëlekeiŋn.
Ñi kawell eŋn apo-
lei ñi rëku pichike campana meu, kashkafilla piŋei tëfá; kakelu pëltrüntëkuniei doi füchá campana ñi pel· kawell meu.
Fei meu kiñeke naq kom kiñewn awütukeiŋn tëfachi l·a meu; femlu tëfachi fentren campana rürükün meu rupai.
Fei «aifiñi mëten taiñ pu ashŋell», pikeiŋn tëfachi pu ŋen·ke l·a.
Rupan awüiŋn ka witrakënoukei ñi lonko l·a meu eŋn (1), refemmekekeiŋn feichi pun·; awüiŋn ka ashŋellkawelluiŋn, feichi l·a traumanieŋei kom pun·.
Petu trawel eŋn kiñeke elkei ñi dëŋu: «Përuñmaŋeai iñ l·a», pikeiŋn.
Fei pilu eŋn apokënoyeŋekei pülku meu pichike metawe, mareupull piŋei; fei wipëllkënoyeŋekei epuñpële wampo l·a meu.
«Naqpamn», piŋekei feichi pu ashŋell, «kom küpalmn mn ashŋellwe.
Fei femlu eŋn epuñpële kadil wampo wipëllpaiŋn.
«Ya!
Përumn», pikeiŋn.
Fei perukeiŋn. Kom dëŋulkei ñi campana yeŋn, ká dëŋulkei feichi lolkiñ ka trutruka ka kultruŋ, itrokom ayekawe mëlelu.
Walloiaukei wampo l·a meu ñi përun eŋn; ka ülkantuiaukeiŋn.
Rupan përulu eŋn, «ká konpape l·a meu tëfachi pu moŋeyewn, konlu tëfá», pi ŋen·-l·a.
Fei konyepakei feichi ŋen·ke pu moŋeyeel ŋefulu em; ká pitrülkënoupakeiŋn epuñpële kadil wampo meu.
Fei witrañpramkefi tëfachi metawe pülku eŋn. «Llaqeyu», piukeiŋn.
Fei meu wëne pichi pütuiŋn, fei rulelŋepai metawe kaŋelu kañpële kadil wampo meu mëlelu; welukon traqeluukeiŋn ñi metawe wente wampo l·a meu.
Fei meu ká pütuiŋn. Kom femmekeiŋn tëfachi ŋen·ke pu moŋeyeel welulwelulyewiŋn ñi metawe wente wampo l·a.
Feichi pichilewechi pülku metawe meu, fei wëtrunakëmŋekei wente lëfku wampo.
Tëfachi pütun «wencheñmawn» piŋei.
Femŋechi rulpakei ñi pun· eŋn, re pütun meu ka ilotun meu; ŋollikeiŋn kiñeke.
Ñi pelotuam deumaŋekei küde aŋken rëŋi meu; ká mëlekei kütral kai, fei meu peloŋekei.
Deuma al·ükonlu pun· fei witrakei kiñe wentru, eluŋei kiñe wëño. «Eimi amulpëllüafimi tëfachi l·a», piŋei.
Feichi wentru tui ñi wëño, tralëmkënofi wëño meu feichi chë-mamëll lonko l·a meu anülelu. Fei «ooop, tooo», pikei, «fachi pun· mai petu kompañuwiñ téfá, wülechi antü chaliwëdaiaiñ.
Pülli ŋetuaimi mai ka pëllü ŋetuaimi.
Deuma tranakënomuaiñ mai. Ká femkënoaimi mi fentenchi yall, kom tami pu el ché yem.
Ká fentenchi femŋen ká niefuimi; deuma kam ta kom tranakënofimi.
Tunte kam lladküyeuliiñ, ŋelai mai iñ chumu: wal, deuma mai ta amuaimi ta tëfá»…
Wirarüi.
Ka antü wün·malu eŋn ká wiñamŋei fentren pülku ka afün ilo keyü kofke; kom ŋëlpui feichi l·a meu.
Ká feichi pu ashŋell-kawell kom chillautuiŋn; ká mekekei ñi ash-ŋelln eŋn re epuke kënoukeiŋn.
5)
Al·ü antükalu fei akui fentenchi ché, ka mapu tuulu. Feyeŋn ŋëluupakeiŋn pichi al·ülu mëlechi l·a meu.
Akukepai külake mari, ŋeumel kechuke mari; femŋen ŋëluukepei epu pataka ka doi.
Fente ŋël-lu tëkupakei werken eŋn. «Pelelmeen feichi ŋen·-l·a», piŋei ti werken, «deu ŋëluupaiñ mai tëfá», piafimi,
«awüaiñ mai», pi ñi trem, piafimi».
Feichi werken wëli ñi dëŋu ñi eluŋen.
Deu kimlu ŋen·-l·a: «Kümei mai», pi, «küpape mëten», pi.
Fei meu fei pi ñi pu ashŋell feichi, ŋen·-l·a: «Awümn, konpaialu fücha awün tëfá.
Petu awülu feichi pu ashŋell ká eluwi feichi fücha trokiñ ché, konpai ñi awüal eŋn.
Feichi ñidol-lonko küpal-lu ñi pu kon·a wëne tripzi, nentui ñi machitu. «Ya! kefëfamn», pikei.
Fei kekëfai ñi pu kon·a.
Feichi lonko ŋënetuiawi puñma ñi kon·a meu, ŋëdaltukon·aiawi, wifël·kiawi ñi machitu.
«Ya! pimn», pitui.
Fei meu konkei ñi awün eŋn.
Dëŋui fill ayekawe, feichi trutruka, ka lolkiñ, ka kullkull, ka troltro-klarin, ka pifëlka, ka piŋeküwe, ka kikürkawe, ka kada, ka wada, ka kultruŋ, ka tambul; ká tralkatukeiŋn.
Femŋechi wallorupaiawiŋn tëfachi l·a meu.
Peloŋewelai, fentren trüfüri pülli, mekei ñi fücha awün eŋn. Feichi pu domo ina wampo meu mëlelu ká füchá ŋümakeiŋn.
Rupan
awülu eŋn pu lef kawell tripatuiŋn tripawe antü pële.
Fei meu fei pi feichi ŋen·-lladkün: «Yeŋepe tëfachi witran awüuma», pi.
Fei meu yeŋemeiŋn, wipëllanüpaiŋn ina l·a.
Kom anülu eŋn ká ŋëluwi feichi ŋen·ke-l·a pu karukatu.
«Chaliwitranaiñ», pi ñidol-l·a.
Fei kom prakawelluiŋn, wënelei feichi ñidol-l·a, wiyudkëlen yei ñi pu kon·a; felen koni ñi chalipafiel eŋn ñi pu witran re man kuq meu. Rupan chalifilu eŋn, fei werküi ñi kure ka ñi ñawe yeŋn.
«Nentumn pülku ka yememn ilo eŋu kofke kachüŋelëmŋealu iñ pu witran», piŋn. Re femi kom akuyelu.
Kom ilotulu eŋn ká fei pi ŋen·-l·a: «Trürpe mareupull».
Fei meu apolyeŋei feichi pichike metawe pülku meu.
Apoyelu yelyeŋei feichi ñidol-ke ül·men ñi ká awüam eŋn; marike metawe, ŋeumel doi.
Feichi pu lonko wëdali tëfachi metawe ñi pu kon·a meu.
«Tumn tëfachi pülku, ká iñ awüam», pifi ñi pu kon·a.
Fill femkënolŋei feichi ñidolke pu lonko al·üke nielu kon·a.
Pütulu eŋn fei ká kom prakawewelluiŋn.
Feichi pu ashŋell wëne koni ñi awün eŋn.
Petu awülu eŋn: «Iñchiñ kai», pi feichi pu lonko ; «elumn» pifi ñi pu kon·a.
Fei kom eluulu eŋn kefëfaiŋn; femel fei koni ñi füchá awün eŋn.
Ka dëŋulkei kom ayekawe eŋn, re wirarün meu rupalei ñi awün eŋn.
Deu awülu pu lef kawell tripatuiŋn tripawe antü pële.
Awüñmalu kom pu witran fei tëkulelŋepai trarün mashun feichi wampo-l·a; fei yeŋei eltuwe meu.
Feichi pu ashŋell-kawell wëneleiŋn, re ashŋell-lu meu amuleiŋn. Tëfachi pu witran kom amui kiñewn ina l·a yeŋn.
Puulu eŋn püllil, fei tëkuŋei feichi wampo-l·a pu rëŋan.
Fei meu mëlelu nülaŋei feichi lëfku takulelu wampo; nülael tëkuŋei fill metawe-pülku (1), fotella-pülku, fentren kofke ka kaŋkan
ilo; melertëkuŋei kom tëfachi rokiñ.
Feinolu fei wente wampo ka kadil wampo meu elŋekei.
«Kalli ñi ipual ñi pëllü n·ome l·afken», pikeiŋn.
Welu re kimnokechi feipikefuiŋn; ñi moŋeputufel ka ñi chumlepufel, fei inaduamlafuiŋn.
Rupan femkënoel takuŋetui wampo ka küfuñmaŋetui tue meu.
Feichi chelkëno anümŋei lonko l·a meu.
Kom deulu ñi küfuñmaŋen, fei meu nütramkai kiñe lonko :
«Femi mai tëfá, fachi antü mai chalintëkuiñ mapu meu iñ lonko em; ŋënalu tëfá deuma pülliŋetui ká mai moŋen pinoalu, deuma mai ŋullcheñmawi; weulli (1) amui,
Femŋen mai ñi püllitukerken ta ché l·alu, tunte kam lladküyeŋele, chumŋefui?
Fill che meu mai mëlerkei femŋechi dëŋu, chumël antü no rume iñ montukarkenoam mai.
Femŋen mai ñi ŋënaitukerken ché mapuluukei.
Femŋechi mai femfiiñ iñ lonko em fachi antü, pülli meu mëletui.
«Fentrenchi ŋnaitu tranakënoi; eli ñi pu fotëm, ñi fentenchi ñawe keyü ñi pu demo weñaŋn meu mai mëleaiŋn; felekerken mai kom pu kuñifal ŋenamuulu.
«Welu mai fill antü femŋeln peŋelafui dëŋu, femŋen kam yafüluule eŋn rulpallelaiai ñi lladkün.
Fei meu mai chem dëŋu nieumanolu feletuaiŋn.
«Fei meu mai iñchiñ mai fachi antü traukeleiñ fentenchi pu lonko , deuma mai ñami iñ wen·üi yem; tunte kam konümpafiliiñ, ŋelai mai iñ kintuwëltuafiel.
Deuma mai fachi antü wëdaleaiñ ma kai, pichintu moŋeliiñ kam penieullelaiaiñ, piken mai ta tëfá, fentenchi pu ül·men fau mëleimn».
Fei meu wëdalu eŋn kishuke yeŋei ñi pu wen·üi feichi nieuma l·a lofche. Kiñe yei ñi lamŋen-ŋillañ, kaŋelu ñi ñawe-ŋillañ, kaŋelu ñi pal·u-ŋillañ, kaŋelu ñi malle-chau, fill kaŋelu ká. Kishuke mai yei ñi pu moŋeyeel ilelafilu ka pütulafilu.
Ká antü, afí wëla pülku, fei amuyetui feichi pu witran.
Femŋechi femŋekefui pu lonko kuifi, niekefui ñi füchake afmatun eluwn eŋn.
CAPíTULO XXI.
- CUENTOS ARAUCANOS
Primera Versión
A.- El bicho vivificador.
Nota.- El cuento A (El bicho vivificador) me fué explicado por el viejo Huailquill Blanco, con ayuda de Ignacio Marifil.
Huaiquill lo había oído en años pasados del cacique Llanquin Cayun, de Runguipulli..
CUENTO A
FEICHI ÜÑËM MOÑELTUCHEFE
Kuifi füchake ché yem ñi kiñe apeu fei pi:
1)
Mëlei kiñe kurewen rey, moŋelei kiñe ruka meu.
Kañpële ká mëlei kiñe feichi rey. Feichi epu kurewen rey yallkelafui rumel.
Fei meu wëla kiñe tripantu niepëñeñrumeiŋu, kiñe antü pëñeñyeiŋu feichi epu reina; kiñe raŋi antü peñeñi wentru peñeñ, ká reina naqn antü pëñeñi domo pëñeñ.
Fei meu feichi kurewen rey, wëne pëñeñi ñi kure fei pi ñi domo: «Deuma mai pëñeñimi, chumaiyu feula?
Eyeu mëlei feichi kurewen rey, fei ñi wen·üi iñche; fei eluafiyu tayu yall yu üielelaeteu, fei meu compadrewen ŋeaiyu», pi feichi kurewen rey.
Fei meu werküi kiñe kon·a. «Amuaimi mai», pifi; «wiya mai pëñeñi ñi kure ñi rey», pipuafimi, «raŋi antü pëñeñi»,
pipuafimi, «fei meu ayüfiñ ñi eluafiel ñi yall ñi l·akutuafiel, tayu compadrewen ŋeam», pipuafimi».
Fei meu amaui feichi werken.
Fei meu kaŋelu rey ká pëñërkei ñi kure.
Püñeñlu naqn antü ká fei pifi ñi kure feichi rey: «Deu pëñeñimi, feula eluafiñ ñi wen·nüi rey tëfachi pichi domo ché, üielaqeneu tayu compadrewen ŋeal».
Fei meu fei pifi ñi kiñe kon·a: «Wiya mai pëñeñi ñi kure, feula eluafiñ, üielelaneu ñi yall, tayu compadreŋeam», pipuafimi», pifi ñi kon·a.
Fei meu küpai ñi kon·a.
Aŋka rëpü trawi feichi epu werken. «Mari mari», piwiŋu.
«Cheu amuaimi?», pi kiñelu.
«Feichi rey meu amualu iñche, pi kaŋelu, «wiya pëñeñi kure ñi rey, fei meu werküeneu.
«Eluafiñ ñi yall tañi üielaeteu tayu compadreŋeam, pilelmeaqen tañi rey, pieneu tañi werküeteu; fei meu amualu iñche».
- «Eimi kai?» piŋei kaŋelu.
«Iñche ká fei amualu eimi tami patrón rey meu, werküeneu tañi rey.
Wiya mai pëñeñi ñi kure tañi rey naqn
antü; «eluafiñ tañi yall ñi rey».
Fei meu amualu iñche», pi feichi kaŋelu werken.
«Feyërke mai weluwiyu mai», piwiŋu. Fei meu amui kiñe, ka kiñe küpai.
Fei meu pui feichi rey meu kiñe werken.
«Mari mari», pipui. «Werküeneu ñi rey, «Wiya pëñeñi ñi kure, fei meu pelelmeqen ñi rey», pieneu, «eluafiñ ñi yall tañi üielelateu, tayu compadrewen ŋeam» pikei mai ñi rey», pipui ká rey meu.
Fei meu feichi rey lloudëŋui: «Feyërke mai, iñche ká fei femŋechi dëŋu nien; amui ñi werken, wiya pëñeñi ñi kure ká fei iñche», pi.
«Feyërke mai», pi, «femai mai» pi, «compadrewen ŋeaiyu mai», pi.
«Feichi antü meu amuaiyu tayu üielael yu yall», pin küpaltui werken meu.
Fei meu küpatui feichi werken.
Kaŋelu werken ká akui ká rey meu.
«Mari mari» pipai.
«Wenküŋen mai, wiya pëñeñi ñi kure ñi rey», pi, «fei meu werküeneu ñi rey, «eluafiñ mai tañi yall ñi üielelaeteu, tayu compadrewen ŋeam»; pikei mai ñi rey», pipai werken.
Fei meu «feyërke mai», pi feichi rey, iñche ká fei wiya pëñeñi ñi kure, amui ñi werken ká fei tami rey meu», pifi feichi werken.
«Fe-
yërke mai, feleai mai dëŋu, compadrewen ŋeaiyu mai», pi.
«Fanten antü meu amuaiyu tayu üieleluwal tayu yall, tayu tutelu küme compadrewen ŋeal epuñpële».
Fei meu feichi pin wëñoli werken meu.
2)
Fei meu ditulu antü amuiŋu, traupuiŋu feichi ruka meu cheu ñi üielam ñi yall eŋu.
Fei meu petu ñi üielnon fei piwui feichi epu rey: «Fachi antü compadrewen ŋeaiyu, compadre piwiyu.
Fei meu iñche kiñe dëŋu piken», pi kiñe rey.
«Chem dëŋu lle mai?» pi kaŋelu.
Fei pi: «Fachi antü üielafiyu yu yall, kiñe antü pëñeñŋei.
Fei meu fei piken iñche: «Tëfa yeŋu, moŋele, tëkuafiyu colegio meu tañi kimael chillkatun eŋu; fei meu nielu mari kechu tripantu niewaiŋu», piken tëfá, compadre.
Chem piaimi eimi?» piŋei kaŋelu rey.
Fei pi kaŋelu: «Kümei mi fei pifiel, compadre; iñche ká femŋechi rakiduam nien.
Femai mai, tëkuafiyu colegio meu tañi küme kimael chillkatun eŋu; fei meu ditule mari kechu tripantu, fei nentutuafiyu colegio meu; fei niewaiŋu».
Fei meu üielŋei feichi epu pichike ché, küme tremkei wëla; nieyelu kechu tripantu tëkuŋei colegio meu eŋu. Fei meu füchá kimi chillkatun.
Ditulu mari kechu tripantu entuŋetui colegio meu; fei niewiyu.
Nieule exu fei meu yetui ñi kure ñi chau meu feichi wentru.
3)
Fei meu feichi ŋen·-pëñeñ reina lladküi.
«Mëna wesha!» pi, «kiñe nien ŋa ñi pëñeñ, feula fëtaŋei, kishukënueneu; doi nielan kake pëñeñ rume», pi.
Fei meu lladkülu l·ai.
Feu meu l·alu, fei küpatui tichi kurewen. Kishulewelu ñi chau fei pepatueyeu ñi ñawe, trür küpai ti kurewen.
Fei meu ká reina ká lladküi, küpalu ñi wentru-pëñeñ.
Fei meu lladkülu ká l·ai.
Fei meu feichi wentru ká küpatui.
«Feula l·ai ñi ñuke ká fei iñche», pi, «peputuan ñi chau», pi.
Ká amutui feichi kurewen.
Kishulewei wëla ti rey, ŋen·-ñawe. Ká lladküi.
«Feula kishulen», pi, «chuman?» pi; lladküi.
Fei meu ká l·ai.
Fei meu feichi kurewen domo fei pi: «Feula ká l·ai ñi chau em;
amutuan», pi, «peputuan ñi cheu em ñi ruka», pi, «kom kishulewei», pi.
Fei meu küpatuiŋu.
Fei meu feichi ká rey ká kishulewei, mëtewe lladküi.
«Mëna wesha! kishulewen», pi; lladkülu l·ai.
Fei meu feichi kurewen fei piwiŋu: «Feula kom l·ai yu chau ka yu ñuke.
Fei meu ká amutui ñi chau em ñi ruka meu tichi kurewen fotëm.
Fei meu konümpafilu feichi domo ñi chau em ñi ñuke yem ká kutrani; epu antü kutrani, ká l·ai.
Deu l·alu ñi kure, feichi wentru fei pi: «Iñche feula kishu-lewen, l·antun; l·ai ñi kure, l·ai ñi chau, ñi ñuke, ñi ŋillañ, ñi llalla; feula iñche chuman?
Ká fei l·aian, kishu l·aŋëmuwan», pi.
«Fentren mapu nien, fentren plata, fentren kulliñ, chumafuiñ?»
Fei meu mëtrëmfalfi pu kuñifalkëlechi ché. «Küpape doi kuñifalkëlelu, eluafiñ ñi mapu, ñi kulliñ, ñi plata», pi.
Akui pu kuñifal.
«Iñche l·aialu», piŋeiŋn; «afi ñi pu kuñil», pi feichi wentru, «tëfachi mapu eluwaiñ ka itrokom ñi nieal, ká antü konümpamoan», pi.
Fei meu eluŋei kom weshakelu tichi pu kuñifal.
4)
Fei meu deu wël-lu ñi kom nieel, kiñe antü ñamrumei.
Amui eltuwe meu cheu ñi mëlempum ñi l·a kure.
Feichi eltuwe meu mëlefui kiñe ruka; konpui; «layan fau», pipui; ŋillatuñmaupui, anükënuupui fei meu.
«Mëlei mari antü, l·alan; welu itrokom ñi trawa kümewelai, l·ai ñi trawa, dëŋuelan rume.
«Fei meu ditulu mari meli antü, kiñe pichi üñëm naqparumei wenu anüpai luku meu, wechupai, konpai wën· meu. Fei tripatulu, fei meu chumŋechi ñi kümeletun wëne, ká feletui ñi trawa, kom wecheŋetun.
«Amutui feichi üñëm, fei ká wëñomei, ká anüpui luku meu, ká wechupai.
Fei nüfiñ tëkufiñ fonchillo meu.
Fei fei pin: «Tëfachi pichi üñëm naqtupaqeneu; epe l·afun feula moŋetun. Chemchi ñi elueteu? Ṉënechen werküleneu».
Fei meu witraprametun chumŋechi moŋetui kiñe l·a.
«Chumŋelu moŋel-laia ñi kure», pin.
«Fei meu kontufiñ cheu ñi mëlen ñi l·a kure.
Fei pifun: «Tëfachi pichi üñëm deuma l·aiafulu iñche, pepaeneu, chemchi ñi werkületeu, Ṉënechen; feula moŋetun küme: Ká
femŋechi moŋetupei ñi kure», pin.
Küla cruz deumalfiñ, kiñe tol· meu, kiñe
wën· meu ka kiñe piuke meu. Fei «chemchi ñi werkületeu tëfachi üñëm moŋepe ñi kure», pi ñi ŋillatun.
«Fei meu afküduami ñi l·a kure. Fei «umaqturkefun mai», pi, «feula trepen», pi.
«Ŀafuimi», pifiñ.
Iñche kai l·aiafulu, l·alan; mari meli antü mëlepafun tëfachi eltuwe meu, fei meu naqrumei tëfachi pichi üñëm.
Epe l·alu kompaeneu wën· meu, fei füchá yafüŋetun.
Amutui üñëm, welu ká wëñomei; nüfiñ, elkafiñ fonchillo meu.
Fei «l·aiafulu iñche tëfachi pichi üñëm moŋelpatueneu», pin «ká femŋechi moŋetupei ñi kure», pi ñi ŋillatun, deumaleyu küla crus tami moŋetuam.
«Moŋetupe ñi kure! pifiñ; fei moŋetuimi.
«Feula chumaiyu?
Kom l·ai tayu kuñil, eimi ká l·afuimi, iñche «ká l·aian», pin.
Kom wëln ñi mapu, ká wëln ñi kulliñ, ká wëln ñi plata pu kuñifal meu; feula moŋetuiyu; feula chumaiyu?» pi feichi wentru.
Fei meu feichi domo ŋümai; amuafuiyu», pi, «kintuaiyu küdau cheu rume ina l·afken·». «Femaiyu mai», pi ñi fëta.
5)
Fei tripatuiŋu eltuwe meu.
Kiñe antü liwen amuiŋu ina l·afken· kintualu küdau; raŋiantüi mai ñi amun.
Fei meu raŋiantülu «kanshan», pi ti wentru; «kanshatuiyu», pifi ñi kure.
Anükënuwi ti domo, feichi wentru kopëdkënuwi, fei umaqtui; umaqtulu nepelai.
Feichi domo anülei fei ñi ina meu.
Fei meu rupai l·afken· meu kiñe füchá nafiu.
Adkintueyeu feichi miaulu pu nafiu. «Üiyé kam chemchi?» pi feichi miaulu nafiu meu.
Fei tripapai kiñe wentru nafiu tuulu; peŋepai feichi domo anülelu feichi wentru umaqtulelu ñi afkadi meu.
«Chumkeimi fau?» piŋepai ti domo, pipaeyeu feichi nafiu miauluchi ché.
Fei meu «Iñchiu mai kintuküdawalu», pi ti domo, amualu inaltu l·afken· iñchiu», pi. Fei meu feichi tripapalu nafiu meu fei pieyeu: «Amaiyu nafiu meu, tëfachi wentru chofü ŋei», pieyeu, «iñchiu niewaiyu», piŋei.
«Pilan», pi ti domo, «iñche nien fëta».
«Welu mi fëta umaqtulei», piŋei. «Rëf yeyaeyu mëten», piŋei ti domo, «iñche re kümeke sera rofa meu takuaqeyu ka kiñe tikerás eluayu, re milla tikerás», piŋei ti domo.
Fei meu mai.
«Welu iñche ñi fëta trepepelaiai?» pi.
«Trepelaiai», piŋei.
Fei meu yeŋei, metaŋei, tëkuŋepui nafiu meu.
6)
Feichi wentru ŋen·-kure nepelai; kiñe antü ka kiñe pun·umaqtui.
Ká antü wëla trepei raŋi antü.
Fei nepelu «Mëná wesha dëŋu, amui ñi kure», pi.
Fei witraramei, «yeñmaŋen ñi kure mai», pi; «amuan ina l·afken·», pi, «mëlei ñi peael mëten ñi kure», pi.
Fei meu amui.
Kiñe pichi waria meu puwi, konpui kiñe lancha meu, lanchero ŋepui; kiñe küyen küdaupui.
Fei tripatui, ká amui kiñe füchá waria meu.
Puulu fei meu, kiñe füchá nafiu tripapai l·afken· meu, rüŋkütripapai kiñe soldao.
Fei meu feichi wentru fei pifi tichi soldao: «Iñche kintuken küdau», pi, «mëlepeafui küdau feichi nafiu meu? ».
Fei meu fei pieyeu tichi soldao: «Kimimi kam chillkatun?
».
Fei pifi: «Eimi mi ñidol kimle küme, iñche deumalafiñ chillka wele-kuq meu».
Fei amui, elufi dëŋu ñi ñidol: «Fau miawi kiñe kon·a, kintualu küdau».
Fei meu tripapai feichi cpaitán. Fei «chem kintukeimi?» pifi.
«Iñche kintuken küdau, nielmi küdau, eluaqen», piŋei tichi ñidol.
«Kimimi küme chillkatun? ».
«Eimi küme ki mëlmi, iñche wele-kuq meu deumalaqeyu tutelu chillka».
Fei meu deumai kiñe chillka wele-kuq meu.
Feichi capitán miawël-lu feichi wentru ñi kure, elufi ñi kure tëfachi papel. «ŋëneifiŋe tëfá», pieyeu.
Fei ŋënei ti domo; dëŋulai; kimniefi ñi chillka ñi fëta yem.
7)
Fei meu koni nafiu meu tichi wentru; epu mari antü miawi l·afken meu.
Ditulu epu mari antü tripaiŋn kiñe waria meu. Feichi ñidol tripai, kechanentui ñi pu soldao; feichi wentru mëlei nafiu meu.
Pichin wëla ká tripai ti domo. Fei meu peeyeu ñi fëta yem.
«Ahá, feula fau mëleimi», pifi ñi kure yem.
Feichi domo lef kontui ñi
nafiu meu, nürëftëkukënuwi, llükafi ñi fëta yem.
Fei meu feichi wentru ká tripai waria meu kiñe soldao emu, pütualu, - inan ñidol konpufui.
Fei meu akutui tichi capitán ñi nafiu meu.
Ñi kure fei pieyeu: «Feula iñche ñi fëtarke ŋa ti mëlei nafiu meu; tayi pefiñ».
Fei meu lladküi tichi ñidol, «mëna wesha!» pi; «chumafiñ tëfachi wentru?» pi; kiñe ina weñeufalafiñ mi oro tikerás meu».
Fei meu tëkukënulmefi feichi milla tikerás feichi wentru ñi pichi kakón meu, fei ñi weñeufalafiyüm.
Fei pi: «Akutulu fei piafiñ: «ñamrumei ñi tikerás», piafiñ, «mal·ütuafiñ kom kakón meu» piafiñ, «l·aŋëmafiñ feichi wesha weñefe», piafiñ».
8)
Fei meu feichi wentru fei pieyeu ñi pichi üñëm ñi miawëlel: «Petu elmaŋeimi tami l·aŋëmŋeal, «weñeufalafiñ milla tikerás meu», piŋeimi; «ka trüñmafiñ ñi lipan, ka katrüñmafiñ. Ñi n·amun, ka katrüñmafiñ ñi pel», pieimeu tamiñidol», pieyeu ñi pichi üñëm feichi
wentru.
«Elkënoaqen tëfachi soldao meu petu ne puunon nafiu meu.
Fei meu fai pifi ñi kompaesoldao feichi wentru: «Chumŋechi eimi wëne dënuen ñi konaqel nafiu meu, ká femŋechi nentutuaqen l·aŋëmŋeli.
Fei tëfachi üñëm cruz femŋechi rulelpaiaqen tol· meu, ka wën· meu, ka piuke meu; fei ñi moŋetuam.
«Deu l·aŋëmfimi, eluaqen, iñche ñi elmeafiel eltuwe meu», piafimi mi ñidol», pifi feichi soldao.
Kom kimelkënofi ñi chumŋechi ñi moŋeltuaeteu feichi üñëm meu. Elelŋei kom ñi plata ká elelŋei ñi üñëm feichi soldao.
Fei meu wëla amutuiŋu nafiu meu.
Akutulu fei piŋei: «Eimi küpaimi tëfachi nafiu meu, iñche kimel-layu mi chumŋechi wentruŋen; feula ñamrumei ñi tikerás», pieyeu feichi ñidol. «Feula mal·ütuan fill kakón meu».
«Feyërke mai!» pi ti wentru, «femaimi mai», pi.
Fei meu tëfachi ñidol mal·ütui feichi wentru ñi kakón meu, wëne tëkukënumei ñi oro tikerás; nor amufemi feichi kakón meu, pemetui ñi tikerás.
«Tëfei no kam?» pi; «eimi weñeferke, fei meu l·aŋëümaqeyu», pifi.
«Feyërke mai», pi tëfachi wentru, «l·aŋëmaen mëten».
Fei meu «katrüñmaiaqeyu mi lipaŋ, ka mi mi n·amun·, ka mi pel·», piŋei tichi wentru.
«Fei femen mai», pi.
Fei meu takuñmaiafel ñi ŋé.
Pilai ti wentru; «l·aŋëmen mëten», pi, «chumal takuñmaiaqen ñi ŋé, leliniechi ñi trawa chumŋechi katrüñmaiafiel.
Fei meu katrüñmaŋei ñi lipaŋ, ka ñi n·amun·, ka ñi pel·.
Deu l·aŋëmel ká ütrëftëkuafel l·afken· meu. Fei meu fei dëŋui feichi soldao: «Eimi ñidol l·aŋëmfimi feichi wentru; iñche tëkupafiñ nafiu meu; chumŋechi tëkupafiñ ká femŋechi entutuafiñ.
Eluaqen tañi amuael ñi elmeafiel eltuwe meu.
Chumal ültrëftuafimi l·afken· meu? deu l·ai ta tëfei.
Ká epu kompañ eluaqen ñi elmeafiel ñi yekënoeteu».
«Femi mai», pi ti capitán; «yeafimi mai».
Ká werkülŋei epu kompañ.
9)
Fei meu amuiŋn; aneka meu yefiŋn tichi l·a, ká yerpuiŋn kiñe kakón ñi elŋeam.
Fei meu puiŋn eltuwe meu. «Yemeŋe pülku», piŋei feichi epu soldao kellupeel.
Fei amui kiñe kulpero meu yemealu pülku.
Amulu eŋu feichi soldao nielu tëfachi üñëm nentufi aneka
meu feichi l·a. Chumŋechi ñi chumlemufum ñi trawa ká femŋechi eltufi.
Fei meu küme paillakënofi, kom tëkulelfi ñi lipaŋ, ka ñi n·amun·, ka ñi lonko .
Fei meu fei pi: «Eimi pichi üñëm, chemchi mi eleteu miawel fau meu, tëfachi kuñifal chumŋechi ñi moŋelepeyüm ká femŋechi moŋetupe», pi feichí soldao.
Fei meu rulelpafi kiñe cruz ñi tol· meu, ka ñi wën· meu, ka ñi piuke meu.
Afküduami feichi l·a, moŋetui.
«Feula moŋetun», pi, «l·aŋëmfeneu ŋa ñi ñidol, feula wecheŋetun», pifi feichi soldao.
Fei meu akutui feichi epu soldao yemekelu pülku.
Feichi wentru l·auma witralei feichi soldao eŋu; feichi epu kimlai ñi moŋetufel.
Fei pieyeu eŋu feichi soldao: «Tëfachi küme wentru pepaeneu, fei kellupaeneu».
Fei feyentui feichi epu soldao.
Feichi wentru l·auma deuma nünietui kom ñi plata ka ñi üñëm, kom ñi weshakelu.
Elufi epu mari pesu feichi soldao ka feichi epu kompañ elufi mari melike pesu. «Kümei mai mn elpafiel tëfachi l·a», pifi feichi pu soldao, «küme wentru em tëfá, l·aŋëmeyeu feichi ñidol miaulu nafiu meu».
Feichi epu soldao feyentui, ká weshakelu nietui feichi wentru l·auma.
Fei meu kom pun· pütuiŋn kiñewn.
Ká antü «deu elafiiñ tëfachi l·a», piŋn, «amutuaiñ nafiu meu».
Amutualu feichi kimchi soldao «rëf rumel fei pilaiaimi», piŋei; «moŋetui ŋa ti», pilaiami, «inei no rume kimëñmalaiaqeneu ñi moŋetun.
Ká antü iñche ñi duam ñidolŋeaimi nafiu meu», piŋei.
«Femi mai», pi.
Fei amutuiŋn nafiu meu.
10) 1. Feichi wentru mëlei waria meu kechu antü.
Amutulu wëla feichi nafiu l·afken· meu, ká amui kañpële kintuküdaualu tëfachi wentru.
Pui kiñe füchá waria meu, cheu ñi tripapayüm nafiu.
Feichi waria meu mëlefui kiñe rey; l·ai feichi meu tëfachi rey; fentren tranakënoi yall.
Fei meu feichi wentru allküi ñi mëlen l·an tichi waria meu. Amui ŋen·ke pu lladkün meu.
«Chem dëŋu mëlei?», pipufi feichi l·antu.
«Ŀai ñi fëta yem», pi.
«Iñche pemeafiñ; cheu mëlei? ».
«Fei tëfachi pu ruka».
Fei meu feichi wentru konpui cheu ñi mëlen ti l·a.
Fei pipui: «Tëfachi pichi üñëm miawëlfiñ, moŋeltueneu l·ayel iñche, fei meu tëfachi l·a moŋeltupe ká femŋechi.
Fei meu deumalfi cruz ñi tol· meu, ka wën· meu, ka piuke meu.
«Moŋetupe», pi.
Fei afküduami feichi l·a; «umaqturkefun», pi.
«Umaqturkimi ta ti», pieyeu; «fa mu iñche akun fau, afkentu kutrankawn miawn fill mapu; iñche mien l·awen ñi moŋelpetufuüm l·achi ché», pifi feichi moŋetulu l·a.
Fei meu mañumi feichi moŋetulu: «Feula lle chi», pi, «iñche ñi piuke meu chumlaiaimi».
Rofëlfi ka trüyüfi.
Fei pi kai: «Deu akuimi iñche ñi ruka meu, moŋelpatuen; feula moŋeletun eimi mi duam.
Fentren mapu elfun, fentren kulliñ ka plata, fentren kuñil ká tranakënofun; welu feula eimi mi duam moŋeletuan.
Chem piaimi?
Nien mapu, plata, kulliñ, ka nien ñawe; ayülmi nieal iñche ñi ñawe, nieaimi; tuchi mi ayün dulliaimi; eluayu».
«Pilan», pi feichi wentru; «inche duamlafiñ kulliñ, duam lafiñ ñi kureŋeal».
Feichi moŋetuchi rey fei pi: «Chem kam duamimi?
Pifi tichi wentru.
Fei meu fei pi: «Kiñe dëŋu pieyu: «Eimi ñidolŋeimi tëfachi pu l·afken· miauchi nafiu meu, kom nafiu ŋëneniefimi; fei meu kiñe dëŋu pian: «deumalafimi kiñe füchá trawn, kom pu ñidol nafiu mëleyelu küpape fau itrokom» ayüfun ñi peafiel tami pu capitán».
Fei meu «feyërke mai», pi tichi rey; mëtrëmfalfi kom nafiu meu miauchi pu ñidol.
11) 1. Fei meu «küpape fau kom l·afken· miauchi ñidol», pi kënui feichi rey.
Aŋkantu puwi itrokom nafiu.
Puulu trawi kom feichi capitán; akulyei ñi kure eŋn ñi ruka meu ñi rey.
Fei meu fei pi feichi wentru: «Feyërke mai, fei tëfa mi ñidol ërke», pifi feichi rey.
«Kiñe dëŋu pieyu: Deuma akui mi pu capitán; kiñe apeu nentupe yeŋn chumŋechi ñi chumlefel kuifi, ellá weche wentru ŋelu eŋn, chem ñi chumkefel eŋn»; fei nentupe fachi antü tami pu ñidol», piŋei feichi rey.
«Apeumn mai!» piŋei tëfachi ñidol.
Fei meu apewi.
Kiñe mëten pilai ñi apewal, feichi l·aŋëmcheuma.
Fei meu fei pi feichi wentru: «Iñche ká nentuan kiñe apeu».
Fei meu kom nütrami ñi chumŋechi moŋemum ka kutrankaumum ñi kuñil ñi duam, ka ñi kure ñi duam, ka feichi ñidol-nafiu ñi duam.
Ká nütrami ñi naqpamum feichi üñëm ka epu ñi naq moŋetueyüm meu.
Kom re kiñeke entui tëfá.
Feichi ñidol l·aŋëmcheuma ñi kure eŋu wayonaqi, l·aadkëlewei ñi aŋe eŋu.
Mëtrëmeyeu feichi rey: «Küpape; chumŋelu femfimi tëfachi wentru?» piŋei.
Dë ŋulai.
Fei meu werküi meli kon·a feichi rey: «Yemeŋe kiñe kechan lofo kawellu», piŋei tichi kon·a.
Fei yemei.
Fei meu dulliŋei meli tutekelu lofo kawellu, kake trapëltëkuñmaŋei ñi n·amun· feichi kurewen.
Fei meu wemünentuŋgei tëfachi kawellu; l·aiŋu feichi kurewen.
12) 1. Fei wëla fei pi feichi rey: «Feula l·ai tami kutrankapeeteu». piŋei feichi wentru.
Feichi soldao moŋetuuma tëfachi wentru mëtrëmŋei.
«Küpape», piŋei.
Fei meu afkadipai ñi wen·üi meu.
Fei piŋei: «Eimi mi duam moŋetun kuifi, fei meu
feula iñche ñi duam capitán ŋetuaimi tëfachi nafiu meu.
Fei meu ñidolŋetui; femeyeu feichi rey.
«Feula kureŋean», pi feichi wentru, pifi ñi rey.
«Kureŋeaimi mëten», pi feichi rey; «tuchi ñawe ayüimi?» piŋei.
Meli ñawe niei tëfachi rey.
Fei meu dulli.
«Fei tëfá ayün», pi, «doi inanŋelu», pi.
Fei meu mëlei füchá kawiñ; niewiŋu, kayu antü pütuiŋn; kom ñidol nafiu kayu antü mëleweprai; ürkutui feichi nafiu, kom kolletukeiŋn feichi kurewen ilelkawn meu.
Deu kureŋelu fei pieyeu ñi pichi üñëm: «Deu moŋeleimi, kümeletukaimi; fachi antü amutuan, feula wëdaiyu», piŋei ti wentru, pieyeu ñi pichi üñëm.
«Fei meu l·apëmkënuŋe mi kuq», piŋei.
Feichi wente pëlai-kuq witrakënuwi tëfachi üñëm, fei meu üpënpratui wenu pële.
Fei meu kümelewei tëfachi wentru, eluŋei fill mapu ka fentren kulliñ; fei meu wëla ká ñidolŋepui feichi waria meu, femkënoeyeu feichi rey.
B. - La zorra astuta.
(La primera parte en dos versiones)
El cuento B. (La zorra astuta) es de Huaiquill Blanco; la segunda versión de Ignacio Marifil, quien explicó también lo demás.
CUENTO B
FEICHI ŊËRÜ AFŊËNENŊELU
1)
Kiñe ruka meu mëlei kiñe paŋküll.
Ká pui kiñe ŋërü.
Fei meu «weñeaiyu» pi feichi paŋküll.
Fei meu werküŋei ŋërü yemealu kulliñ.
Amui kechawi auka.
«Eimi lashuaimi fau», piŋei paŋi.
Fei akulu lashui ka nüi.
Welu rumelai; fei meu mëtrëmfi ŋërü: «Küpaŋe, kelluaqen».
Fei kellupai ŋërü, nüpai n·amun· meu feichi auka, fei trantui.
Fei meu l·aŋëmfiŋu, l·aŋëmi ŋërü, cuchillo meu chüŋarüfi.
Fei trëlkentuiŋu; deu trëlkentulu wëdami ñi ilo eŋu; fei meu ilotuiŋu.
Fei meu «kümerkelai tëfachi ilo», pi ŋërü.
«Chumŋelu fei pilu «kümerkelai ñi ilo», piŋei ŋërü.
«Fei pilan, pi ŋërü; «mëte kümei mai», pin», pi ŋërü.
Wëdamlu ilo fei pi paŋküll: «Iñche lemlaian tëfachi ilo ñi yeafiel kishu, yemetuan kon·a ñi kelluaeteu; eimi mëleaimi,
penieaimi; akuli wëla ká kiñewn wëdatripaiaiñ».
Amulu paŋi, fei meu ti ŋërü elkakënoi mawida meu paŋi ñi ilo; fei meu re kümeke ilo ŋei ŋërü.
Fei meu akutui paŋküll, akuli ñi pu kon·a; pepalai ñi ilo.
«Mëná wesha», pi; chumŋele weñeñmaŋen ñi ilo?» pi.
«Cheuchi amui ŋërü?» pi, lladküi.
«Kiñe ina inaiafiñ», pi; «cheu ŋelle rume, dipalaiafun kam?» pi paŋküll.
Fei meu amui; inafi ŋërü.
Segunda Versión
1)
Kiñe paŋi ka kiñe ŋërü mëlei kiñe ruka meu.
Niei küla pëñeñ feichi paŋi.
Fei meu kiñe antü fei pi paŋi: «Iñche kintumean iloal», piŋei ŋërü, «eimi mëleaimi; pichilewei ilo, deumaiaimi; iñche ipatuan», pi paŋi.
«¡Ya, ya», pi nërü.
Fei meu amui paŋi kintualu ilotual.
Feichi ŋërü deumai pichilewechi ilo.
Fei meu tichi paŋi ñi küla pëñeñ mëlei ruka meu.
Fei «kintutëkuŋe challa meu, wadküpeichi challa», piŋei pichike ché, pieyeu ŋërü.
Kintutëkumelu ti pichike ché, fei meu ŋërü wayontëkufi, wad-
küi wadkülechi challa meu.
Fei reyükënufi feichi pichilewechi ilo meu.
Fei meu akutui paŋi, ramtupatui ñi küla pu pëñeñ.
«Petu kintui pichike mamëll», pi ŋërü, piŋei paŋi.
Fei meu eluŋei ilo-korü feichi paŋi, kishu ñi pu pëñeñ em ilotupatui.
Fei meu fei piŋei ŋërü: «Mëtrëmelmetuen ñi pëñeñ».
Fei meu amui ŋërü mëtrëmafilu; welu mëtrëmlai; lef amui.
Al·ülu ñi amun fei wëñokintui fei meu mëtrëmi: «Kishu kai ñi pë-ñeñ kai ilotutui wedañma.
Kishu kai ñi pëñeñ kai ilotutui wedañma», pi ñi ülkantumëtrëmn feichi ŋërü.
Fei meu, allküi paŋi.
«Chempimi kam?» piŋei ŋërü.
«Chem pilan, mëtrëmkefiñ pichike ché», pi ŋërü.
Fei meu ká amui ŋërü, doi ká mapu ká mëtrëmpui: «Kishu kai ñi pëñeñ kai ilotutui wedañma; kishu kai ñi pëñeñ kai ilotutui wedañma», piŋei paŋi.
Fei meu wëla küme allküi paŋi, amui, inafi ŋërü.
Continuación común de las dos versiones
2)
Perpufi kiñe treqëll. «Pelelafen ŋërü, treqëll?» piŋei treqëll.
«Pelan», pi treqëll.
Ká amui, perpufi chiŋe.
«Pelelafen ŋërü, chiŋe?» piŋei chiŋe.
«Pelan», pi chiŋe.
Ká amutulu perpufi l·oika.
«Pelelafen ŋërü, l·oika?» piŋei l·oika.
Fei «pen», pi, «fau rupai feula wëla, tie mu amui», pi.
Fei meu ká amui paŋküll, káa perpufi këreu.
«Pelelafen ŋërü, këreu?» piŋei këreu.
«Pefiñ», pi, «feula wëla rupai fau», pi.
Ka amui, perpufi okori; ramtufi: «Pelelafen ŋërü, okori?»
«Pefiñ», pi, «fau ñi rupan pichiñma».
Ká amui paŋküll, perpufi kanin.
«Pelelafen ŋërü, kanin? piŋei kanin.
«Pelan», koil·atukei kanin.
«Cheu diafiñ feichi wedañma?» pi paŋküll.
Ká inalfi, perpufi fëdü.
«Pelelafen ŋërü, fëdü?» piŋei fëdü.
«Amui», «rupai fau», pi fëdü.
Ká amulei paŋküll, perpufi chiukü.
«Pelelafen ŋërü, chiukü?» piŋei chiukü.
«Feula mëten rupai», pi chiukü.
Ká amulu perpufi kodkod «Pelelafen ŋërü, kodkod?» piŋei kodkod.
«Pelan», pi, prai mamëll meu; welu pefi, koil·atukei mëten.
Ká amui paŋküll, perpufi raki.
«Pelelafen ŋërü, raki?» piŋei
raki.
«Pefiñ», pi, «amui feula tie mu».
Epe kanshai paŋküll, welu ká amui: perpufi pëchiu.
«Pelelafen ŋërü, pëchiu?», piŋei pëchiu. «Pelan», pi pëchiu, welu re koil·a tëfá.
Ká amui paŋküll, perpufi maikoño.
«Pelelafen ŋërü, maikoño?» piŋei maikoño.
«Pefiñ», pi «tie pële petu amukei» pi.
3)
Fei meu ká amui paŋküll. Pichin mu pefi ŋërü, ká mapu kintuwëlfi.
«Chumŋechi nuafiñ?» pi paŋküll.
Feichi ŋërü kiñe kumpülli meu imëlkantumekei. Fei meu wallotumeeyeu paŋküll.
Fei meu lloftuŋei ŋërü, lefkontuŋepui, nüŋepui; pepi leflai ŋërü, presuŋei.
«Chumŋelu femen kam?» pi ŋrü.
«Weñeñmaen ñi ilo», piŋei.
«Ŀaŋëmëñmaen ñi pu pëñeñ», piŋei.
«Femn mai», pi ŋërü «chuman? yafkaeyu», pi.
«Welu kulliaqeyu tami yafkamufiyüm», pi ŋërü.
«Chem kulliaqen?» piŋei.
«Nien kulliñ», pi ŋërü, «fen-
tren kulliñ nien, fill pële nien kulliñ.
Fei meu amuaiyu», pi ŋërü, «feichi n·ometu nien kulliñ», pifi paŋküll; «n·opelaiyu kam?» pi ŋërü.
«Kiñe pichi witrun ko mëlei, welu niei kuikui».
Fei meu amuiŋu, puiŋu feichi witrun ko meu.
«Eimi wëne n·oaimi», piŋei ŋërü, «yafüpeichi tichi kuikui», pi paŋküll.
Fei meu n·oi ŋërü, ŋellu n·oi; küdautuufaluwi.
Feichi paŋküll llükai n·oalu feichi wesha kuikui meu.
N·onulu paŋküll, fei meu ká lefi ŋërü, deuma n·ome mëlefui.
4)
Fei meu ká paŋküll miawi n·ometu; pewi feichi epu paŋküll, dëŋuwi.
«Tëfa meu küpaleneu kiñe ŋërü, pi kiñe paŋküll fapële mëlelu; «eimi fei tiepële pelelafen kam?» piŋei ká paŋküll.
«Fau rupai» pi tëfá.
«Tuñmaqen», pi kaŋelu, «iñche üiyepële wallomean».
Fei meu feichi ká paŋküll amui inaiafilu ŋërü.
Inanielu perpufi williñ.
«Pelelafen ŋërü williñ? piŋei williñ.
«Feula amui fau», pi williñ.
Fei meu ká amui paŋküll, inali ŋërü. Fei meu perpufi
kono. «Pelelafen ŋërü, kono?» piŋei kono.
«Rupai fau, tie meu amui», pi kono.
Ká lef amui paŋküll, inalfi ŋërü.
Fei meu ká kiñe kumpülli mëlei; ká fei meu imëlkantukei ŋërü.
Fei meu peŋei, nüŋekei.
5)
Deu nüel ká pui feichi ká paŋküll, fei meu epu paŋküll presueyeu, trarüŋei.
«Femkenoeli, kullian», pi ŋërü.
«Chem kulliñ ŋeimi kulliafiel?» piŋei ŋërü.
Fei «waka nien», pi ŋërü, «kulliaqeyu», piŋei epu paŋküll. «Feichi ñi wënen nüeteuchi paŋküll kulliaqeyu kiñe manshun», pieyeu ŋërü; «kaŋgelu kiñe domo-waka».
Pilai feichi paŋküll; «epu kulliñ kulliaqen», pi.
«Feyërke mai, ká kiñe nofillo nien», pi ŋërü», fei meu epu kulliayu», piŋei tëfachi paŋküll.
«Iñche ká epu kulliŋen», pi ká paŋküll.
Fei meu ká fei pi yërü: «Ka kiñe kawell nien, fei ká kullian».
«Amuaiñ», piŋërü, «n·ome l·eufü mëlei ñi kulliñ».
Fei meu amuiŋn, presuyeŋei ŋërü.
Fei meu ká kiñe ko mëlei ka kiñe kuikui. Fei puwiŋn.
«Eimi n·oaimi wëne», pi ŋë-
rü, piŋei kiñe paŋküll; «fei meu n·olmi weñeaimi, pëlle mëlei ñi kulliñ; eimi yemeaimi, iñchiu fau iñaŋelaiyu», pi ŋërü.
Fei amui tichi paŋküll, feyentui.
Fei meu feichi ŋërü ká n·oi; deuma raŋiñtu kuikui puwi ŋërü.
«Eimi kai ká n·opaŋe», pifi ká paŋküll.
Fei ká koni kuikui meu feichi paŋküll.
Raŋiñtu kuikui puulu, feichi ŋërü neŋëmneŋëmtui kuikui.
Fei watroi kuikui, tranakonpui l·eufü meu paŋküll.
Feichi ŋërü lefi, yemei kiñe kura, fei meu trolofüñmapafi ñi lonko paŋküll, l·aŋëmfi
Ŀalu paŋküll, fei ká amui ŋërü, fei ká lefi kañpële rëpü, amutui.
6)
Fei meu mëlei kiñe trawn, werá ché kudekei.
Fei meu konpui ŋërü feichi raŋi ché; fei pipui: «Chumkeimn fau?»
«Kudekeiñ», piŋei.
«Eimi kam, chumlei, miawërkeimi?» piŋei ŋërü.
«Nieimi küme kawellu eimi», piŋei.
«Nien mai», pi ŋërü.
Fei meu ashŋellulŋei feichi ché, kudekelai; llükañmaŋei ñi kawell feichi ŋërü.
Fei meu ká ŋërü mëlerkei.
«Iñche kudelafiñ», pi.
Kudei
feichi epu ŋërü.
Wewi feichi lefamuchi ŋërü. Weulu fei ká kudelŋei ká kawellu meu; fei meu wëla weuŋetui.
«Wesha dëŋu», pi, «weuŋen ŋa», lladküi.
«Chuman?» pì, «nielan plata fau ñi kulliael», pi, «empeñaian ñi makuñ», pi.
Fei meu kaŋelu fei pieyeu: «Femkilmi», piŋei.
«Empeñan mëten», pi.
Femi, triltraŋkënuwi.
Fei meu kaŋelu areleyeu kiñe makuñ; fei meu takutumutui ŋërü.
Naqn antü «wëdaleaiñ», piŋei ŋërü, «elutuaqen makuñ», ká piŋei.
Fei pi ŋërü: «Iñche chumal përëmen;arelen; iñche müchai pelaian kam makuñ», pi ŋërü, «wüle mëten pean», pi.
Kaŋelu fei pieyeu; «Eimi mëten ŋënen neimi».
«Fei pikenoeli», pi ŋërü, «wen·üiwen iñchiu».
Fei meu arelŋei makuñ. «Wüle elelpatuayu mi makuñ» pi ŋërü.
7)
Wün·man meu kintui makuñ tichi ŋërü.
Amui ñi pal·u meu.
«Mari mari», pipui; «mari mari», piŋei.
«Chem kam chumpaimi?» pieyeu ñi pal·u.
«Femi mai», pi ŋërü, «iñche
mai küpan, «fëreneaqeneu ñi pal·u», piken mai», pi, «makuñ mai ŋillatuken».
«Eimi mi makuñ kam ?» pieyeu ñi pal·u.
«Kuden mai», pi, «weumaŋen ñi makuñ», pi ŋërü.
Fei meu fei pieyeu ñi pal·u: «Yemeŋe mai chakai ka charwa».
Amui ŋërü yemei chakai ka charwa.
«Fei meu witrakënoŋe», piŋei, «nentufiŋe mi aretu makuñ», piŋei.
Fei meu triltraŋkënuwi ŋërü. Femlu wimakëtuyeŋei chakai meu ka charwa meu.
«Anünüi!», pi.
«Chem pimi?» piŋei; «anünüi! pilaimi mai?» piŋei.
«Fei pilan», pi ŋërü.
Fei meu nietui we makuñ.
Fei elpatui ñi aretu makuñ.
«Pal·u ŋen meu, makuñ ŋen», pi; «elueneu ñi sonülechi pal·u», pi ülkantui tichi wesha ŋërü.
Ka kiñe trawn mëlei, fei meu amui; ká mëlei kuden.
«Kudeaiyu», piŋei.
«Pilan» pi, «llükawn» pi, «mëna kutrantulan eluŋeel makuñ», pi.
Fei meu amutui ŋërü; «deu amulaian kuden meu», pifi ñi ñuke.
CAPÍTULO XXII. - LA SEGUNDA MITAD DE LA VIDA DEL NARRADOR (1884 - 1927)
1)
Pascual en calfulemu. - Mudanza de casa y pueblo; el nuevo terreno; segunda nupcias.
2)
Desgracias y reveses. - Quema de la ruca dos veces repetida; huída de la mujer; muerte de la hija.
3)
Concesión «El Budi» - Llegada de Eleuterio Domínguez; resistencia de los mapuches desalojados, radicación del narrador en Foyeco.
4)
Últimos años de Pascual. - Dificultades relacionadas con su terruño; dolencias originadas por su vejez.
5)
Conclusión. - Epílogo del narrador; despedida.
1)
Deu l·alu iñche tañi domo em tëfachi cólera kutran meu, iñche kishulewen Raukenwe; kiñe pichi domo yall niefun, kupülwe meu tranakënoeyeu ñi ñucke yem l·alu.
Fei meu iñche fei piwn: «Deuma l·ai tañi kure ka tañi chau ka tañi lamŋen; kishuiewei tañi moŋeyeel, kiñe ina pepuafiñ eŋn, n·oan kai, tranakënoafiñ tañi Raukenwe mapu», pin.
Fei meu n·oapan, ká n·olpan ñi pichi ñawe tëfachi Kallfül·emu mapu meu; pepufiñ ñi ñuke ka ñi peñi, fei tëfachi wiŋkul meu mëlefui ñi ruka eŋn cheu mëlei feula feichi Misión Fudi.
Deu ñi mëlepael papaeneu Eleuterio Sanmartín wiŋka, Ñeweñtue tuulu. «Eimi fau mëleparkimi, iñche «wen·üiyeafiñ», pieyu», pieneu.
«Mapu duamn», pieneu, «feyentueli meu, iñchiu mëleaiyu
piafiñ», piken», pieneu.
«Kümei mai», pifiñ iñche.
Fei pifiel «deumaiyu mai papel», pieneu.
«Felei mai», pifiñ.
Fei amuiyu kués meu Bajo Imperial, deumapuiyu feichi papel, tayu koil·atunoam inei no rume.
Deulu feichi papel, fei koni ñi wiñamtun Eleuterio; akuli kom ñi pu kuñil, ka fentren waka, ka kawell, ka auka, kiñe máquina koxiam ká; fill weshakelu.
Fei meu ká deumai kiñeke ruka feichi Chiukëpülli naqeltu ina rulu meu.
Iñche ñi mapu raŋiñmalefui epu füchá witrun ko meu, kiñe witrun Foyeko piŋei, kaŋelu Komowe.
Ká mëlefui epu pichike witrun, Nulŋutran piŋei kiñe, kaŋelu Wallpiñ piŋei; fei fentepufui tañi Kallfül· emu mapu ñi ŋëneniefiel.
Feichi mapu llowi ñi chau, elueteu ñi weku Lefíán.
Kom tëfachi mapu Kallfül·emu piŋei, welu mëlekefui kake pichi-ke lelfün, kishuke üiŋei.
Kiñe Chiukëpülli piŋei (cheu ñi mëlen don Wendelín feula); kaŋelu Paliwe (cheu mëlei feichi Arévalo); kaŋelu Paillawaka (cheu mëlei pu Leal); kaŋelu ŋulŋutran, kaŋelu Wallpiñ; fei meu wallpai feichi Kallfül·emu mapu.
Kiñe antü fei pieneu Eleuterio: «Deuma kimërkeimi wiŋka-
dëŋun ka chillkatun, fei meu iñche kintulayu kiñe chiñura».
«Kintuŋe mai», pifiñ.
Fei meu al·ün meu «kintun ŋa chiñura», pieneu; «dëŋufiñ, maí» pieneu; fei meu «amuaiyu, tëkuafiyu Padre meu, kasaraiaimu», pieneu kai.
Fei meu amuiyu ka yerpufiiñ feichi chiñura; Daniela Leal piŋefui.
Puulu iñchiñ konpuiñ feichi Misión meu, wentetu mëlelu. Dëŋupufiiñ P., Juan, - taiñ P., Constancio yem deuma l·ai.
- Fei meu ramtuŋei feichi chiñura: «Ayüfimi mi nieateu tëfachi wentru?
- Ayüfiñ», pi.
- «Elŋe mi krus mai», piŋei.
Fei eli ñi krus.
Rupan femlu fei deumai papel feichi P., Juan. Fei meu wëla ká fei pi: «Deuma felei mu dëŋu; ká küpaiaimu tamu kasaraiael», piŋeiyu.
Fei al·ün meu ká amuiyu, kom yen ñi pu kompañ, fücha Painemilla eŋn, fei entueneu feichi kasaran meu.
Fei meu kasaraiyu mai.
Rupan kasarael küpatuiñ, akuiñ Painemilla ñi ruka meu.
Fei ilelkaupaiñ; kiñe kom pun, mekeiñ përun yewn pütun.
Wiŋka ká mëlefui.
Femŋechi kintuluyeeneu chiñura feichi Eleuterio Sanmatín.
Rupalu feichi ayekan fei n·olpafiñ ñi kure feichi Kallfül·emu mapu meu.
Mëlepaiyu tëfachi ruka meu ñi deumael iñche Chiukëpülli.
Ká mëlefui ñi pichi kulme ñawe, Edesia piŋefui, ñi l·achi domo em ñi pëñeñ; ká pui ñi ñuke; kiñewn mëlefuiñ feichi ruka meu.
Ñi kure üllcha ŋefui, tutelu domo; yu niewel kümelkalefuiyu.
Ká kimfui mapudëŋun; ŋaupe meu tremuyefui raŋiñ mapuche, fei meu adëmpefui mapudëŋun meu.
2)
Kiñe antü ŋemeiyu Traitraiko, yeiyu kiñe manshun, fei meu ŋillakameiyu.
Fei yu akutuel, pepatuiyu lëf ruka, kom afërkei tayu weshakelu, chem no rume monturkelai; ŋümapatui ñi kure pepanolu ñi weshakelu, kom aflu kütral meu.
Feichi mu montuliyu tayu takun mëten yu tëkunieel.
Tëfachi ruka pëtrerkei Segundo Coña, iñche ñi malle, tañi peñi Felipe ñi fotëm.
Fei kishulelu eŋu iñche ñi pichi ñawe yeŋu nenturkei madom kütral wël·ŋiñ ruka pële.
Fei meu mëlefui kiñe këtrüŋ kai; miaufui kiñe fillkuñ.
«Pëtrefichi tëfachi kaí, kalli ñi lëfam feichi fillkuñ», pirkei Se-
gundo.
Feichi mu pichikafui ka mëtawe wedwedkëlelu pëtrerkefi tëfachi kaí, femŋechi lëfi tayu ruka.
«Segundo ŋa pëtrei ruka. chachai em», pieneu ñi pichi ñawe, ká kishu Segundo fei pirkefi ñi chau Felipe.
Lëflu ñi ruka fei koni yu kuñifalŋen tañi domo iñchiu.
Iñche küdawn, ká rukakefun; welu ká lëfkatui feichi we ruka.
Feichi antü mëlefui pewül·kürëf.
Furi pële kadil ruka mëlefui kiñeke këtrüŋ küna, fei puwëlelŋei pëtiwichi-kütral tëfachi pewül·-kürëf, fei meu ká aftui yu ruka.
Deuma pramfuiyu ketran, fentren kachilla; ká karü uwa we ŋëülorfuiyu feichi antü: kom lëfi.
Ká füchá naqi mawën· feichi antü, fei meu iñchiu fochoiyu petu küdaulu mapu meu.
Putuel ruka meu entuyeputuiyu takun, piwëmkënoyefiyu pu ruka: fei kom kiñewn afi, epe triltraŋtriltraŋweiyu.
Fei meu doi kuñifaliyu.
Pichin meu tripai nafiu feichi Fütapülli mapu meu.
Fei meu amuiyu küdawael ñi domo iñchiu.
Tëfachi nafiu, Flandes piŋei, küpalfui fentren kakeume
ropa, ka ashukar, ka rëŋo, ka pülku, ka salmon chalwa, ŋamchemchi weshakelu.
Ina Flandes nafiu dewi epu füchá ruka, fei kom apoi weshakelu meu. Fei wëla itrokom puwëlyeŋei pu Francés ñi ruka meu rulu meu mëlelu.
Ká tripai kekume pañilwe ka fentren faril kura, cemento romano piŋerkei.
Fei wiñamŋei tëfachi Fudi launa meu, yeŋei lancha meu Konüm, fei meu carreta meu puwëlŋei waria pu Francés ñi ruka meu.
Deu yu puwëlel fei kulliŋeiyu, kimwelafiñ tunté ñi eluŋen plata, reqle mari chei.
Feichi plata kom elufin ñi domo. «ŋillaŋe kom weshakelu», pifiñ; fei ŋillakei, re kümeke tëkupeel ŋillarkei.
Fei meu wëla küpatuiyu, akuiyu kiñe pichi wesha ruka meu ñi wëñodeumatuel Chiukëpülli.
Pichin meu yu mëleel ka amun iñche küdawael tëfachi Maule piŋechi mapu meu.
Fei meu ká triparkei kiñe nafiu, Arno piŋefui.
Fei meu fei pifiñ ñi domo ñi amuel: «Pepuli küdau yepatuayu».
Deuma epu antü mëlepufun
feichi nafiu meu, fei meu pepueneu ñi peñi Felipe. «Akuimi domo fau?» pipaeneu.
«Akulai», pifiñ.
«Welu tripai epuwe meu», pipaneu.
Fei meu iñche fei pin: «Akuperkei ñi ñuke meu mai tëfachi ŋaupe», pin.
Fei meu amun ñi llalla meu, fei pipufiñ: «Akutui, piam, tañi domo Daniela, akutui kam?» pipufiñ.
Fei illkukai. «Iñche kimlan, chumpeichi mai», pieneu, ka mëtewe l·ukatueneu.
Fei iñche re wëñomen.
Fei meu ká konpatun ñi küdawael feichi nafiu meu.
«Dalluan ñi dëŋu kués meu», pifun.
Welu kakelu fei pieneu: «Civiltufimi kai?»
- «Femlafiñ», pin.
- «Fei meu pipiŋepraiaimi», Piŋen, «falituñmaŋelaiaimi dëŋu», piŋen.
Fei meu «deu felerkei, kalli mai felepe», pin.
Fei meu turpu inaduamwelafiñ. 5. Yu afn meu yu ruka pële ka yu mëtewe kuñifalŋen meu, fei meu lladkürkei ñi domo, fei meu amutui.
Ñi domo puturkefui ŋaupe ñi ñuke meu; fei meu welukarkefui ká wentru meu, tëfachi n·ome l·eufü Ñeweñtue piŋechi mapu meu.
Fei fëtaŋeputui Jose María Sanmartín piŋechi wiŋka meu; iñche ñi raŋiñmaküdaukelu ñi malle tëfá.
Ŀalu ñi nieeteu fei meu «Almagro mëlei», piŋefun.
Fei wëla «kañpële amui, Lonko che mëlepui», piŋen. Fei meu «l·apui», ká piŋen.
Femŋechi nor kimlafiñ turpu mëŋel ñi chumlefel, ñi felenchi ñi felenonchi.
Fei meu kam chumpeafuiñ iñche, deuma ñi tranakënoeteu; re felepran.
Fei meu al·ün meu pepaeneu kiñe trem ché, fei serfipakefeneu, Llaŋkütrai piŋefui.
Fei wëla ká kutrani, al·üntu felei ñi kutrankëlen, femŋen ká l·ai.
Petu ñi kishulen Chiukëpülli ká kutrañi ñi ñawe Edesia peste meu.
Cholki, ñi kiñen lamŋen Clorinda meu, elkënofiñ; fei meu l·apui.
Iñche elmelafiñ rume eltuwe meu, ñi llükafiel meu feichi wesha kutran.
Ñi lamŋen fei eleleneu eltuwe meu.
3)
Feichiwe (1) akui ñi Kallfül·emu mapu meu feichi Francisco Olivier.
Fei akulu deumai kiñe ruka iñche ñi mapu meu, cheu mëlei feula welta tëfachi Misión Fudi. Rulu meu, cheu mëlei feula Pedro Larrére, ká deumai ruka.
«Mandaneu Gofierno», pieneu mëten.
Pichin meu akui ká kafalleru, Eeuterio Domínguez piŋefui.
«Fei tëfá ñi kompañ», pieneu Olivier, «fei ñidolŋei», pi.
Fei meu dëŋueneu feichi Eleuterio, chalieneu, mëtewe kümelkaeneu, «kume wen·üiyewaiyu», pieneu.
Fei meu mekei ñi ruka eŋu.
Kiñe antü ká fei pieneu Domínguez: «Dëŋulelan cacique Francisco Këlenpaŋ: «Elaneu ñi mapu kom ñi kon·alen», iñche welueluafiñ kañpële, ayüle, mapu.
Ká tëfachi Wapiche ká fei pilelan», pieneu.
Fei meu fei pifiñ kelenpaŋ: «Elaneu ñi mapu kom ñi kon·alen, iñche welueluafiñ mapu kañpële», pifaleimen pifaleimen Eleuterio Dominguez», pifiñ Këlenpaŋ.
Newé ayülai Këlenpaŋ.
Ká fei pifiñ Wapiche, dëŋufiñ Anchon Llaŋkiñ ñidol-lonko .
Fei ká ayülai.
Fei meu fei pirkefi P., Félix(2) Llaŋkiñ.
Fei meu n·olu Wapi meu Do-
minguez trawi P., Félix eŋu. «Eimi ayüimi nentumapuafiel tañi pu Wapiche», pi P., Félix, «iñche ayülan tami femafiel eŋn, pepi-femlaiaimi», piŋei Eleuterio Domínguez.
Fei meu lladküi Domínguez: «Kiñe ina tripatuai tëfachi Padre, feichi dëŋu pian», pi Domínguez; kishu fei ñi pin tëfá.
Deuma n·oluyefui Wapi meu ñi ofisha tëfachi Domínguez, welu pichi al·ün meu kom yemetui P., Félix ñi küdawn meu.
Ká fentren manshun elkënofui Wapi, ká niefui ñi küdaufe fei meu; P., Félix ñi kellufiel meu mapuche «nentuŋe kom tëfá», piŋei Domínguez.
Petu reyefui ñi tuafiel tëfachi Wapi mapu, welu feleweprai wëla ñi dëŋu.
Allkülu Këlenpaŋ feichi dëŋu mëlelu Wapi meu, fei meu ká yafüluutui, ká «pilan» pi.
Fei meu turpu femlai feichi mapu-dëŋu.
Iñche ká fei ŋülamkakefuiñ ñi ramtueteu mapu-dëŋu meu: «Ayülmn, wëlaimn mn mapu, welu ayünolmn ŋelai mn tuñmaŋeal mn mapu newen meu; feichi dëŋu ŋelai».
Feichi ŋülam meu anümuwi ta ché.
Kiñe antü iñche ká fei pieneu Domínguez: «Trafkintulaen mi mapu, iñche eluayu chem mapu ayülmi».
Fei meu iñche ayükan ñi trafkintuafiel tañi mapu.
Mëtewe kam allfülpaneu ketran meu Domínguez ñi kulliñ, túŋëmlafeneu tëfachi kulliñ; pepi umaqkëlafun, raŋipun·i ñi kuidakefel ñi tëkun ketran.
Femŋen afeluwn; kom sanchu konkefui ñi ketran meu, afkefui ñi ketran mapu meu, fei meu maín.
«Welu eluan tëfachi Kallfükeu meu mapu; fei ayün», pifiñ.
«Kümei mai», pieneu, «fei al·ülŋeimi mapu», pieneu.
Fei meu eleleneu feichi ingeniero Pérez.
Amuiñ medilŋemeal ñi kallfükeU mapu. Fei medikei: füchÁ fenten elufeneu.
Welu feula fentÉ nüñmaŋetun; Ramírez Rojas nüñmatueneu; fiskakëlefui feichi mapu.
Juan Kallfüan ká «iñche ñi mapu tëfá, pikefui.
Eleuterio Domínguez fentren akuilu kolón tëfachi mapu meu.
Al·uüntu anümupai.
Fei meu mëlepalu, ká akui kiñe obispo, Jara piŋefui.
Fei peupaiŋn kom witran, füchá misapai Almacén Fudi piŋechi
ruka meu; iñchiñ ká kom trawiñ misaiael.
Rupan misalu küpai fau kom ñi felen misauyeel, bendicioñmapafi ñi mëleam iglesia.
Fei meu witrapai tëfachi obispo, ülkantupai: «O María», pi ñi ülkantun.
Femlu nütramkai, kom allkütukeiñ pu kolón iñchiñ, felen fill chiñura.
Fei meu wëla kintui pu carpintero Domínguez; deumaŋei tëfachi iglesia. «Misión Fudi» piŋei.
Domínguez ŋepakefui, fei müchai mëten amutukefui; re femkiaukefui.
Turpu kimlafiñ cheu ñi l·an.
Ŀalu Domínguez em, ŋen· ŋetui Larrain Bulnes; «sociedad agricola» ŋetui wëla Domínguez ñi elërpuelchi mapu; Ramírez Rojas mëlefui fei ñi fëla.
Deu tripalu Rojas konpui tëfachi Pablo Giroux, fei ŋëneniefi kom tëfachi mapu; mapuche yem ñi mapu kuifi.
4)
Feichi mu iñche mëlepufun tëfachi Kallfükeu mapu meu, Foyeko piŋei feula.
Fei rukapuiñ tañi ñuke ka tañi epu peñi Felipe ka Fidel eŋn.
Fei mëlepan mai, doi epu mari tripantu moŋelen fau, küdau-
kefun mapu meu, fill ketran tëkukefun.
Mëlei mari pura tripantu l·ai ŋa ñi ñuke yem ká, mëte kusheŋefui.
Fei meu kulme tranakënoeiñ meu, küla ŋefuiñ iñ wentruŋen: iñche ka Felipe ka Fidel; domo kiñe mëten eli, Clorinda, welu fentren l·amum.
Kiñe naq amun feichi Kechukawin mapu meu, Cholki piŋei, cheu ñi mëlen tañi lamŋen Clorinda.
Fei meu, rupalu kiñeke küla tripantu, ká amutun kishu ñi mapu meu kallfükeu, turpu feula mëlepatun.
Fentren adkaeneu tëfachi mapu meu ñi vecino (pu Ramírez); raŋiñ nürëftëk-uñmaeneu ñi mapu eŋn, rumel femmekekaeneu tëfachi pu wiŋka ñi linea meu.
Kiüme malalkelaiŋn, iñche ñi mapu meu mëten rulpakei ñi malal eŋn.
Al·ün rupa pepufiñ feichi «Protector Indígenas», Temuko mëlelu.
«Nor, ŋeai mi dëŋu», piŋen; ká eluŋen papel ñi ütrëfnentuŋeam feichi pu wiŋka.
Fei elufiñ soleao mëlelu Bajo Imperial, welu wëñolelŋelan ñi mapu turpu.
Ka ñi moŋeyeel allfülmapukaeneu.
Fei meu lladküken ñi kuñifal wentruŋen, afkefui mai ñi duam kom lladkün meu.
«Fanten meu kai l·ai, chem
deŋü rume kimwetulaiafun mai ñi kuñifalŋen», pilewn.
Feula tëfachi af-tripantu meu küpan tëefachi Misión Fudi meu, ñi kimelafiel mapudëŋun. P., Ernesto; fei ñi mëte küme wen·üi feula. Kiñe mufü tripantu pukem meu mëlekan fau. Ñi mëleel entun kom dëŋu mapuche nütram meu; fei wirintëkui P., Ernesto.
Feula ñi fentren kutrankëlen meu, «l·aperkean» piken mai.
Welu, chumpeafun? pui mai ñi l·aiam pu kuñifal.
Welu fentrenchi dëŋu kimpafiñ, fentren tripantu moŋen; Dios mai ñi duam, ñi fëreneeteu meu fentrentu moŋen, rumel mañumafiñ.
Feula l·ali Wenumapu küme ché ŋepuan.
Iñche konümpapuafiñ ñi chumŋechi ñi chumlepeyüm tëfachi mapu meu ka ñi chumŋechi ñi kutrankaukëlepeyüm, fei mai nütramyepuafiñ Wenumapu, piken mai, petu ñi l·anon meu fachi antü.
(1) Ellá kutranel iñche, fei pieneu ñi kiñe chokëm: «Ŀami eimi iñche moŋelen; iñche ŋa testalan mi mapu, iñche ŋa küme elayu l·almi; iñche ñi afmatu elaqeyu», pieneu ŋa ñi chokëm.
«Feyërke mai», pifiñ, «feula lle chi», pifiñ.
Mañumfiñ fei meu «femaeyu», pifiñ.
Fei meu doi kutranel amun Cholki mapu meu tañi deya Clorinda ñi ruka meu; «küme piuke ŋei, fei kuidanieaneu», piken.
Fei meu ñi mapu meu nien kiñe raŋiñmaküdaukelu; nielaiyu papel.
Fei meu ká kiñe chokem, petu ñi aijáo, Clorinda ñi pëñeñ, fei pieneu: «Chumŋelu deumalaimi contrato mi mediero emu?
Ŀalmi ŋa adno, küpa adkaule adkawafui ŋa ti wiŋka».
«Femi mai», pin ŋa iñche, «amuayu mai kués meu», pifiñ; «eimi eluaqeyu ñi ŋan·ketran, l·ali ŋa chumël antü ŋillakakeen ŋa tutelu reja», pifiñ ñi aijáo.
«Ká ñi deya ká eluafiñ chem ŋa ñi nien, kiñelen ŋa ñi küme deya kam.
Fei femiyu.
Fei meu ŋa tëfachi ka chokëm fei pifi ñi peñi: «Chumŋelu ŋa femimi?
Iñche ŋa «kom eluayu», piŋen; kom chem ŋa ñi nien; iñche mapu mëten malmaltulaian, kom eluaqeli fei maiafun; kiñe ina elualaiaen tami dëŋu kiñe ina moŋeyeel piwelaiayu», piñmaeneu ñi chokëm aijáo.
Iñche ká füchá kaiñeeneu ñi femn meu.
«Fei ŋa kom elufili, fei mañumerkeafeneu», pilewen,
«wesha ché ŋa ñi fei pieteu; nienufuli ŋa ñi kiñe küme deya, chumleperkeafulu chi iñche?» pilewen.
Petu ñi l·anon meu mëna lladkülan ñi fei pieteu meu ñi chokëm.
Kake moŋeyeel ká lladküyetueneu, fentren üdepeeneu eŋn ñi mapu meu; ká mëtewe kutrankaukëlen kutran meu.
«Chumerkeluchi iñche fentren kutrankawn ñi kuñifalŋen?» pilewen, l·anmufuli fei kümeafui, piken.
Af-dëŋu.
5)
Deu kom chillkantëkuñmafiñ ñi dëŋu tañi pu mapuche.
Feula kutrankëlen; Dios piai ñi chumŋechi ñi feleal, ñi moŋeal kam ñi l·aial.
Feula l·aiali kom tranakënoan, chem no rume tëfachi mapu weshakelu yelaian, kishu ñi pëllü mëten amui.
Ñi moŋen meu rumel feyentuken Dios ñi mupiñ dëŋu meu, fei meu chumël antü l·ali üŋëman ñi montulaeteu Dios ka ñi eluaeteu ká moŋen doi kümelu.
Kishu kam taiñ Señor, fei pilu: «Tuchi feyentuñmaiali meu ñi dëŋu, fei l·awelaiai marichi no rume».
Epe l·aialu fei piukeiñ kom mapucheŋen: «Feul-a rupai kom kimnoke dëŋu füchake ché yem, feula petu kimniefiiñ Dios ñi kimelcheken: mëlei iñ feyentuafiel Dios ñi dëŋu ka iñ inaiafiel Dios ñi piel; fei meu, l·ayelu inchiñ rupan küme moŋeyelu, doi kümelkaletuaiñ, femŋen nürpuaiñ taiñ afnoachi mañumtu Dios ñi mapu meu».
Piken mai ta tëfá.
Pascual Coña
Al·ün rupa pemefiñ ñi wen·üi l·akutranlu; ina kütral pülli meu kudulekefui, kutranchi mapuche ñi adërke tëfá.
Chumël antü «deumakënolmi mi nütram kümefui», pifiñ. Fei meu entufi tëfachi af-dëŋu.
Ñi af-dëŋun ŋefui ká.
Fei tëfachi antü meu l·ai ñi küme wen·üi em, külalewechi antü meu Octubre küyen, kiñe waraŋka ailla pataka epu mari reqle tripantu meu.
Elufiŋe, Señor, ñi rumel tüŋkëleal!
P., ERNESTO.